2,074 matches
-
intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de ceea ce adultul dorește să relateze, se creează o stare de confuzie la copil. Programele de intervenție, destinate dezvoltării limbajului, trebuie începute cât mai
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de ceea ce adultul dorește să relateze, se creează o stare de confuzie la copil. Programele de intervenție, destinate dezvoltării limbajului, trebuie începute cât mai de timpuriu, când sistemul nervos este mai plastic
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Comunicarea de grup. Este comunicarea între membrii grupurilor și comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alți oamenii. Comunicarea de masă. Este comunicarea primită de sau folosită de un număr mare de oameni. Comunicarea se realizează pe trei niveluri: Logic Paraverbal Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezintă doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) și 55% la nivelul nonverbal (expresia facială, poziția, mișcarea, îmbrăcămintea etc.). Dacă între
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Comunicarea se realizează pe trei niveluri: Logic Paraverbal Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezintă doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) și 55% la nivelul nonverbal (expresia facială, poziția, mișcarea, îmbrăcămintea etc.). Dacă între aceste niveluri nu sunt contradicții, comunicarea poate fi eficace. Dacă însă între niveluri există contradicții, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Scopul comunicării: să atenționăm pe alții. să informăm pe alții
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
oare ascunde adevăratele sentimente? Limbajul trupului este o componentă importantă a comunicării între oameni. Limbajul trupului nu este în realitate un limbaj, o limbă vorbită. Această denumire este un termen impropriu, un oximoron. Limbajul trupului este ceea ce experții numesc comunicare nonverbală sau nonlingvistică. Limbajul trupului constă în imagini, expresii și comportamente a căror definiție nu se regăsește într-un dicționar. Corpul nostru comunică încontinuu și autoritar. Uneori, veți putea citi prin diverse cărți că limbajul trupului reprezintă între 60 și 90
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
starea de spirit. Mișcările ochilor sunt o altă sursă importantă de limbaj al trupului. Contactul vizual este o invitație la comunicare. Dacă vă uitați drept în ochii unei persoane, aceasta vă va răspunde într-un fel. Un comportament de apropiere nonverbal este orice acțiune care semnalează apropierea mai degrabă decât evitarea și transmite altora mesaje călduroase, de prietenie. Contactul vizual este unul din cele mai puternice comportamente de apropiere, dar la fel sunt și zâmbetul, atingerea, șederea mai aproape sau petrecerea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
jucăuși sunt semne ale activității mentale. Mișcările ochilor spre dreapta indică activitate în emisfera stângă și sunt de obicei asociate cu vorbirea, calculele matematice și gândirea logică. De cealaltă parte, mișcările ochilor spre stânga sunt asociate cu comunicarea vizuală, spațială, nonverbală. De reținut: 9 Contactul vizual este o invitație la comunicare. 9 A asculta presupune a privi. 9 Contactul vizual și evitarea lui pot fi folosite pentru a regla conversația. 9 Contactul vizual stabilește relații cordiale, de apropiere și prietenie. 9
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la faptul că vorbitorul își identifică gândurile, sentimentele și dorințele și le exprimă clar pentru celălalt (persoana I, nu aluzii!) De exemplu: "Mă bucur când vii de la serviciu și mă întrebi cum m-am simțit azi!" Deprinderile receptive includ ascultarea nonverbală (contact vizual, aprobare prin gesturi), empatizare, parafrazare și alte expresii din care să rezulte faptul că subiectul ascultă și îl înțelege pe celălalt. Înainte de a-i învăța pe parteneri deprinderile de comunicare verbală, terapeutul trebuie să definească clar rolul de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
fiind pasiv; • Comunicare paraverbală (empatică), de trăire afectivă a altei persoane, de identificare și precizare a dispozițiilor și actelor psihice ale unei alte persoane (J.P. Guilford). Ea se manifestă prin: intensitatea vorbirii, pauze, ritm, timbrul vocii, debitul de cuvinte; • Comunicare nonverbală: gestică, indicatoare sugestive, descriptive, expresive, privirea și distanța, care influențează conținutul mesajului; • Comunicarea scrisă (fondul și forma textului); • Comunicare vizuală cu funcție informativă de stimulare a gândirii independente, a spiritului de observare și a creativității, de formare a capacităților intelectuale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
