2,114 matches
-
obeliscuri, ramuri înfrunzite, ghirlande cu flori din fir multicolor, necunoscute fantastice păsări ce zburau cu aripi zăngănitoare. Toate aceste stranii apariții îl obsedau și-l fascinau în același timp. Cu toate că i se păreau imposibil de realizat, ele îl stimulau pe nesimțite pe tânărul meșter artist. Câteodată, cădea pradă îndoielilor: „Fierul este dur, inflexibil, el nu se va lăsa modelat de propria-mi fantezie”. Alteori, o voce neauzită îl îndemna: „Trebuie să încerci. Tu poți. Tu vei reuși!” Era noapte. O nouă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
colțul mesei adăsta un păhăruț pe care îl bănuiam a fi plin cu lichior făcut de bătrân, alături de ulcica cu vin roșu. În timp ce eu admiram cele pregătite pentru mine, Zâna m-a îmbrățișat și, sărutându-mă, s-a depărtat pe nesimțite. ― Poftă bună, scumpule - mi-a urat ea, gata să iasă pe ușă. ― Mulțumesc, dar aș fi mâncat mai tihnit dacă ai fi rămas lângă mine. ― Nu știi cât de mult vreau să pot face acest lucru, dar... ― Dar ce? ― Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și în timpul prelegerii stătea cu căciula pe cap, iarna ca și vara, după ce ne cerea scuze pentru asta. Dar când începea să vorbească (avea și o voce pițigăiată!) devenea altul. Ieșea parcă din proptia-i piele, făptura lui se mărea pe nesimțite, lua proporțiile unui uriaș care ne stăpânea cu forța verbului său sclipitor. Uitam de el, uitam de noi și ascultam o simfonie de cuvinte rnai fermecătoare decât muzica beethoveniană. Astfel, dreptul roman încete să mai fie o disciplină aridă de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
întîmplă, probabil, și pe alte planuri. Multă vreme, am fost convins că, pentru a fi mai puțin slab, trebuie să te așezi în miezul slăbiciunilor, hotărând că ele nu te mai interesează; că dacă nu ești erou, nebun, sfânt sau nesimțit, trebuie să fii, măcar, mândru de slăbiciunile tale, deoarece asta te fortifică. Acum, nu mai sunt sigur că n-am bravat. Am păstrat doar dificultatea de a mă arăta practic. Uneori, cochetez cu gânduri copilărești. Oare cum ar fi să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zicea, la Odesa, "aici nu reziști decât beat". Eu întorc, crispat, capul când îl zăresc, la masă, sugîndu-și scârbos buzele și arătîndu-și limba în timpul "operațiunii". Azi noapte, a fost "noapte albă" pentru mulți "croazieriști". Numai eu am dormit, ca un nesimțit. N-am gustat până acum din farmecul taifasurilor nocturne la un pahar de "ceva". După ce se încheie "programul", mă retrag pe "Nereus", să mă odihnesc pentru următoarea escală. În restaurantul unde se servește cina, un supraveghetor, sclifosit, pus la patru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
chiar atât de vrednic de admirație. Din clipa aceea, am devenit bănuitor. Fiindcă sângeram puțin, m-am gândit că mă vor înhăța și mă vor înghiți cu totul. În aparență, eram în aceleași raporturi cu contemporanii mei și, totuși pe nesimțite, ceva între noi începea să sune fals. Prietenii mei nu se schimbaseră. Lăudau și acum, când se ivea prilejul, armonia și liniștea pe care le aflau în preajma mea. Dar eu nu eram sensibil decât la disonanțele, la tulburarea ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de pe cap, cu fața brăzdată de unghii, dar cu privirea pătrunzătoare, stau în fața omenirii întregi, recapitulându-mi rușinea, fără a pierde din vedere efectul pe care-l produc, și spunând: "Eram cel mai rău dintre cei mai răi . Apoi, pe nesimțite, trec de la "eu" la "noi". Când ajung la "iată ce suntem", le-am jucat festa și pot să le spun adevărul în față. Sunt ca ei, bineînțeles, toți fierbem în aceeași oală. Totuși, am asupra lor o anumită superioritate, aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ai liniște și nici n-ai să poți pleca de aici... M-am uitat cu mare atenție la bătrân. Vorbea cu multă convingere. Nu aveam altceva de făcut decât să-l ascult și să fac precum îmi spune el. Pe nesimțite, soarele a ajuns și s-a oprit pentru o clipă în crucea zilei. De acolo de sus, ne privea cu înțelegere. Deodată, bătrânul a tresărit: Ptiu! Uite că-i amiaza mare și noi încă stăm aici de vorbă. Așa-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un glas de bucium. Totul într-o înlănțuire de vis. Am închis ochii, să mă pătrund de farmecul și limpezimea cântului...Prin minte încep să mi se perinde făpturi cerești înconjurate de nimburi albe fluturând feeric în bătaia vântului...Pe nesimțite m-am trezit față în față cu bătrânul călugăr, în preajma rafturilor pline cu manuscrise vechi de când lumea...