3,943 matches
-
numai ei doi .Și asta pentru că după fiecare “Cucișor” venea imediat un...” Cuculeț drag!” pe care nu era voie să il audă nimeni! Mai ales oamenii din sat! Pentru toți el era doar Pavel Cuci, ce Dumnezeu...! Numai zgâtia asta de nepoată i-a înmuiat într-atâta sufletul și i-a picurat în inimă o căldură atît de dulce că parcă e și păcat să nu se bucure ... -Ce frumos ,tătăițule drag! -Frumos ,Măriuco! -La fel ca în primăvara trecută! -Da, de
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
adirea vântului , aș vres să răd și să plîng, să alerg și să cânt , să îmbrățisez lumea și să o sărut!Mă simt aici,liberă, liberă, liberă ! -Oprește-te , clipă! Stai! Nu pleca! Mirat de vorbele fetei, moș Pavel își privea nepoata cu neîncredere și uimire, pănă când un gând îi lumină privirea iar bătrânul făcu descoperirea: -A crescut ! ...Măriuca mea a crescut...! Să tot aibă vreo 14-15 ani.... A crescut,Dumnezeule! Da’las-o să se bucure, căt s-o mai
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
deștept și mai drept decăt toate neamurile lumii? Cine sa-l aducă înapoi de pe meleguri străine și reci? Cine să-i ridicea fruntea și grumzul? Cine,Măriuco, fată? -....Eu....eu....tătăițule drag....eu, Maria Cuci, fata lui Mihai Cuci și nepoata lui Pavel Cuci din Urecheștii Vrancei! De acum și căte zile oi avea , asta o să fac! O să fie o luptă lungă și grea.... -Doamne, Dumnezeule....în sfârșit! ...în sfârșit !... mi-e dat să aud vorbele astea! Doamne! Îți mulțumesc ! - Tu
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
ageră la minte, plănui plecarea peste ocean într-o lungă călătorie. Într-una din seri contele sosi la palat și îi întrebă: - Sunteți pregătiți? Peste câteva zile plecăm spre lumea nouă! - Hei, dar nu mai vorbești de nopți? - Evoluția, dragă nepoate! Zi sau noapte este la fel și pentru noi. Bineînțeles că prioritară rămâne noaptea cu splendorile sale! - Și cine conduce caleașca de aur? - Cum cine? Eu, Contele Dracula, voi fi birjarul, iar ducesa mea, birjărița! Iar tu, urmașul meu, alături de
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
ale planetei parcă de o roată de foc, afirmau unii, sau de un obiect zburător neidentificat, afirmau alții. Mass- media făcu vâlvă de invazia unor ființe de pe alte planete! Contele și urmașul său se amuzau la culme de naivitatea oamenilor. - Nepoate, în curând vor apărea și ființele din spațiu și o nouă treaptă va fi escaladată! Referință Bibliografică: XXXII. CALEAȘCA DE AUR (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
începuturilor domniei sale a dat naștere unei abundente literaturi istorice: amintiri ale prințului, notate de către secretarul său și publicate în 1894 în România, studii care, din partea franceză, insistă asupra rolului lui Napoleon III în alegerea candidatului (mazzinianul Brătianu se află în legătură cu nepoata împăratului, Doamna Cornu). Există tendința de a sublinia caracterul ideal al acestei candidaturi. Carol de Hohenzollern are o dublă ascendență: franceză prin mama sa, principesa Josephine, fiica marelui duce de Bade, Charles-Louis-Frederic, și a marii ducese Stephanie de Beauharnais și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își consumase cvasitotal rezervele mediatice, bibliotecile (fie ele ale Congreselor sau nu) deveniseră neîncăpătoare pentru nesațiul exegetic picassian. Ș totuși mai rămăsese un loc de lățimea unui îngust cotor în care să încapă cartea nepoatei pictorului, Marina (evident, Picasso, evident, pentru că misticul nume avea să-i aducă, pe lîngă substanțiale beneficii, mai cu seamă după moartea hulitului bunic, și ponoasele aceluiași nume, mai cu seamă în anii cruzi ai copilăriei și adolescenței, sufocați de apăsătoarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aici, este datorită furiei de a trăi și de a lupta cu un bunic la care eu visam. Și care nu era aici." În fond, ce se mai putea spune despre Picasso, devoratorul secolului său? Iată însă că... atipica lui nepoată a strecurat în raftul suprasaturat o carte de o manieră scriptică ieșită din comun (Grand-père, 2001, tradusă acum la Editura Vivaldi: Bunicul). Îndurînd, alături de frățiorul ei, inconștientele (?) umilinți produse de colosalul bunic, Marina a rezistat parcă doar pentru a depune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lăsîndu-ne mărturia unui personaj cu care lumea civilizată nu se va mai întîlni niciodată. E de parcurs, evident, întregul volum dintr-o suflare, dar pentru acum, frugal, de reținut, la întîmplare, mostre ale unui scris paralizant. Prin luciditate. Prin... plasticitate (nepoata lui Picasso, nu?). Iată-le într-o spicuire cu totul aleatorie. Și pe cele care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe celelalte, de amară devoțiune. "Picasso, acest bunic interzis, pe care l-am văzut întotdeauna în espadrile, îmbrăcat cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a trebuit o viață întreagă ca să ajung să pictez ca un copil". Și tot numai el, diavolul absolutului plastic, jucîndu-se demiurgic: Cînd nu am albastru, pun niște roșu". Sublimități și cruzimi. Avînd imensa șansă a consemnării lor de către o providențială nepoată. (Sînt în căutarea unei astfel de nepoate.) 