2,234 matches
-
ce cuvânt putea-va înfățișa pe cele de după aceea: plăcerea, folosul, bucuria împreunei viețuiri cu Hristos? Da! Nu-i cu putință să spui cât e de mare plăcerea, cât e de mare câștigul ce-l are un suflet întors la noblețea lui, care poate vedea cu îndrăznire pe Stăpânul. Nu se bucură numai de bunătățile ce-i stau în față, ci și de încredințarea că de acum, aceste bunătăți nu mai au sfârșit. Toată bucuria aceea prin cuvânt nu o poți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăință, omilia a treia, p. 59) 110 „Ai îmbrăcat pe Hristos prin Botezul mântuitor, ai lepădat întinăciunea prin baia dumnezeiască, ți-ai câștigat strălucirea harului duhovnicesc și noblețea de făptură”. (Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia..., vol. VII, p. 46) „... s-a scris în Gherontic (Pateric): Ioan de Bostra, bărbat sfânt și având putere asupra duhurilor necurate, a întrebat pe draci, care locuiau în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dând curs dorinței tatălui său de a-i continua cariera de om de afaceri, cea de a-și cultiva detașat și discret interesul pasionat pentru artă, în primul rând pentru muzică, alegând o existență contemplativă, nu lipsită de distincție și noblețe, în sfârșit opțiunea pentru viața mondenă a păturii sociale căreia îi aparținea prin naștere. O viață în lumea afacerilor nu l-a atras pe tânărul Ludwig. El nu avea aptitudini pentru a se impune în confruntarea cu alții, într-o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în viziunile sale consonanțe de profunzime cu Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de a exista. O SPECIE PERENĂ. Mai mult de șapte secole de sonet! Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în special capacitatea de esențializare. După experiențe provensale și italice, o dată cu momentul prerenascentist, dantesco-petrarchist (pregătit între 1260-1313 de Cecco Angiolieri, de Guido Cavalcanti și Dino Frescobaldi), Sonetul își asuma rigorile modelizante cvasi-sacralizate: două catrene, două terțete cu rime
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
domina: "Cuvintele noastre se întâlnesc / se întind peste lume ca un nor radioactiv". Treisprezece principii, enunțate în Tensiunea detaliului (II), vorbesc despre un creator semeț, plin de cutezanță, care, fidel rolului asumat, și-a construit un Eu provocator; conștient de noblețea misiunii sale, el rostește cu voce tare ceea ce alții îngână neauziți. Nici o îndurare pentru Poezia slugarnică: "cea care face inventarul realului / cea care face muzică / cea care răspunde la întrebări". În schimb: "Iubirea irigă cuvintele" fortificându-le. Adesea (cu violențe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al câtelea descendent dovedit este. De pildă, Robert Ruschnitz se numește de atunci Robert Ruschnitz al Optulea. Sau Maria Ionescu se numește acum Maria Ionescu a Patra. Și, cum e și firesc, aceste adăugiri la nume dau și o anumită noblețe personajelor. Ceea ce se oglindește și în statutul lor social. Să poți dovedi că te afli de opt generații la Brandul Mic din Republica Vandana de Nord a fost răsplătit cu funcția de primar. (În felul acesta au fost eliminate și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
calități (însușiri), așezate într-o ordine aleatoare, cerându-le să le ierarhizeze după importanța ce le-o acordă, și pe care doresc să le posede viitorul soț sau viitoarea soție, să pună deci în dreptul fiecărei calități numărul de ordine corespunzător: noblețe sufletească; devotament față de familie; hărnicie; inteligență; ținută îngrijită, eleganță; fire veselă, distractivă; frumusețe fizică; stare materială bună; modestie. Rezultatele chestionarului și ale testului au fost prelucrate cu membrii cercului de inițiere în cercetarea psihopedagogică și înscrise în tabele, datele fiind
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și două clase de fete) au fost cuprinse în tabele care pun în evidență, prin comparație, calitățile (însușirile) prețuite mai mult de băieți, pe de o parte, și de fete, pe de altă parte. Astfel, băieții situează pe primul loc noblețea sufletească (13), devotamentul față de familie (10), inteligența (9), iar pe ultimele locuri (opt și nouă), ei așează eleganța (37 din 42) și starea materială bună (36 din 42). Fetele apreciază în primul rând noblețea sufletească (39 din 65), inteligența (25