Îmi plimb privirea pe deasupra lor și parcă nu îndrăznesc să le ating... „Ești pregătit să pornim din nou la drum, fiule?” M-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bună știință, în cele mai multe cazuri chiar de către cei puși să aibă grijă de ele. „ Iar ai dreptate, fiule. Asta însă nu înseamnă să ne oprim din treaba la care am pornit.” Spunând vorbele acestea, mi-a strecurat în față, pe nesimțite, un nou manuscris: „ Hai să vedem ce se spune în această scrisoare, din 23 decembrie 1741 (7250):” Iau scrisoarea și bag de seamă că este un răspuns către Libișovschi, „polcovnecul de Movilău”. Citesc că la acea vreme „boala de ciumă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în incinta grajdurilor, se trezise, pe la spate, cu Ada, prin surprindere. De la poarta mare, Ada văzuse un străin "bine- și, cum avea obsesii de proprietară de cai, se temuse de vreo vizită clandestină, de vreun spion de curse. Se apropiase nesimțită și gata pe scandal. Abia ajunsă în spatele lui, recunoscuse că e Lică al clomniei-sale, în contravenție de fumat, dar foarte nostim. I se învîrtise în trup un fel de violență, pe care nu o mai simțise în ultimul timp. Impresiile
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
străzii Regale ceru să se coboare. Elena se întoarse spre Marcian, ca și cum ar fi putut avea ceva de obiectat din faptul că rămâneau singuri, apoi, prin micul telefon a cărui pîinie nichelată atârna în fața cristalului pare-brise, clete ordin să oorească. Nesimțit, fără ca șoferul să aibă o mișcare, trăsura stopa. După ce ajută lui Mini să se coboare, reamintindu-i ora fixă a concertului, Marcian rămase puțin îîngă scara autoului, apoi urcă din nou. Elena comandă: -- Pe bulevard înainte! și, toropită, se rezemă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
seama, mina îi rămase peste pled pe genunchiul ei. Ochii Elenei luminară calzi la adăpostul pleoapelor. Lincolnul, lansat, fugea peste șosea ca purtat prin aer, pe drumul fără obstacol, drept, interminabil. în mișcarea ușoară a trăsurii Elena se lăsă strămutată nesimțit spre Marcian. Pe când un spațiu gol rămînca pe perinile de căprioară, ea era mereu mai alăturată de el. în "capa" de blană subțire, așternută în automobil ca să o acopere la nevoie, sta acum refugiată într-un fald călduț, care apăsa
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
1918 a fost remobilizat și în vara lui 1919 în campania contra Republicii Roșii a lui Bella Kuhn din Ungaria. După sept. 1919 a revenit și el acasă, reluându-și viața plină de griji și responsabilități față de familia numeroasă. Pe nesimțite m-am trezit cu prezența unui bărbat cu poftă de muncă și de viață. Copil fiind, nu prea știam rostul lui în familie, pentru că, până atunci, mama fusese totul pentru noi. Ne-a hrănit, ne-a îmbrăcat, ne-a alintat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în timp ce ai lui Golu nu-și puteau ostoi foamea, de la zi la noapte și de la noapte la zi, ceilalți,își burdușeau viața cu baluri vieneze, cu alte asemenea petreceri, și destrăbălări, prin palate de toate stelele, sfidând, rămânând surzi, și nesimțiți,în fața de alde Golilor. Nevăzutul, și,încă, insensibilul război rece, avansa,în adâncime și în intensitate, precum o magmă,într-un avancutremur. Că, nu s-a pomenit,încă, pe lume, ca, vreun început, să nu aibă și sfârșit. Și, vai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu cartofi. Uneori, veneau în sat scrisori de la cei plecați în America, să strângă bani la Cleveland sau la Detroit, dar ele soseau parcă din altă lume. De regulă, trecerea din preistoria vieții în istoria ei, se produce încet, pe nesimțite. La mine s-a întîmplat altfel. Dimineața, mai eram încă în preistoria existenței mele. Seara, mă găseam în București, unde am aflat, treptat, că există electricitate, autobuze, pantofi, semafoare, mic dejun, agenți de circulație, concerte, vitrine, cerșetori, bănci, pastă de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