23 decembrie E minunat că seria de cocktail-uri mai mult sau mai puțin extravagante absolut necesare și ele, de vreme ce sub ochii noștri mirați lumea se schimbă fulgerător modern e reconfortant așadar ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să pictez ca un copil". Și tot numai el, diavolul absolutului plastic, jucîndu-se demiurgic: Cînd nu am albastru, pun niște roșu". Sublimități și cruzimi. Avînd imensa șansă a consemnării lor de către o providențială nepoată. (Sînt în căutarea unei astfel de nepoate.) 23 decembrie E minunat că seria de cocktail-uri mai mult sau mai puțin extravagante absolut necesare și ele, de vreme ce sub ochii noștri mirați lumea se schimbă fulgerător modern e reconfortant așadar ca seria aceasta să fie întreruptă de cîte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aranjase de curând o alianță politică prin mariajul care urma să aibă loc între fiica sa Giulietta și La Rocca, trezorierul coroanei britanice, Fata însă îl iubește pe nepotul lui La Rocca, Edoardo. Un alt mariaj indezirabil o implică pe nepoata Baronului, Marchiza del Poggio, o tânără văduva și îndrăgostită de Cavalerul Belfiore. Ea se logodise cu Contele de Ivrea deoarece Belfiore nu își putuse permite să o ceară de soție, în ciuda faptului că și el o iubea. Aflând de iminentă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Hélène și Isaure se roagă pentru Gaston (Ave Maria).Intra Contele și fratele său Roger; sosesc Gaston și grupul său. Vechii inamici își strâng mâinile și consimt la căsătorie (Duet: Adieu, mon bien-aimé). Numai Roger, din cauza unei atracții incestuoase pentru nepoata să, arde de gelozie și plănuiește asasinarea lui Gaston (Oh dans l’ombre, dans le mystère); rele presentimente îi cuprind pe toți cei prezenți. Legatul Apostolic, Adhémar de Monteil, sosește și îl numește pe Conte comandant suprem al Cruciadei Franceze
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Victor Hugo. Premieră a avut loc la 9 Martie 1844 la Teatrul La Fenice din Veneția Acțiunea Operei Locul acțiunii: Munții Pirinei, Aachen și Saragoza Momentul acțiunii: 1519 Personajele: Ernani, un bandit de descendentă nobilă, îndrăgostit de Elvira (tenor); Elvira, nepoata și logodnică lui Don Ruy Gomez de Silva (soprana); Don Ruy Gomez de Silva, Grande de Spania (baș); Don Carlo, Regele Spaniei (bariton); Giovanna, doica Elvirei (soprana); Don Riccardo, scutierul regelui (tenor); Iago, scutierul lui de Silva (baș); rebeli, bandiți
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pregătirile pentru nuntă sunt în toi. Ernani sosește; în urmă eșecului conspirației împotriva Regelui, el se refugiase deghizat în pelerin. De Silva nu îl recunoaște și se oferă să-l adăpostească anunțăndu-l că în curând va avea loc nuntă cu nepoata să Elvira. Ernani este profund afectat și își dezvăluie adevărată identitate, știind că pentru De Silva legea ospitalității este sacra. Ernani o întâlnește pe Elvira care îi explică că a acceptat căsătoria cu De Silva numai după ce aflase că Ernani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rezumat: Ernani își dezvăluie dragostea pentru Elvira și declara celorlați bandiți că dacă aceasta nu va putea să-i fie alături, el nu va mai putea continua să trăiască. Aria Ernani, Ernani involami - din actul I, scena 2 Rol : Elvira, nepoata și logodnică lui Don Ruy Gomez de Silva Rezumat: Elvira este îndrăgostită de Ernani, dar este logodita cu unchiul ei de Silva. Ea și-ar dori ca acesta să înceteze să o hartuiască și să o lase în pace să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
avut loc la Londra, Her Majesty's Theatre, pe 22 Iulie 1847 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Germania, începutul secolului 18 Personaje: Massimiliano, Conte de Moor, tatăl lui Carlo (baș); Carlo (tenor); Francesco, fratele mai tanar al lui Carlo (bariton); Amalia, nepoata Contelui de Moor (soprana); Arminio, valetul contelui de Moor (tenor); Moser, un funcționar (baș); Rolla, un tovarăș a lui Carlo (tenor) Actul I Tabloul 1. O taverna la marginea Saxoniei. Carlo citește o carte și așteaptă vești de la tatăl său
