5,936 matches
-
capacitatea motrică în totalitate. În acest sens, A. Dragnea introduce termenul de capacitate motrică manifestă materializată în valori obiective sau obiectivate în puncte, locuri, kilograme ridicate etc. Uneori subiecții își subdimensionează sau supradimensionează propriile capacități, a doua varianta fiind mai nocivă "entuziastii fără capacitate". Capacitatea motrică, de cele mai multe ori, nu se reduce doar la rezolvarea unor situații standard, ci a unor situații variate, posibilă prin structurări și recombinări ale componentelor sale, manifestându se ca răspuns original, strict individual. Specialistul, în funcție de profilul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
clișeele tematice și ideologice ale realismului socialist. Trebuie menționată, în același sens, cuvântarea lui B. la primul Congres al Scriitorilor din România (1956), în care autorul își amendează și chiar reneagă propria producție proletcultistă din anii ‘50 și denunță amestecul nociv al dogmatismului ideologic în poezie prin obiecțiile aduse prezenței excesive a „realismului în lirică”. În 1959, B. se mută la București, unde devine unul dintre principalii animatori ai vieții literare din capitală. În 1962 inițiază, în „Contemporanul”, ciclul de eseuri
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
care Îl separă de lume, Îl individualizează, Îl invalidează și-l Închide, limitându-l În felul acesta ca persoană. Din acest motiv, Înțelegerea durerii necesită o analiză mult mai nuanțată și mai aprofundată. Durerea nu este numai receptarea unor impresii nocive provenite din mediul extern sau din interiorul propriului corp, ci este și o reacție a persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul persoanei și mediul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
certitudine, Încredere, fiind cel mai explicit sistem de comunicare. El comunică ideile rațiunii. Dă ordine sau protejează, susține. Apropie sau depărtează, Înlătură. Dar cuvântul nu este numai consolator. El poate avea și o acțiune psihomorală negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este pavat cu bunele noastre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Faust le trăiesc ca pe o dramă a neliniștii sufletești interioare În raport cu valorile morale. Este lupta permanentă Între tentația răului și menținerea binelui. 5Ă O altă categorie de factori, care pot genera tulburări psihomorale, este de ordin psihotraumatizant. Efectul lor nociv se va constitui Într-un tip special de manifestări pe care l-am putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acționa ca un tampon în calea diverșilor stresori din mediu și că poate reduce susceptibilitatea la îmbolnăvire, cele mai multe date indicând totuși un rol direct al suportului social asupra stării de sănătate. Efectul de amortizare a stresului apare prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violenței televizuale: ● Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței drept cea mai bună, mai atractivă și mai eficiență metodă și soluție de rezolvare a problemelor, fie ele conflictuale sau neconflictuale). ● Recompensarea și absența penalizării (ceea ce mărește riscul influenței nocive asupra copiilor, care nu reușesc încă să facă distincția dintre recompensarea rezolvării situației și recompensarea modului în care s-a făcut rezolvarea). ● Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că, mai ales în percepția copiilor, ceea ce se întâmplă pe ecran nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violente în perioada din zi în care majoritatea copiilor sunt singuri acasă, adică înainte de ora 17. ● Atenționarea publicului asupra conținutului emisiunilor, atât la început, cât și pe perioada transmisiei emisiunii respective. ● Desfășurarea unei campanii de conștientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care le poate avea violența televizată atât asupra copiilor, cât și a întregii societăți. Bibliografie *** (2004) „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de vară), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programelor de televiziune. În cadrul acestei lucrări vom prezenta și o secțiune a analizei realizate, considerând că subiectul acesteia poate fi de real interes pentru persoanele angajate în domeniul asistenței sociale. Importanța acestei tematici este aceea că substanțele respective sunt considerate nocive de către societate. În același timp, modul în care practica de consum a acestor substanțe este reflectată de mass-media poate avea un real impact asupra indivizilor (în special a tinerilor) și a comportamentelor de consum ale acestora. Atitudinea imitativă a tinerilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea audiovizualului vizează actele legislative privind difuzarea publicității și a teleshopping-ului. Acestea trebuie să respecte următoarele condiții privind, protecția minorilor și consumul de substanțe nocive : a) să nu afecteze dezvoltarea fizică, psihică sau morală a minorilor; e) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației; g) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale. Reglementările privind publicitatea și teleshopping-ul interzic orice tip de materiale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
