2,409 matches
-
vieții în dialectul aromân, dar și cu multe versiuni proprii în româna literară. Cu o vizibilă ușurință a versificării, variind ritmurile, poetul evocă locurile natale, vatra aromânilor de la sudul Dunării (Doleani, satul meu frumos, Crușova, sat minunat), istoria tracă (Frumoasă, neuitată Macedonie), pe Alexandru Macedon („Strămoșule, falnicu-ți nume/Solar străluci-va în veac./ Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
lor, experiențele lor, lacrimile lor, timpul lor. Părinții care le fac în permanență daruri copiilor lor sunt păstrați în amintire doar pentru un moment. Părinții care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple și povestiri din viața lor rămân de neuitat. Părinții buni alimentează corpul, părinții inteligenți alimentează personalitatea Astăzi, părinții buni cresc copii zbuciumați, înstrăinați, autoritari și angoasați, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinții care nu-și învață copiii să aibă o viziune critică asupra
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
București, 1928; Puncte de vedere, cu un portret de Lucia Demetriade-Bălăcescu, București, 1930; Curs de cinematograf, București, [1930]; Amica mea Europa, București, 1939; Marlene Dietrich, București, 1966; Vedetele filmului de odinioară, București, 1968; Erich von Stroheim, București, 1970; Filme de neuitat (în colaborare cu Constantin Popescu), vol. I, București, 1972, vol. II: Metamorfoze cinematografice sau Arta ecranizării, București, 1975, vol. III: Shakespeare pe ecran, București, 1976, vol. IV: Drumuri, destine, climate, București, 1977; Cinematograful, acest necunoscut, vol. I: Funcțiile cuvântului în
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
și sentimentul de zădărnicie pe care i-l provoacă memorialistei „zilele reci și întunecoase din prezent”. Când nu se lasă biruită de melancolie, P. retrăiește cu un viu simțământ serile când evolua, sub luminile rampei, în compania unor colegi de neuitat. Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
București, 1925; Desfigurații, București, 1935; Nălucile, București, 1945; Călătorii, București, 1946; Marele ospăț, București, 1947; ed. (Viața în oglinzi), București, 1970; Fruct nou, pref. Octav Șuluțiu, București, 1948; Pe văile Argeșului, București, 1950; O vară la Șipotul Fântânilor, București, 1957; Neuitatele călătorii, București, 1958; Câte se petrec pe mare, București, 1962; Versuri, pref. D. Micu, București, 1966; Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, îngr. și pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1990. Traduceri: Arkadi Gaidar, Timur și băieții săi, București, 1950 (în colaborare cu
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
o solidaritate de clasă și de neam precisă, cu datine de încuscrire și de familie venind din străbuni, cu o ierarhie socială bazată pe avere sau pe știința de carte. Pe lângă membrii familiei, personajele principale ale romanului autobiografic Timp de neuitat (A Time to Keep, 1949; versiunea în limba română, 1975) sunt preotul Radu, învățătorul Vlad și moș Gherasim, sătean isteț și cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Genty, Paris, 1934; Winning a Wife and Other Stories, pref. Edward J. O’ Brien, New York, 1935; There Is My Heart, New York, 1936; ed. (Drumuri cu popas), tr. Jul. Giurgea, București, [1938]; A Time to Keep, New York, 1949; ed. (Timp de neuitat), tr. și pref. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1975; No Time for Tears, New York, 1958; The Saint of Montparnasse, Philadelphia - New York, 1965; ed. (Sfântul din Montparnasse), tr. Sever Trifu, pref. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1977; A Selection of Short Stories, îngr
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
n-a remarcat nimic”. Exemplu de ședință de lucru în grup: Zazie în metrou Obiectivul acestei ședințe, programată să se desfășoare la sfârșitul terapiei, este acela de a permite tuturor participanților care doresc acest lucru să trăiască o experiență de neuitat de expunere la sentimentul de rușine. Pacienții merg împreună cu terapeuții la metrou, la o oră de vârf și, după ce au urcat în vagon, intonează „Mulți ani trăiască” în cinstea unui membru al grupului (ei simulează că au descoperit în timpul conversației
