14,401 matches
-
proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte sunt importante în legătură cu utilizarea testelor în școală: 1. diagnosticul și tratamentul dificultăților educaționale; 2. selecția și repartizarea elevilor nivelului educațional potrivit abilităților lor; 3. validarea psihometrică, identificarea testelor care pot să-și aducă o contribuție importantă în psihologia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de elevi, îngăduitor (în anume limite firești) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție. Desigur, profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor. Există și teste speciale în vederea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un factor demobilizator, ceea ce nu înseamnă că trebuie să renunțăm la dezaprobare și alte forme de pedeapsă. c. E greșită părerea acelor profesori care socotesc binefăcătoare indulgența, acordarea cu ușurință de note mari (9 și 10). Las deoparte că totdeauna notarea trebuie făcută obiectiv și cu discernământ (îmi amintesc situația unei profesoare care acorda studenților la examen numai 9 și 10, provocând însă mari nemulțumiri, întrucât „reușise” să le pună 10 celor cunoscuți ca foarte slabi și 9 celor foarte buni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care-l petrec în clasă. Am semnalat deja că în mod tradițional și, am spune, natural, mediul școlar se constituie ca un mediu competitiv, resimțit ca atare de elevi. După opinia noastră, aceasta se întâmplă în principal din cauza manierei de notare practicate de majoritatea învățătorilor și profesorilor, care are darul de a stimula competiția. Dintre cele două modele de apreciere, notarea prin raportare la grup și notarea individualizată, primul este cel utilizat cu precădere. El presupune o strânsă interdependență între rezultatele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca un mediu competitiv, resimțit ca atare de elevi. După opinia noastră, aceasta se întâmplă în principal din cauza manierei de notare practicate de majoritatea învățătorilor și profesorilor, care are darul de a stimula competiția. Dintre cele două modele de apreciere, notarea prin raportare la grup și notarea individualizată, primul este cel utilizat cu precădere. El presupune o strânsă interdependență între rezultatele elevilor și acordarea notelor fiecăruia în funcție de media grupului Ă deci, în funcție de toți ceilalți. Acest model contribuie decisiv la crearea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atare de elevi. După opinia noastră, aceasta se întâmplă în principal din cauza manierei de notare practicate de majoritatea învățătorilor și profesorilor, care are darul de a stimula competiția. Dintre cele două modele de apreciere, notarea prin raportare la grup și notarea individualizată, primul este cel utilizat cu precădere. El presupune o strânsă interdependență între rezultatele elevilor și acordarea notelor fiecăruia în funcție de media grupului Ă deci, în funcție de toți ceilalți. Acest model contribuie decisiv la crearea unor norme ce consacră competiția, elevii înțelegând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceilalți. Acest model contribuie decisiv la crearea unor norme ce consacră competiția, elevii înțelegând că nu pot obține note mari decât dacă unora din colegii lor li se atribuie note mici. Alternativa recomandabilă la această modalitate de evaluare nu este notarea individualizată (care se caracterizează prin „încercarea de raportare a rezultatelor obținute de elevi la alte rezultate individuale, realizate de aceeași elevi, în timp” (Cucoș, 1996, p. 109), ci una care să încurajeze colaborarea. Morton Deutsch, psihologul social care a studiat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care a studiat timp îndelungat relațiile competitive și cele cooperative, a realizat un experiment în care a demonstrat beneficiile aprecierii elevilor în situații de cooperare. El a repartizat subiecții studenți în două grupuri experimentale, cărora le-a aplicat modele de notare diferite. Studenții din primul grup au fost înștiințați că numai unul din ei poate obține calificativul maxim, ceilalți fiind notați în ordine descrescătoare, în funcție de performanța individuală. Membrii celuilalt grup experimental urmau să obțină cu toții aceeași notă, potrivit calității rezultatelor grupului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înțelegerii unei categorii de indivizi care puteau avea acces la lucrările cercetătorilor, alte legi aveau să fie puse în vigoare. Limbajul personal idiosincratic trebuia evitat sau, cel puțin, limitat (Bronowski și Mazlish, 1960). Forma