variate presiuni, adesea contradictorii, interne și externe. Criza îndelungată a societății comuniste, accentuată în anii ’80, a generat profunde procese de dezagregare socială, ce s-au propagat după Revoluție ca o gravă moștenire, la care s-au adăugat și efectele nocive noi, produse ale unei tranziții dificile. Din acest motiv, o strategie de combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii sociale în România va trebui, inevitabil, să se orienteze nu numai spre construcția instituțională a unei societăți inclusive, ci și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
neglijate; se impune a fi urgent dezvoltate astfel de activități/programe care să includă deprinderi active de viață, formarea tinerilor pentru integrarea normală în comunitate și opțiunea pentru valori fundamentale ale incluziunii sociale, prevenind astfel forme de asociere cu efecte nocive pentru tineri, adesea generatoare de excluziune socială. Stimularea unor inițiative precum cele de reabilitare a căminelor culturale în mediul rural și de construire a unor săli de sport în mediul urban reprezintă un început promițător în această direcție. Procesele demografice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de timp. Este necesar să se asigure condiții optime de lucru pentru a-i oferi pacientului posibilități de adaptare a capacităților energetice și psiho-fiziologice pe care la are la momentul respectiv; să alterneze activitatea cu pauze, să depisteze precoce factorii nocivi, cu valoare de suprasolicitare, să prevină apariția oboselii și să sisteze activitatea în momentul optim. Principiile dozării: a) creșterea progresivă a gradului de dificultate, urmărind și calitatea execuției mișcărilor; b) cunoașterea diagnosticului și a particularităților psihice și fizice ale pacientului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
interesante, plăcute determină efecte contrarii. Conștiința umană realizează o pătrundere reciprocă între trecut, prezent și viitor, fapt pus în evidență prin evaluarea perceptivă a duratei, prin evocarea și prospectarea ei. DURERE (de la durea < lat. dolere) - Complex de senzații semnalizând agenți nocivi și procese de distrugere sau blocaje funcționale la nivelul țesuturilor. Durerea sau sensibilitatea algică este produsă - după Pendefunda et al. (1992) - prin excitarea terminațiilor senzitive de către „substanțe algogene”. Redorile articulare, determinate de leziuni ale țesuturilor moi, asupra cărora kinetoterapeutul poate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pregătesc organele efectoare ale mișcărilor; g) programul începe cu mișcări globale, după care se intervine cu mișcări localizate, orientate spre grupul de mușchi ce urmează a fi prelucrat; h) crearea de reflexe condiționate utile și evitarea celor ce pot deveni nocive; i) se vor utiliza aparate ortopedice și intervenții chirurgicale numai în cazul în care au fost folosite toate posibilitățile de recuperare funcțională; j) se va adapta bolnavul la funcția sa socială, iar funcția socială la nivelul deficienței fizice a bolnavului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcare. f) Senzația de durere semnalează tulburările funcționale și distrugerile de la nivelul țesuturilor organice. Receptorii sunt localizați la nivelul pielii, pe lângă cei termici. Rolul acestor senzații este de apărare a organismului și de stimulare a acțiunilor de îndepărtare a surselor nocive, dar și de ameliorare a durerii. SENZORIO-MOTOARE (DEZVOLTARE) (fr. sensorimoteur șdéveloppementț; engl. sensorimotor development) - Denumirea, susținută și de J. Piaget (apud Larousse, 2006), exprimă dezvoltarea combinată a activităților senzoriale și motoare la copil. Se referă la mișcări și postúri, dar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
probleme. Stresul se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreție masivă de adrenalină. Se produc, de asemenea, modificări morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.). Există stres de suprasolicitare, dar și stres de subsolicitare; un stres moderat antrenează și stimulează vitalitatea organismului. Caracterul nociv al stresului apare atunci când degradările produse sunt prea ample, depășind capacitățile adaptative ale persoanei. STRUCTURĂ (< fr. structure, cf. lat. structura) - Ansamblu ordonat și autonom de elemente independente ale cărui raporturi sunt reglate de legi (Larousse, 2006). Se poate spune că