provoca sau de a induce o schimbare la receptor și, ca urmare, ea trebuie să se adapteze receptorului (R. Mucchielli). Ea poate fi unidimensională, bidirecțională și multidirecțională prin dialog. În funcție de specificul situației educaționale, comunicarea profesorului poate fi dominant verbală, paraverbală, nonverbală sau combinată. Această ultimă formă este cea mai eficientă, întrucât mesajul verbal este susținut de comunicarea nonverbală și se sprijină pe un fond afectiv, creat de profesor prin comunicarea paraverbală (empatică). Comunicare și interacțiune didactică. Comunicarea didactică este o formă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
receptorului (R. Mucchielli). Ea poate fi unidimensională, bidirecțională și multidirecțională prin dialog. În funcție de specificul situației educaționale, comunicarea profesorului poate fi dominant verbală, paraverbală, nonverbală sau combinată. Această ultimă formă este cea mai eficientă, întrucât mesajul verbal este susținut de comunicarea nonverbală și se sprijină pe un fond afectiv, creat de profesor prin comunicarea paraverbală (empatică). Comunicare și interacțiune didactică. Comunicarea didactică este o formă de interacțiune profesor - elev, prin care profesorul transmite limbajul său didactic, folosind procesul de predare - învățare - evaluare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
este expus clar, inteligibil și sistematizat; • emițătorul vorbește prea încet, prea tare sau prea repede; • nu prezintă la început scopul mesajului și nu creează motivații pentru a trezi interesul pentru comunicare; • emițătorul nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.); • mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat; • mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală; • comunicarea este numai unidirecțională, producând pasivitate; • elevii nu sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și o ameliorare a relațiilor sale cu auditoriul. Ca mijloace verbale, pentru obținerea informațiilor despre comunicarea sa, emițătorul poate folosi: interogarea receptorilor dacă au înțeles sau nu, comentariile auditoriului, ședințele de analiză și evaluare a eficienței mesajului transmis. Dintre mijloacele nonverbale, R. Macchielli citează semnele nonverbale care trădează neatenția, dezinteresul, oboseala, preocupări laterale, anumite gesturi semnificative, privirea și mimica exprimând concentrare, mirare, neînțelegere, somnolență etc. Al doilea tip de feed-back, de la emițător la receptor poate fi ilustrat prin următorul exemplu: profesorul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sale cu auditoriul. Ca mijloace verbale, pentru obținerea informațiilor despre comunicarea sa, emițătorul poate folosi: interogarea receptorilor dacă au înțeles sau nu, comentariile auditoriului, ședințele de analiză și evaluare a eficienței mesajului transmis. Dintre mijloacele nonverbale, R. Macchielli citează semnele nonverbale care trădează neatenția, dezinteresul, oboseala, preocupări laterale, anumite gesturi semnificative, privirea și mimica exprimând concentrare, mirare, neînțelegere, somnolență etc. Al doilea tip de feed-back, de la emițător la receptor poate fi ilustrat prin următorul exemplu: profesorul de fizică expune elevilor modul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
exprimând concentrare, mirare, neînțelegere, somnolență etc. Al doilea tip de feed-back, de la emițător la receptor poate fi ilustrat prin următorul exemplu: profesorul de fizică expune elevilor modul cum trebuie să se desfășoare o experiență de laborator. Aceștia, pe cale verbală sau nonverbală, îl informează pe profesor dacă au înțeles sau nu, profesorul reia explicația, apoi elevii trec la acțiune, încearcă să execute experiența conform îndrumărilor primite. Acum are loc cel de-al doilea tip de feed-back (de la emițător la receptor), când profesorul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
profesor dacă au înțeles sau nu, profesorul reia explicația, apoi elevii trec la acțiune, încearcă să execute experiența conform îndrumărilor primite. Acum are loc cel de-al doilea tip de feed-back (de la emițător la receptor), când profesorul, pe cale verbală sau nonverbală, aprobă sau dezaprobă ceea ce fac elevii și reglează din mers comunicarea didactică. Ca să poată apărea acest tip de feed-back, trebuie să lăsăm elevilor inițiativa acțiunii. Retroacțiune anticipată (feed-forward) poate fi obținută prin inversarea ordinii clasice: informare - exerciții practice. Dacă acestea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
care au o relație directă, intrinsecă cu lucrurile pe care le reprezintă. Analogiile sunt mesaje continue care arată sau sună ca lucrurile pe care le simbolizează. Anosmie - Pierderea simțului olfactiv, care poate de asemenea reduce gustul și diminua libidoul. Ascultare nonverbală - Manifestările de limbaj ale trupului care arată că sunteți atent la spusele altcuiva; printre acestea, vocalizări și mișcări aprobatoare cu capul. Automatism - Acțiune automată, de care nu suntem conștienți. Gest executat sau perceput fără să ne dăm seama. Competență inconștientă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