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Astfel, băieții situează pe primul loc noblețea sufletească (13), devotamentul față de familie (10), inteligența (9), iar pe ultimele locuri (opt și nouă), ei așează eleganța (37 din 42) și starea materială bună (36 din 42). Fetele apreciază în primul rând noblețea sufletească (39 din 65), inteligența (25), apoi modestia (15), iar pe ultimele două locuri frumusețea fizică (27) și eleganța (18). Proba s-a dovedit a fi dificilă pentru tinerii și tinerele de 18-19 ani, care nu dispun de o experiență
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și, prin aceasta, rămân pentru totdeauna în memoria afectivă a învățăceilor. Se mai întâlnesc totuși persoane mature care, deși au beneficiat în copilărie de truda și priceperea unui învățător pentru a deveni știutori de carte, nu au înțeles complexitatea și noblețea acestei profesiuni. Un episod petrecut cu mulți ani în urmă mi-a întărit această constatare. Iată-l: O foarte iscusită și prețuită învățătoare de la Liceul „Costache Negruzzi", pe nume Codrina Ludu, mi-a relatat, cu obidă în suflet, că într-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Soluției Finale, chiar dacă nu avea nicio opțiune și era sigur de moarte, era totuși pus în fața unei alegeri în ceea ce privește modul în care își accepta și pregătea moartea. Avea de ales acum între moartea în degradare și moartea în pace interioară, noblețe și respect de sine. Noua alternativă devine în această perioadă un atribut al martiriului. Dar, ca orice poruncă, acesta cere, pentru a fi practicat strict, nu doar o pregătire prealabilă, ci și concentrarea asupra sensului actului religios îndeplinit. Astfel, rebbe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
erau decât victime inocente care muriseră pentru păcatele altora 13. Alți teologi elaborează teorii similare, căutând să asigure o continuitate între dezastrele din trecut și suferințele genocidului. În lumea anglo-saxonă, în special în Statele Unite, își câștigă teologia Holocaustului scrisorile de noblețe. Chiar dacă sunt acceptate lucrările unui Emil Fackenheim, aceste reflecții nu beneficiază de o veritabilă mișcare de traducere în limba franceză. Pe de altă parte, în Franța, în sânul acestui iudaism pe care genocidul îl lovise totuși din plin, nici nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al câtelea descendent dovedit este. De pildă, Robert Ruschnitz se numește de atunci Robert Ruschnitz al Optulea. Sau Maria Ionescu se numește acum Maria Ionescu a Patra. Și, cum e și firesc, aceste adăugiri la nume dau și o anumită noblețe personajelor. Ceea ce se oglindește și în statutul lor social. Să poți dovedi că te afli de opt generații la Brandul Mic din Republica Vandana de Nord a fost răsplătit cu funcția de primar. (În felul acesta au fost eliminate și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a redevenit actuală. Încă de la sfârșitul anilor ’60, sărbătoarea recâștiga teren prin happening-uri și uriașe festivaluri rock și pop: în 1969, Woodstock a reunit pentru trei zile 500.000 de persoane. În Franța, Mai 1968 a redat titlurile de noblețe ideii de sărbătoare liberă și spontană. Din tradiționalist cum era, sistemul de referință festiv se impune ca un ideal protestatar sau „transpolitic” însuflețit de refuzul ordinii stabilite și de dorința de „a schimba viața”. Mai târziu, în toiul revendicărilor regionaliste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bucurii facile sau ușoare a omului. Societatea de hiperconsum are multe defecte, dar nu le are pe toate: ea îl ia pe om așa cum este, multiplu, superficial și contradictoriu, cu dorința sa de distracții și de evadări, desigur, fără mare noblețe, dar care, totuși, fac parte din viață. Ecce homo. Este, fără îndoială, necesar să corectăm societatea de hiperconsum, s-o reorientăm pe căi mai puțin inegalitare și mai „responsabile”, însă nu până la a demola economia „ușoară” în beneficiul unui fel
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
leu ucis la vânătoare. Și totuși trupul neînsuflețit al lui Coriolan nu va fi pângărit. În memoria lui va fi înălțat un monument, întru veșnică cinstire. Aici, sălbăticia își dezvăluie pe deplin ambivalența: ea poate fi atroce sau plină de noblețe. Fără îndoială că unul dintre cele mai dramatice momente ale piesei (în actul al doilea) este cel al întoarcerii acasă a lui Coriolan, cuceritorul cetății Corioli: întrerupând șuvoiul de vorbe entuziaste și măgulitoare ale Volumniei, Coriolan se adresează tăcutei sale