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ca și mine, răspunde șoferul. Doar că ale mele scot bani. Maurice Plantagenet, cu aparatul său Kodak așezat pe bancheta din spate, lângă Lefty, Îi zâmbește lui Mabel și iese pe Jefferson Avenue. Plantagenet consideră că trece printr-o perioadă nocivă pentru Înclinațiile sale artistice. În timp ce se Îndreaptă spre Belle Isle, le ține o prelegere despre istoria fotografiei, cum a inventat-o Nicéphore Niepce și cum Daguerre a cules toți laurii. Descrie prima fotografie făcută vreodată unui om, o scenă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sălciile și lalelele împodobesc câteva alei din oraș. Plantele sunt plămânii planetei, dar nici ele nu reușeau să țină pasul cu tendința autodistructivă a omenirii și au rămas în urmă. Când mediul a început să fie periculos de toxic și nociv, iar plantele începuseră să se ofilească fără vreun motiv aparent, s-a dispus modificarea lor genetică astfel încât să reziste la nivelurile crescânde ale poluării și să aibă un randament cât mai ridicat în a transforma dioxidul de carbon și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fiecare dată când ajunge în subsolurile amfiteatrelor, se simte de parcă ar coborî în Infern. Dacă ar fi să judece numai după luptele de gladiatori, atunci le-ar da dreptate acelor coreligionari ai săi care consideră cultura grecilor și a romanilor nocivă pentru religia aleșilor lui Dumnezeu. — Nimic nu este mai păgubitor pentru un suflet fraged, care nu ține încă drumul drept, decât să asiste la un asemenea spectacol, îl aude pe german spunând. Ce să zic? se strâmbă în sinea sa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
periculoase, cugetă evreul. Demonologie orientală! se cutremură dezgustat. Cum e cu putință să-ți imaginezi că puterea divină ce prezidează asupra tuturor aspectelor vieții, de la naștere până la moarte, poate fi totuna cu spiritele miloase chemate în ajutor sau cu forțele nocive, izgonite pe căi misterioase? Lasă, mamă, intervine lângă ei Germanicus, mulți învățați consideră că Postverta și Prorsa reprezintă de fapt știința trecutului și a viitorului. Și totuși superstiția provine tot din religie, cugetă Herodes. Deși de multe ori nu-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dispariția vegetației (prezentată de multe ori la T.V). Și în localitățile urbane, apa furnizată la robinetul din locuințe, poate fi impurificată, după cum remarcă și Jean Valnet (1987, (33)): ”...apa de la robinet făcută artificial potabilă prin diverse procedee conține substanțe nocive: reziduuri chimice industriale și menajere și o însemnată cantitate de germeni microbieni sau de viruși, de la unele robinete fiind cancerigenă.” Orice contact al apei cu părțile componente ale instalațiilor de captare, transport, tratare și distribuție, reprezintă o posibilitate de impurificare
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
și mediul ambiant (aerul) în care fumează. Pentru arderea tutunului (substanțe organice vegetale), se consumă oxigen. Din arderea tutunului rezultă: oxid de carbon, bioxid de carbon și fum, din care fumătorul absoarbe 60 %, restul se evacuează în aerul înconjurător. Efectul nociv, al fumatului este produs de oxidul de carbon rezultat din ardere și de nicotină, alcaloidul conținut de tutun, cu efect de drog. Ca orice drog, nicotina micșorează capacitatea de muncă și anulează voința. Cele două substanțe asociate: oxidul de carbon
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
Spiritelor le place praful. Și mai ales dezordinea... - Necurățenia adică!? - Nu chiar necurățenia, surâse din nou oaspetele, foindu-se pe scaun, multe entități nu suportă excesul de ordine. Și asta, Într-un fel, e de Înțeles. Uneori ordinea e la fel de nocivă ca și dezordinea. Ți se acrește de ea... Începi să te intoxici. Te acoperi de bube, te umpli de puroi. Puroi spiritual, se Înțelege. Începi să cârtești Împotriva orânduirii. Ești pornit pe toți și chiar și pe tine Însuți ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Poate că m-am Întrecut aseară prea mult cu băutura, iar azi mi se Învârte capul de văd totul rotund...“ Ce se Întâmplase cu fața și cu părul său? Nu cumva apropierea oaspetelui avusese asupra ei o influență atât de nocivă, Încât Îi ștersese de pe chip orice trăsătură umană, făcând-o să semene cu o sferă? „Mai lipsește să vină cineva și să traseze pe față continentele și am să arăt taman ca globul pământesc“, gândi Mașa, Îmbărbătându-se. Era totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]