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oricui să fie neîndemânatic, din moment ce îmi cer scuze. Si apoi, oamenii au altceva de făcut decât să mă privească în timp ce îmi fac cumpărăturile. Si chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, ei nu vor păstra despre neîndemânarea mea o amintire de neuitat. Iar în ceea ce mă privește, dacă mă simt prost, îmi va trece”. Dacă aș deveni un observator exterior situației, ce aș gândi despre aceasta? „De câte ori nu mi-am rupt picioarele într-un magazin și n-am văzut oameni plimbându-se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1948), prozator. Despre biografia lui se cunosc puține date certe. Mai edificatoare, evocările contemporanilor acreditează un personaj original, excentric. Era de condiție aristocratică, lucra ca agent bancar și frecventa cenaclul Sburătorul, E. Lovinescu compunându-i în Memorii un portret de neuitat, intitulat, în chip definitoriu, Un anglo-saxon autohton, în care N. e rând pe rând un „Des Esseintes bucureștean”, „yankee” și dandy wildeian. Omul era un erudit sui-generis, „purtat - zice memorialistul - prin lumea largă, cultivat prin ceea ce a văzut, dar și
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
structurile europene. Sociologia românească nu mai are nevoie să „aștepte integrarea europeană”; ea a fost și a rămas Acolo cel mai serios ambasador (neoficial) al României. Că a fost ignorată o perioadă nu a fost vina ei. Ar fi de neuitat pentru generația noastră dacă nu ar Încerca un management al imaginii sociologiei românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aia e genial Dostoievski, fiindcă e uman: cadavrul sfântului Zosima se împute, Alioșa are și el penibilismele lui, bețivul cartofor de Dimitri are pasiuni sublime, recele și intelectualul Ivan are pasiuni joase, chiar și Smerdeakov e capabil de fraze de neuitat. Asta-i viața!” Recunosc că geniul polifonic al lui Dostoievski este modelul aproape desăvârșit al mărturisirii care cunoaște valoarea apofatică a tăcerii. La el, discreția auctorială nu suspendă vertijul instrospecției psihologice și nici verdictul final. Dar polifonia nu înseamnă ambiguitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
taler al balanței, pentru a permite ca pe celălalt taler să apară Castalia românească. Dacă Noica le vedea pe toate pe același taler? 3. Dilema centralătc "3. Dilema centrală" Așa cum splendida carte a lui Liiceanu demonstrează într-o manieră de neuitat, „școala” lui Noica a fost, una peste alta, un episod intelectual de excepție în istoria României comuniste. Sub îndrumarea lui Noica, o mână de tineri gânditori talentați au reușit să se dezvolte împotriva celor mai vitrege circumstanțe, venerându-și, urmându
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
August poezia Întâlniri, care reprezintă sub toate raporturile un progres vădit În comparație cu cea la care ne-am referit mai sus. (Ă). Ceea ce-l preocupă pe poet de astă dată este sesizarea, prin mijlocirea detaliului particular, semnificativ, a evenimentului istoric de neuitat. Ivan Craveț, tanchistul sovietic care a străbătut cu unitatea sa Bucureștii În drum spre Berlin, este strungar de meserie. El a știut sa dea În 1940 șasezeci și cinci de procente peste normă. (Ă). Prin atari acțiuni strungarul Craveț a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
libertatea poporului și premergător al literaturii noastre noi, Alexandru Sahia (În poezia În satul lui Sahia - n.n.) O evocare tot atât de izbutită a realizat Veronica Porumbacu În Mierla lui Ilie Pintilie iar Dan Deșliu a oferit În Lazăr de la Rusca o neuitată imagine a unui țăran muncitor crescut de partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii, a fost redată veridic de maestrul A. Toma În dinamicul poem intitulat Silvester Andrei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de refuz al doliului, apărările maniace și mai ales excesivele lor manifestări sexuale recurg în mod inconștient la refuzul pierderii ființei iubite. Acest aspect a fost studiat de N. Abraham și Torok (1973/1987), care relatează, de pildă, „spectacolul de neuitat al unui om singuratic, așezat la o masă de restaurant la care a cerut să i se servească deodată două porții diferite; el le consuma ca și cum s-ar fi aflat în compania altei persoane...”. Nu, părea el să spună, ființa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