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este, în acest sens, ilustrarea perfectă. Întregul act întâi se desfășoară în preajma locului unde își dorm somnul de veci cei din neamul Andronicus. Acțiunea pare organizată în jurul înmormântării eroilor morți. Înmormântare într-un mausoleu, „august sanctuar al virtuții și al nobleții” dedicat eroilor neînfricați, demni de o binemeritată glorie postumă. Numai că în inima acestei „frumoase morți”1 a viteazului destinat să rămână în amintirea tuturor, o amintire pașnică, senină, netulburată de prezența fantomelor se strecoară, iată, neliniștitoarea ambivalență a sângelui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de detaliu care trădează și recomandă valoarea științifică a acestei lucrări. Din acest punct de vedere prima valoare-știință care se evidențiază este cea a definirii și construirii unei „teorii” și a unei metode specifice contabilității creative. Este un discurs de noblețe al autoarei, așezat în peisajul concepțiilor și principiilor, regulilor și practicilor specifice, definițiilor și clasificărilor, divergențelor și convergențelor, care personalizează și legitimează contabilitatea creativă. Într-adevăr, dând la o parte idee după idee, interpretare după interpretare, gândire după gândire, schimbare
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
fiscal și riscului legal. Pe această bază, contabilitatea creativă este plasată la granița dintre manipulările legale și cele frauduloase. Toate ideile și construcțiile-știință formulate de autoare în analiza pozitivului și negativului în contabilitatea creativă, inclusiv definirea acesteia, se deosebesc prin noblețe, au distincție, surprind prin adâncime, sunt șlefuite prin inteligență și tensionează problematizarea pentru a găsi răspunsuri pe măsură și nemăsură; nemăsura creează progresul. Modul în care sunt abordate și discutate aceste probleme dezvăluie o cercetare științifică ce are destinație teoretică
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Platon confirmă această teză. Greu, în acest caz, să descurcăm ițele unei trame în care hedonismul și eudemonismul se confundă... Pe de altă parte, frumusețea pe care o are în vedere același fragment trimite probabil la excelență, la virtute, la noblețe și la tot ce mai definea idealul epocii: kalos kagathos - frumosul și binele constituind aliajul uneia și aceleiași materii. Avertizați de aceste precauțiuni obișnuite, prudenți în privința sensului traducerilor care obligă la utilizarea de cuvinte pe care creștinismul le-a făcut
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să fie trăită; nu este decât una; ocaziile de neplăcere, de suferințe și necazuri sunt prea numeroase ca să mai sporim și noi tragismul existenței prin nepricepere, incompetență ori prin ignorarea a ceea ce trebuie făcut. Într-o lume fără măreție, fără noblețe, copleșită de meschinărie, marcată de fragilitate și de efemeritate, în fața numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și preponderența colectivului încă de la cea mai fragedă vârstă, filosofia aduce șansa unei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
două lumi: unii îi acordă o anumită pozitivitate, pentru că ea face posibil triumful voinței înțeleptului, pe când ceilalți o situează clar de partea negativității, ba chiar fac din ea negativitatea absolută... Iar hedonismul își prezintă aici cele mai frumoase titluri de noblețe ale sale: să nu cadă la învoială cu ceea ce dăunează trupului și sufletului, să nu pactizeze niciodată... Suferința ocupă un loc cardinal la Epicur: ea desemnează lipsa și cere plăcerea. Dispariția ei presupune mulțumire, restabilire și plăcerea de a-ți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodem examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le poate produce. Philodem îi dă muzicii titlurile ei de noblețe: muzica servește la a procura bucurie, iată virtutea ei. Ne vom bucura așadar de ea ca auditori, nu ca practicieni, pentru că învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemenea unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
orice om are parte, indiferent de condițiile în care trăiește: bucuria dragostei, a prieteniei, a creativității. Dar, obligându-ne să ne concentrăm asupra bucuriilor minimale, ne-a văduvit de bucuriile simple. Nu luxul ne era interzis, ci firescul, traiul tihnit, noblețea calmă a omenescului. Trebuie să adaug că unul din efectele paradoxale ale penuriei era monumentalizarea bucuriilor minimale. Bucuria achiziției clandestine, a mobilizării supraomenești pentru obținerea unei mese bune ajunsese un adevărat sport național. Una din formele rezistenței la dictatură era
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]