de prezentare, simbolistica și sistemul de notare utilizate de unul dintre membri trebuiau să fie inteligibile pentru ceilalți oameni de știință. Dintre toate aceste cerințe, probabil cea mai elocventă a fost obligația de tipărire a rezultatelor cercetării în publicația societății, Philosophical Transactions, fapt ce a permis ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1896, citat de Brown, 1989) era inclusă o pată de cerneală, pe care copiii trebuiau să o descrie pentru li se a evalua imaginația; însă, ulterior, Binet a renunțat la ea, deoarece nu a putut elabora un sistem solid de notare. Mai târziu, în testul elaborat în 1905, Binet și Simon au inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite. Mednick și testul asociațiilor largi Un inconvenient evident al testelor aplicate și al evaluărilor făcute de cercetătorii de la IECP, precum și de Anne Roe și Guilford, este volumul mare de timp și de cheltuieli implicate în aplicarea testelor și în notarea lor subiectivă. Spre deosebire de ei, Mednik (1962) a elaborat un test de capacitate creativă, numit „testul asociațiilor largi” (Remote Associations Test - RAT), care are 30 de itemi, este notat obiectiv și durează 40 de minute. Testul se bazează pe teoria lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
întrebuințări ale unor obiecte care, de obicei, au un rol stereotip. Acest test este similar unor itemi din testele lui Guilford, cum ar fi: ce se poate face cu o cărămidă, cu o agrafă pentru hârtii sau cu o scobitoare. Notarea a depins de numărul și de originalitatea întrebuințărilor. Punctajul obținut s-a bazat pe numărul întrebuințărilor și originalitatea lor. Pentru „cărămidă” (brick), un punctaj bun a primit răspunsul: „Cărămizile pot fi folosite la construcții. De asemenea, se pot folosi ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau medici ca Galvani își puteau permite să-și construiască laboratoare și să se concentreze asupra ideilor lor. Și, desigur, toate aceste persoane trăiau în culturi în care existau o tradiție de observare sistematică a naturii și o tradiție de notare și de simbolizare matematică, ceea ce a făcut posibilă împărtășirea ideilor și evaluarea făcută de alte persoane cu o pregătire echivalentă. Dar cele mai multe dintre ideile noi sunt uitate rapid. Schimbările nu sunt adoptate decât dacă ele sunt validate de un anumit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tirajele cele mai mari”? Cu alte cuvinte, ce grup de referință a fost ales și pe seama cui a fost lăsată grija judecării excelenței? În plus, ce loc trebuie acordat diferitelor domenii? În lipsa unui răspuns, teoretic fundamental, la chestiunea principiului de notare și la cea a principiului de ponderare a domeniilor de activitate, „elita rămâne un obiect socialmente preconstruit” (ibidem, p. 44). Iar când suntem întrebați pe cine să includem acolo, suntem în mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar fi convorbirea, analiza produselor activității sau focus-grupul. În cadrul acestui capitol vor fi prezentate câteva dintre metodele de examinare: observația, testele, chestionarele, interviul și focus-grupul. 5.1.1. Observația Este o metodă științifică de bază ce constă în urmărirea și notarea sistematică a unor comportamente stabilite în prealabil pentru a înțelege structura sau dinamica unor procese psihice intra sau interpersonale. Deși există mai multe modalități și tipuri de observație, majoritatea lor implică parcurgerea următorilor șase pași: se stabilește obiectul observării și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timp real, pe măsură ce decurge procesul observării, sau ulterior, analizând produsele unor instrumente tradiționale de înregistrat (camere video; reportofoane etc.). În urma codării pot fi incluse mai multe sau mai puține informații în funcție de necesități. Cea mai simplă formă, cu excepția evaluării globale, presupune notarea frecvenței de apariție a unităților comportamentale. Dacă aceste aspecte nu sunt suficiente, mai poate fi notată, succesiunea secvențelor comportamentale observate sau / și durata acestora. De exemplu, o secvență de genul: DD 0:30,? 0:15, ( ) 0:20,? 0:10, ( ) 0
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o modalitate obiectivă și standardizată de a monitoriza completarea chestionarelor inițiale prin interviu de tip față în față. Prin codare se urmărește notarea tuturor devierilor ce apar în timpul chestionării subiecților pretestați. Între ele putem include întrebările dificile de citit de către intervievator sau cele care determină întrebări suplimentare, lămuritoare, din partea subiecților. În urma pretestării se vor modifica acele întrebări sau răspunsuri care au avut cea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