literar”, „Ramuri”, „Albina”, „Familia noastră” (la care este redactor), „Convorbiri critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizonturi”. La Bolgrad își tipărește în 1936 volumul Demonul. Alte nuvele îi vor apărea târziu, în „Pagini dunărene”. Fluente, versurile lui B. ce zugrăvesc „icoane neuitate de la țară” sunt anacronice. Mai izbutite sunt câteva pasteluri (Peisaj, Toamna în Bugeac). Însușiri mai variate relevă în schimb proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care le ridică (...). Spre deosebire de alți scriitori, care au dobândit succese în această privință, autorul nu a înțeles pe deplin ce înseamnă însușirea creatoare a exemplului sovietic. În romanul lui N. Jianu găsim din păcate transpuneri mecanice ale unor situații din neuitatul roman al lui Leonid Leonov, Soti. Aceste asemănări sunt atât de vizibile încât autorul s-a simțit obligat să preîntâmpine impresia neplăcută a cititorului, silindu-și unul din eroi să constate singur asemănările situației sale cu aceea a unor personaje
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă o compoziție nesemnificativă, când merge la pastișa timbrului propriu al unor poeți formați. Așa de pildă, în unele poeme (Trei întâlniri de neuitat, Patriei) autorul lor aduce aminte numai onomastic de prezența partidului, iar cuvântul și îndemnul permanent al acestuia este golit de sensul adânc revoluționar. Partidul e prezent doar fiindcă i se pomenește numele, iar oamenii dialoghează cu un concept abstract și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e decât un an până la împlinirea unui deceniu de la 23 August 1944. Zece ani de când poporul nostru a intrat pe făgașul unor transformări furtunoase. Această pagină din istoria lui e plină de tablouri dramatice, de chipuri eroice, de clipe de neuitat. Și pagina care se deschide, aceea a viitorului, se vestește luminoasă, împodobită cu aurul recoltelor și cu aurul luminii hidrocentralelor, cu roșul aprins al oțelului topit, cu negrul lucios al diamantului negru din Valea Jiului și cu chipurile surâzătoare ale oamenilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
uimită și sensibilă la „frumusețe și grandoare”, aplecată asupra realității imediate, dar percepută din „perspectiva lui Sirius”, pășind prin mizeria lumii înconjurătoare, dar cu capul în cerurile sublime. O viziune estetică a realității și o conștiință fulgurantă produc tablouri de neuitat, pagini antologice trasate cu un simț tragic revelatoriu. Așa sunt descrierea minei de aur de la Roșia Montană, interioarele austere ale locuințelor moților, ritualul lent în care o femeie mănâncă un măr, moartea simbolic-tragică în noaptea de Crăciun a lui Iacob
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
din capitală. În urma investigațiilor întreprinse, C. este scos de sub orice acuzație, vinovat fiind găsit constructorul. Între 1942 și 1948 predă, ca profesor suplinitor, un curs de istoria și teoria arhitecturii la Școala Superioară de Arhitectură, lăsând studenților o amintire de neuitat prin prestanța și căldura rostirii, într-un limbaj de o aleasă plasticitate. După instalarea comuniștilor la putere, C. este condamnat, în 1949, la muncă silnică. Pus în libertate în 1953, obține un post la Direcția Monumentelor Istorice, unde își ia
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
lui, nebuloasă...” Așadar, aceeași tentație a absolutului, a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea lui de păstori, C. rămâne mai mereu pe tărâmul lirismului profund. SCRIERI: Lampadoforie, București, 1972; Lâna de aur, București, 1975; Inscripții rupestre, București, 1981; Așteptu soarili, București, 1985; Arbori, București, 1989; Pod peste legende, Constanța, 1992
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
mult, cu atât mi-e mai greu să mă opresc, dar nu sunt chiar așa isterică, bine? Poate doar un pic. În cele din urmă, reușesc să iau o gură de aer: ― Fii atentă. Cred că urmează un moment de neuitat. ― Colega ta știe cine e Diana Macpherson? întreabă Geraldine confuză. ― Nu, bolborosesc eu. Și nici nu știe cum e ea, dar Sophie îl place pe Ben și cum crede că Diana e un lup îmbrăcat în miel, vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]