4,508 matches
-
înlesni soluțiunea deficultăților din Orient și se asigură că în noul minister va fi Midhad Pașa mare vizir, Khalil Cherif ministru al afacerilor străine și Sadik Pasa ministru de finanțe. Noul sultan au adoptat trei puncturi: o adunare permanentă de notabili, suprimarea Seraiurilor și reducerea listei civile la cinci milioane lei vechi. [23 mai 1876] FRANȚIA ["PREOCUPAȚIUNEA PRINCIPALĂ... Preocupațiunea principală este votarea în Senat a legei care reformează instrucția superioară și stabilește că atât diplomele de bacalaureat cât și gradele academice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Freund), șeful ștabului lui Mukhtar Pașa. [25 iunie 1876] {EminescuOpIX 136} AUSTRO-UNGARIA ["PE LÎNGĂ AGITAȚIUNILE... "] Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungurească pare a se mai teme și de mișcările românilor din Transilvania. Astfel Pesti-Naplo relatează că mai mulți notabili români, cari au ținut o conferință la Alba-Iulia (Karlsburg), ar fi hotărât a aștepta dezvoltarea împrejurărilor, siguri fiind că România va intra asemenea în acțiune, spre a crea un mare regat dacoromînesc. Ziarele ungurești nu știu ce vorbesc. [25 iunie 1876] ȘCOALA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu de cincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită și s-au sfârșit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabili clerici și mireni. Principii bisericești cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-acești o sută de ani sânt următorii: Dragoș (1777 - 1787). Darabant (1788 - 1805), Samoil Vulcan (1807 - 1839), Basiliu Erdeli (1843 - 1862), Iosif Pap-Silaghi (1863 - 1873), în fine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai recente ale NCVS (Kaufman et al., 1998), se poate afirma că "experiențele de victimizare în școală nu s-au schimbat față de raporturile din anii 1980. De fapt, procentajul elevilor care au fost răniți la școală nu s-a schimbat notabil în ultimii douăzeci de ani". Un studiu german (Wentzke, 1997) ajunge la aceeași concluzie. Rezultatele anchetelor noastre asupra victimizării și climatului școlar în Franța par să confirme, de asemenea, această stabilitate (Debarbieux și Montoya, 2003). Dar această privire de ansamblu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe care l-am adunat într-o țară africană, Djibouti. Însă problema nu este, nici pe departe, exclusiv africană. Dacă imensa majoritate a țărilor lumii (printre care și republica Djibouti) a abolit oficial pedeapsa corporală în școli, cu unele excepții notabile pe care le vom avea în vedere, aceasta rămâne totuși o practică relativ curentă. Ba încă multe voci cer "revenirea" ei, ca soluție împotriva violenței în școală. Ar fi o practică normală, tradițională. Forte des îi auzi pe dascăli spunând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedagogică și socială importantă sunt mai puțin evaluate. Fără îndoială, din punct de vedere politic e mai simplu să pui accentul pe indivizii care trebuie educați sau reeducați decât pe structuri și personal. Tendința de a multiplica programele behavioriale este notabilă și în Regatul Unit și Europa de Nord, în detrimentul unei acțiuni bazate pe influența școlii înseși (Galloway și Roland, 2004). Modelele etiologice țin prea puțin cont de inserția variabilelor "pedagogice" în calculele lor de corelare cu comportamentele "antisociale". Cum subliniază cercetătorii de la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la jumătate a elevilor care notează această agresivitate. Invers, s-a ajuns de la 38% dintre elevi care considerau că nu există deloc agrsivitate la aproape 50%. În privința acestei variabile, notăm un progres regulat în 2000, apoi în 2003. O schimbare notabilă și foarte semnificativă este cea a relațiilor dintre elevi și ceilalți adulți (care nu sunt cadre didactice). Se produce pe un fond general de relații foarte bune o schimbare foarte semnificativă la nivelul celor mai mici valori: aproape 13% dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea modului de învățare a progresat în ZEP. De asemenea, elevii din ZEP percep o diminuare a agresivității elevi-învățători între 1995 și 2003, diminuare regulată în timp, de vreme ce era deja notabilă în 2000. În fine, foarte semnificativă este ameliorarea relațiilor cu ceilalți adulți, care atinge un nivel egal cu al școlilor din afara ZEP. Se poate nota așadar, în școlile elementare din ZEP, o ameliorare netă a relațiilor elevi-adulți între 1995 și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politica externă trebuia să o contracareze chiar și prin război, dacă era necesar. În plus, era convins că politica de evitare a complicațiilor de după 1918 (cu SUA în afara Ligii națiunilor) și încercarea de a se detașa de problemele mondiale (cu excepția notabilă a sferei financiare) au constituit motivele majore pentru eșecul sistemului securității colective. Percepția lui Roosevelt asupra URSS era în mare măsură pragmatică. Deși disprețuia pe față dictatura sovietică, el nu credea că Uniunea Sovietică trebuie tratată ca situîndu-se în afara sistemului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În aceste condiții, guvernarea subnaționala a cunoscut o evoluție plină de temeri și chinuri politice ,,iacobine" crispate de o clasa politică centralistă, ,,republicană". Aceste rezistențe au fost alimentate, de la centru, de către președinte și diferiți miniștri, dar și în teritoriu de către ,,notabilii" care nu doreau să-și piardă nici pozițiile, și nici, mai ales, puterile decizionale departamentale ,,sacrosancte". De asemenea, ele au fost legitimate de ,,religia revoluționară republicană" (quasi-fundamentalistă) perpetuată în Franța celei de-a IV-a și a V-a Republici