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
und Liebe“ (Intrigă și Iubire), de Friedrich Schiller. Premieră a avut loc la Neapole, Teatro Sân Carlo, pe 8 Decembrie 1847 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Tyrol, începutul secolului 17 Personaje: Contele Walter, (baș); Rodolfo (tenor); Federica, Ducesa de Ostheim și nepoata Contelui Walter (mezzo soprana); Miller, un soldat în retragere (bariton); Wurm, secretarul contelui Walter (baș) Luisa, fiica lui (soprana); Lăură, o fată din sat (mezzo-soprana); Un țăran, (tenor); țărani, vânători, slujitori ai ducesei. Actul I: Iubirea Scenă 1. Un sat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Andrea Bellini Acțiunea Operei Locul acțiunii: în orașul Genova și în împrejurimile orașului; timp: 1339 și 1363 (aproximativ 25 de ani mai tarziu). Personaje: Simon Boccanegra, un corsar, mai tarziu Doge al Genovei (bariton); Amelia, fiica lui Simon Boccanegra și nepoata lui Jacopp Fiesco, pe numele ei adevărat Maria, purtând însă numele de Amelia Grimaldi (soprana); Gabriele Adorno, un nobil genovez, iubitul Ameliei (tenor); Jacopo Fiesco, un nobil genovez, șeful patricienilor din Genova, care ulterior se va ascunde sub numele conspirativ
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mă vei putea ucide mai tarziu, dar mai întâi ascultă-mă“ îi cere Fiesco după care îi spune că steaua Dogelui apune. Recunoscând vocea lui Fiesco, Dogele îi răspunde că a venit oră reconcilierii deoarece Amelia este fiica sa și nepoata lui Fiesco, pe care amândoi au crezut-o pierdută și care se numeste Maria, același nume cu cel al mamei sale. Doborât de emoție, Fiesco, în sufletul căruia ură se transformă în milă, nu poate decât să deplângă faptul că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și în primul rând buna mătușă Csili, și-au primit banii până la ultimul bănuț din părțile investite în această afacere, astfel încât tânărul verișor Bruno a putut să-și cumpere o mașină nouă, iar atât de inteligenta, dacă nu și frumoasa nepoată Suzi a izbutit, datorită dotei apărute atât de oportun, să se căsătorească, o căsnicie ce a durat nu mai puțin de trei ani; Dar cel mai bine s-a ales servitoarea fostei familii Raikovic, care și-a găsit în închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
zău! Probabil că eu va trebui să-ți fac minimum două... Matei: Mă, tu ascultă aicea... Ce-ai zice să te mut de-aici? Octav: Unde? Matei: Într-un cavou. Octav: Păi nu crezi că te cam grăbești...! Matei: Nu, nepoate, că vreau să te mut nu ca mort, ci ca viu... Octav: Din ce în ce mai bine... Matei: Mă, uite la ce m-am gîndit; tu, ca fost revoluționar... Octav: Te exprimi din ce în ce mai corect... Matei: Bine..., ca revoluționar... Auzi, tu ai niște drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
funcție publică, atunci acea instituție va fi curând invadată de rudele sale. Este vorba aici despre veri, unchi, mătuși, surori, frați, copii sau nepoți. Există primării, de exemplu, în România, în care primarul și-a adus pe unchiul său viceprimar, nepoata la cadastru, sora directoare de școală și mătușa măturătoare la grădiniță. Se trăiește găunos într-un fel de complicitate perpetuă, asemeni cetelor și triburilor primitive. Chiar comportamentul celor amintiți este unul în consecință. Ei nu se comportă ca funcționari ai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de literatură română contemporană. A continuat și acolo să scrie despre literatura română și în limba română. S-a stins de cancer într-un spital din Berlin, în vreme ce acasă, aproape în același timp, închidea ochii soția sa, Ruth (n. Cahn), nepoată a lui H. Tiktin și cea care, după mărturiile apropiaților, alesese Berlinul ca loc de refugiu și însingurare mândră, și nu Parisul, cum ar fi dorit el. Debutul publicistic al lui C. s-a produs în 1944, în ziarul „Ecoul
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
, Alexandru (13.XII.1901, Paris - ?, București), poet, prozator și publicist. Născut într-un mediu de intelectuali, B. va continua tradiția familiei și va studia științele juridice. Tatăl, Alexandru Bilciurescu, avocat, și mama, Alice (n. Ionescu-Mihăești, nepoată a pictorului Anton Chladek), i-au asigurat o educație îngrijită. El își trece, după o perioadă de secretariat în biroul tatălui său, doctoratul în științe juridice cu teza Asigurarea asupra vieții (1930). În paralel, are o activitate publicistică și literară
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]