veninoși, nici tarantulele atît de Înfricoșătoare, nici păianjenul bananului atît de mic și de primejdios. Nilda ignora complet epocile istorice; puțin Îi păsa de cronologia pădurii virgine peruviene; copilăria, tinerețea, vîrsta maturității le petrecuse la Tarapoto, amesteca totul și pe nesimțite pădurea virgină s-a prefăcut Într-un loc unde indigenii din tribul chuncho, care umblau În pielea goală În poveștile Nildei, hoinăreau de colo colo prin desișul verde unde la tot pasul erai pîndit de primejdii, de la tabăra lingviștilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
drum la aeroport cu celălalt, ar fi vrut să nu fie silit să aștepte În salonul cu pian. La fiecare cinci minute veneau să-l vadă; Îl găseau mereu, liniștit, foarte bine, chiar el spunea că e foarte bine, pe nesimțite Învăța arta disimulării și mîinile Îi tremurau. Carlos Îl ținu de vorbă tot drumul. Îi spunea că Santiaguito se va Întoarce acum ca un bărbat În toată legea. Acasă hotărîseră același lucru: Santiaguito Împlinea curînd șaisprezece ani, avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
entuziasm formidabil. Zidarii ajunseră În culmea fericirii cînd Julius le ceru să-i mai dea o sticlă, după ce băuse berea pe care i-au dat-o la coborîrea de pe schelă pe umerii lui Albinețu. Sticlele de bere se goleau pe nesimțite. E rîndul tău! Nu mă bate la cap! Mai du-te dracului! Suge mai repede! Meșterul le porunci să treacă din nou la lucru, dar numai vreo doi, trei Îl ascultară și se alăturară celor care Încă nu stătuseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ziua ta și te vezi dîndu-te jos din caleașcă fiindcă vine Cinthia de la școală și rămîi mai departe Julius și știi că viața ta va fi năpădită Întotdeauna de asemenea momente, de această amenințare a durerii care a devenit pe nesimțite tristețea de care-ți vei aminti Întotdeauna, cînd băncile din jurul bazinului se transformă În goluri care Înghit lumea și se Întunecă, sînt acum de un verde Închis, cînd valeții Îl Înconjoară pe Juan Lucas, care În seara asta te va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
greutate a vieții mele, dar și a atlor vieți. Oricât aș încerca să mă debarasez de toate acestea, să renunț la ele, să le dau uitării, apare ceva - fără nume, dar cu o forță și existență destul de precise - care, pe nesimțite, mă replantează în mijlocul lor, încât am senzația că sunt ca o plantă, răsărită pe un pământ neprimitor și sterp, înconjurată doar de ostilitate și vitregie, dar silită să viețuiască acolo, înzestrată, chiar, cu o nesecată putere de a rezista, de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o fântână. Steaua mea nu făcea parcă parte din nicio constelație, ci plutea singură într-un vid perfect. Privisem steaua și ea mă privise pe mine. A durat puțin sau mult, nu prea-mi dădusem seama. Și apoi, parcă pe nesimțite, ceva s-a schimbat. Nu am perceput nimic virtual, cu virtualul eram cât se poate de familiarizat datorită profesiei mele. Era o senzație extraordinară de a fi conștient de lumină, de a atrage lumina și de a o primi chiar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
tristă. Am coborât grăbit scările avionului. Realitatea părea aici atât de fragilă.... Mă simțeam din nou exilat, departe de casă. Distanțele cele mari nu sunt niciodată cele geografice, ci cele psihologice. Îmi dădeam seama că în mine se opera pe nesimțite o schimbare. Simțeam că nu trebuia să mai am încredere în fete, forțasem cam tare nota. Era clar că se foloseau de ele ca să mă spioneze , ceea ce înseamnă că știau de la bun început cu ce mă ocup și, probabil, cunoșteau
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
smulgă doar de pe arac și să joace polo. N-ai cum să te înțelegi cu ele, dacă nu le bagi în congelator. Omorul e un păcat, frate. Sunt conștient. M-am bătut cu conștiința mea și am învins-o pe nesimțită, cu trei la doi. Toți trei se așază, beau, pregătesc niște cârnați la micul grătar portabil. Apar condorii și astfel sunt două specii înrudite, fraternizând la un mic picnic comun. Ah, Ziua Muncii, zice Duane. N-are cum să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mea, în ultimele șase luni. Dar a hotărât că eu n-am să mai fiu niciodată eu. Și după șase luni? Are dreptate. —O, tot tu ești, îți spun eu. Poate cu vreo câteva riduri în plus. Mottoul lui Robert: Nesimțitul sincer. Cu cât sinceritatea era mai brutală, cu atât mai bine. Se cunoștea pe sine de zece ori mai bine decât Daniel. Pentru el era aproape o satisfacție să recunoască ori de câte ori râvnea la o femeie. Sunt bărbat, Iepuraș. Noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]