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
echivalentul județelor românești). Bineînțeles că nu tot ce s-a promis de către politicienii francezi în campania electorală s-a și întâmplat pe teren. Numeroase critici au fost proferate de timpuriu cu privire la inconsistența reformelor și, mai ales, la avantajele pe care ,,notabilii" francezi urmau să le obțină prin această reorganizare. Din punct de vedere formal, notabilii francezi sunt comparabili cu potentații locali din România, cu precizarea că ei erau percepuți drept deținători ai unei reale legitimități politice, determinate de calitatea persoanelor și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în campania electorală s-a și întâmplat pe teren. Numeroase critici au fost proferate de timpuriu cu privire la inconsistența reformelor și, mai ales, la avantajele pe care ,,notabilii" francezi urmau să le obțină prin această reorganizare. Din punct de vedere formal, notabilii francezi sunt comparabili cu potentații locali din România, cu precizarea că ei erau percepuți drept deținători ai unei reale legitimități politice, determinate de calitatea persoanelor și a exercitării responsabilităților lor în plan local). În Franța (ca și în România, sperăm
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din centru și vest și, în cele din urmă, câteva zone din Alpi, de la Geneva până la Grenoble. Cu privire la caracteristicile interne ale noilor zone urbane, există un număr de tendințe care se pot distinge din statistica recensământului.3 Tendința cea mai notabilă a fost lărgirea (étalement) orașelor mari prin migrarea din centrele urbane către periferie (la banlieue). Această decongestiune urbană reprezintă ceea ce francezii numesc desserrement urbain. Tendința inițială a fost migrarea către periferii (la banlieue). Perioada 1975-1982 a fost martora deplasării familiilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
autonomii politice pentru regiuni. Elementele iacobine ale coalițiilor radicalii de dreapta, comuniștii și socialiștii tradiționaliști au rezistat, fiind fidele sistemului instituțional moștenit de la Revoluție. În Bretania, colaborarea dintre CELIB și statul central a fost numită "la trahison des notables" (trădarea notabililor) de către regionaliștii mai radicali care adoptau poziții politice inclusiv naționalismul separatist, dar și violența ca mijloace de a-și atinge acest scop. În Corsica, echivalentul mișcării CELIB a fost "Mouvement du 29 novembre"25 și s-a axat pe același
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mod deosebit, a dominației marilor orașe.41 Însă aceste critici timpurii nu aveau nicio legătură cu subiectul regionalizării și subestimau schimbările reale care erau introduse prin aceste reforme.42 Chiar dacă a existat o anumită justificare a argumentului potrivit căruia doar notabilii locali au fost "câștigătorii", și regiunea a fost o "câștigătoare" în sensul că statutul ei judiciar, funcțiile și poziția din cadrul sistemului politico-administrativ, au fost toate reînnoite și consolidate, iar această consolidare va continua pentru următoarele câteva decade. Chiar dacă obiectivele inițiale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și le permite să-și reprezinte "clientela" la nivel național. Acest lucru se leagă de natura partidelor politice franceze, care sunt foarte slabe în comparație cu cele din alte țări europene, în special la nivel local unde se bazează mai degrabă pe notabilii locali decât viceversa. Acești factori au fixat foarte bine sistemul cumul des mandats din Franța. Unul dintre exemplele cele mai extreme ale punerii lui în practică, începând cu mijlocul anilor 1980, este acela al politicianului creștin-democrat, Jean Lecanuet, care deținea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de municipalități cu mai puțin de 3500 de locuitori, iar majoritatea deputaților și senatorilor încă dețin mai mult de o singură funcție aleasă. Partidele politice și politica locală Am observat deja că în cadrul "raportului partid-notabil", mai degrabă partidele depind de notabili pentru implementarea lor la nivel local, decât vice-versa. Acest lucru reprezintă proiecția naturii partidelor politice franceze, cărora le lipsește organizarea și ale căror legaturi cu societatea civilă 26 sunt slab dezvoltate. Este adevărat că partidele de stânga, în special Partidul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