naturale și continue caracteristice comunicării analogice. Limbajul articulat este cea mai avansată formă de comunicare digitală. Comunicare nonlingvistică - Este termenul cel mai corect pentru limbajul trupului, include toate formele de comunicare care nu folosesc simboluri arbitrare sau limbaj articulat. Comunicare nonverbală - Este termenul cel mai larg folosit pentru limbajul trupului format din semne și mișcări analogice, nonlingvistice și controlat în general de emisfera cerebrală dreaptă. Comunicare olfactivă - Mirosuri, inclusiv feromoni, emise de o persoană și care au o semnificație pentru altă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o manifestare fizică. Imitații ale unor manifestări corporale anterioare. Limbajul semnelor - Sistem oficial de gesturi care este un adevărat limbaj, având exact ca limbajul articulat, un vocabular, o gramatică, o sintaxă și o structură liniară. Limbajul trupului - Numit științific comunicare nonverbală, limbajul trupului reprezintă totalitatea mesajelor pe care le transmitem fără a folosi limbajul articulat. 95 97 Manifestări de apropiere - Manifestări de limbaj al trupului care reduc distanța fizică și psihologică dintre oameni, cresc disponibilitatea pentru comunicare și exprimă căldură și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
profesionale, cu coatele sprijinite și palmele ridicate și apropiate vertical și simetric, astfel încât degetele formează un fel de turn sau un simbol falic. Poziții tampon Bariere corporale precum obiecte sau poziții ale membrelor care împiedică pătrunderea în spațiul vital. Receptivitate nonverbală - Abilitatea de a interpreta corect limbajul trupului altora. Redundanță Repetarea informației de mai multe ori sau în diferite moduri. Limbajul corpului comunică în mai multe moduri sau pe mai multe canale cu redundanță simultană. Ritualuri de supunere Un limbaj al
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
COMPETENTE SI CONȚINUTURI Competente specifice Conținuturi 1.1 Identificarea relațiilor în comunicare 1.2 Organizarea procesului comunicării COMUNICAREA UMANĂ • Conținut și relație în comunicarea umana • Etica si procesul comunicării umane • Cunoașterea de sine 2.1 Stăpânirea elementelor limbajului verbal și nonverbal 2.2 Influențarea prin limbaj LIMBAJE IN COMUNICARE • Limbajul paraverbal. Vocea • Limbajul verbal. Cuvintele • Limbajul trupului 3.1 Selectarea informațiilor și controlarea acestora 3.2 Implicarea in interpretarea și reprezentarea mesajelor PERCEPTIA MESAJELOR • Subiectivitate, selectivitate si gandire • Atenția selectiva • Interpretarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
trebui să abordeze Într-un fel străinul ș...ț. Acest șoc este un mijloc important de conștientizare a propriei identități sociale, În măsura În care este regândit și analizat” (Cohen-Emerique, 1999, p. 304). Aceste șocuri implică atât limbajul verbal, cât și pe cel nonverbal, dar și tot ceea ce ține de norme, de concepția asupra lucrurilor și asupra lumii etc. În acest tip de context, individul este „prins” Între două modele; el poate reacționa În mai multe feluri. Ne vom baza În continuare pe modelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aspecte: ca rol în ansamblul discursiv, ca selecție a mijloacelor de expresie, ca funcție în corelarea enunțurilor etc. Există apoi posibilitatea de a distinge între acțiunea propriu-zisă și acțiunea-răspuns care, în teoria behavioristă, reprezintă reacția la un stimul verbal sau nonverbal. V. act, autor, vorbire. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; FLEW 1983; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN ADRESARE. Adresarea reprezintă o formă (verbală și/sau extraverbală) de implicare a unui (potențial
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenii de adresare se constituie în materializarea verbală, lingvistică a acestei modalități de indicare a interlocutorului și de relaționare a acestuia cu locutorul, coordonatelor verbale (de tip nominal, pronominal sau interjecțional) ale comunicării putîndu-le fi asociate și elemente de ordin nonverbal și paraverbal (gesturi indicative, mimică, direcție a privirii, ton etc.), cu rol în facilitarea (auto)identificării destinatarului mesajului (eventual, din mai mulți potențiali interlocutori existenți într-o anumită situație de comunicare). Adresarea este prezentată, în literatura de specialitate, nuanțat - ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot indica în mod satisfăcător repartizarea lui la unul dintre stilurile limbii. Studiile de pragmatică au stabilit, în cazul discursului bazat pe dialog, o multitudine de procedee și de mijloace pentru redarea contradicției, uneori cu antrenarea de elemente din limbajele nonverbale. V. diafonie, dialog. D. FILOZ. 1978; FLEW 1983; GREIMAS - COURTES 1993; MOSCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO CONȚINUT. Nu există îndoială în legătură cu faptul că orice discurs trebuie să aibă un conținut și, cu toate acestea, despre conținutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]