urmărite de-a lungul procesului de muncă și care sunt modelate în funcție de contextul organizațional în care are loc evaluarea” (ibidem). Modelul lui Murphy și Cleveland explică procesul de apreciere a performanțelor prin prisma a patru componente: contextul evaluării, judecarea performanței, notarea performanței și evaluarea sistemului de apreciere. Figura 7.2.1.1. Modelul de apreciere a performanțelor în context (după Pitariu, 2003) a). Contextul evaluării reprezintă contextul organizațional în care are loc aprecierea performanțelor și cuprinde două niveluri de referință: 1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se face evaluarea. Totuși, judecățile au o serie de delimitări contextuale deoarece contextul muncii (de exemplu, activitățile specifice unui post de muncă) generează judecăți specifice față de reperele care definesc performanța eficientă și ineficientă, cum ar fi standardele de performanță. c). Notarea performanței se referă la procesul de acordare de note sau calificative pe o scală de evaluare, proces care nu ilustrează în mod necesar modul în care a judecat evaluatorul performanța unei persoane. Calificativele diferite acordate la două persoane diferite la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modul în care a judecat evaluatorul performanța unei persoane. Calificativele diferite acordate la două persoane diferite la aceeași scală de evaluare nu semnifică faptul că evaluatorul consideră că între cele două persoane ar fi o diferență. Realizând o astfel de notare a performanței, evaluatorul transmite un mesaj care depinde de obiectivul urmărit în evaluare și de factorii contextuali ai evaluării. Tendința actuală este de a se lua măsuri, la nivel organizațional, pentru a reduce diferențele între judecarea performanței și acordarea calificativelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de plecare în realizarea fișelor de evaluare a performanțelor. să stabilească fiecare standard de performanță corespunzător competențelor definite anterior precum și limita minimă acceptată a performanței pe care o poate atinge un ocupant al postului respectiv; să aleagă tipul scalei de notare a performanței în funcție de sistemul de evaluare agreat; să redacteze fișa de evaluare într-o manieră clară și atrăgătoare; să valideze sistemul de evaluare, în sensul de a experimenta, în condiții reale, fișa de evaluare proiectată iar rezultatele obținute se vor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai degrabă de observator decât de judecător. Smith și Kendal (1963) au elaborat metodologia de alcătuire a acestor scale plecând de la premisa că erorile de apreciere pot fi evitate dacă evaluatorul participă la fiecare fază de construire a sistemului de notare, se implică profund în activitatea de notare și are posibilitatea să completeze formularul de apreciere onest și meticulos (Pitariu, 2003). Construcția scalelor ancorate comportamental presupune parcurgerea a cinci etape: Unui grup de experți (între 5 și 10 persoane) li se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Smith și Kendal (1963) au elaborat metodologia de alcătuire a acestor scale plecând de la premisa că erorile de apreciere pot fi evitate dacă evaluatorul participă la fiecare fază de construire a sistemului de notare, se implică profund în activitatea de notare și are posibilitatea să completeze formularul de apreciere onest și meticulos (Pitariu, 2003). Construcția scalelor ancorate comportamental presupune parcurgerea a cinci etape: Unui grup de experți (între 5 și 10 persoane) li se va solicita ca, în mod individual, să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
activități comunitare. Aceste capitole acoperă o gamă de subiecte relevante pentru viața În mijlocul comunității la Începuturile secolului XX, când a fost efectuat studiul. Cadrul descriptiv organizează și etapa de analiză a investigației. (Ca o digresiune, un exercițiu folositor ar fi notarea structurii studiilor de caz existente - de exemplu, cele amintite de casetele cărții de față - și examinarea cuprinsurilor, acesta fiind un indiciu implicit referitor la diferitele abordări analitice.) În alte situații, obiectivul inițial al studiului de caz poate fi de altă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „[cartea] este departe de a juca rolul unui demers pur analitic. Notarea disciplinată a nuanțelor politice stă alături de atitudinea politică și de calificarea tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]