alese). Cea de-a doua reprezintă rezultatul sistemului "recompensă" care vede lista majoritară obținând jumatate din locuri. Iar în cele din urmă, combinat cu sistemul vertical al cumulului de funcții, pe care l-am analizat mai sus, acest sistem oferă notabililor locali șansa de a-și consolida poziția. Lucrul acesta tinde să încurajeze un status quo static în loc să încurajeze un antreprenoriat politic local mai dinamic. Și Yves Mény critică sistemul, pe care îl vede ca fiind responsabil de corupția din politică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reîntors la sistemul precedent 39. Criticii, precum senatorul independent Jean-Louis Masson, a etichetat sistemul actual de alegeri ca fiind anacronic, nedrept și sexist 40. Este anacronic deoarece inițial a fost proiectat pentru a se potrivi cu stilul de viață al notabililor locali ale căror interese erau destul de reduse. Este nedrept din cauza diferențelor mari de populație și avere chiar și între cantoanele aceluiași department. Este sexist deoarece femeile sunt foarte slab reprezentate în consiliile departamentale, reprezentând doar 10,4% din numărul total
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
municipalități cu un număr relativ mic de locuitori, în comparație cu alte țări. Acest corp semnificativ de primari și consilieri locali constituie o forță puternică a conservatorismului din sistemul francez. Mai mult, partidele politice sunt mai puțin importante la acest nivel în comparație cu notabilii tradiționali cărora li se alătură și rețeaua lor de clienți. La nivel local, notabilii sunt cei care domină politica partidelor și nu invers. Pe de altă parte, este evident că nivelul național este cel mai important din perspectiva locus-ului puterii
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de primari și consilieri locali constituie o forță puternică a conservatorismului din sistemul francez. Mai mult, partidele politice sunt mai puțin importante la acest nivel în comparație cu notabilii tradiționali cărora li se alătură și rețeaua lor de clienți. La nivel local, notabilii sunt cei care domină politica partidelor și nu invers. Pe de altă parte, este evident că nivelul național este cel mai important din perspectiva locus-ului puterii de luare a deciziilor, deoarece guvernul francez și parlamentul sunt cele care iau deciziile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
îndeplinire sarcinile. Acest lucru l-a determinat pe Worms să aprofundeze analiza, cu scopul de a dezvălui legăturile dintre prefect și notables acestuia. S-a descoperit că prefectul se afla în centrul unui sistem de interdependență mutuală între el și notabilii locali, în special administratori și politicieni 10 cu mare influență. Aprofundând aceste cercetări, François Dupuy și Jean-Claude Thoening, de asemeni discipoli ai lui Crozier, au formulat un model al legăturilor central-locale franceze pe care le-au numit modelul "régulation croisée
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de marea diversitate a Franței în configurarea legăturilor dintre sistemele politic și administrativ, iar rolul prefectului variază de la un departament la altul 34. Chiar dacă într-o anumită măsură, prefectul a fost mereu constrâns de politicieni puternici de la nivel la local, notabilii, în prezent lucrul acesta este mult mai accentuat deoarece autoritatea executivă a fost transferată asupra președinților consiliilor regionale și departamentale. Acum legatura dintre acești președinți și prefecți este una de egalitate și nu de subordonare. Administrarea teritorială și "reforma statului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care sunt reglementate la nivel internațional. O altă componentă a grupului de societăți poate fi societatea asociat. Acestea este o societate care nu este nici filială și nici asociată în participație, ci este societate asupra căreia investitorul deține o influență notabilă. Este situația în care o societate deține un număr semnificativ de voturi (între 20% și 50% din drepturile de vot, dar insuficient pentru a exercita un control exclusiv sau comun) în adunarea unei alte societăți, numită societate asociată, și are
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Acest procentaj este acceptat de toate reglementările contabile în vigoare. Dacă un investitor deține direct sau indirect, prin filialele sale, un procent de cel puțin 20% din drepturile de vot într-o societate deținută, se prezumă că deține o influență notabilă, excepție fiind doar atunci când se demonstrează clar că această influență nu există. Reciproc, dacă investitorul deține direct sau indirect prin filialele sale, un procent sub 20% din drepturile de vot într-o societate, se prezumă că nu există o influență
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]