1,942 matches
-
duce la ruperea relațiilor diplomatice cu statul Israel și la dezlănțuirea propagandei antisioniste. în paralel, prinde contur o figură nouă, aceea a refuznikului, evreul sovietic căreia autoritățile îi refuză autorizația de emigrare. în contextul destinderii, Moscova este obligată să-și nuanțeze politica, supusă fiind presiunilor occidentale - în mod deosebit amendamentul Jackson-Vanick, care condiționează acordarea unor avantaje economice din Partea SUA de liberalizarea politicii sovietice în privința emigrării minorităților. între 1971 și 1979, 180.000 de evrei părăsesc URSS. Mișcarea se accelerează sub Gorbaciov
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
depășește 1.800.000 aderenți în 1977 și obține 27,2% din sufragii în 1972. De la compromisul istoric la abandonarea comunismului în 1973, noul secretar general, Enrico Berlinguer, îi propune Democrației Creștine un „compromis istoric” Voindu-se responsabil, PCI își nuanțează poziția în privința Europei*, se angajează în eurocomunism, recunoaște virtuțile democrației*, acceptă NATO, se apropie de social-democrație* și polemizează cu PCUS, dar fără să se rupă de acesta. încearcă, cu moderație, să accepte mișcările venite dinspre societatea civilă*, care busculează conformismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va deveni o matriță (placa de metal, de lemn, piatra litografică, sita serigrafică, printul), cu scopul de a o imprima pe un anumit suport. După o cunoaștere în profunzime a tehnicilor și manierelor de lucru, artistul gravor se va regăsi nuanțat în lumea materialităților puse la dispoziție de acestea. Condiția originalității fiecărei stampe imprimate este aceea de a fi executată manual de artist sau de un specialist în imprimare - iprimeurul. Fiecare stampă creată este, în consecință, în această viziune, „un original
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Fig. 8), pe când în xilogravură - lemn în capul fibrei evantaiul de posibilități este mult mai amplu (Fig. 9, 10). În concluzie, putem spune că în tehnica tiparului înalt, xilogravura, materialitatea este mai mult sugerată decât redată, datorită modalităților de a nuanța semnele plastice numai prin cantitatea de negru, susținută de lungimea și lățimea liniei. În această tehnică, proiectul lucrării nu poate fi făcut decât în pensulă, cu tuș negru compact, dat fiind că alte tipuri de semne sau tonuri diluate nu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Prin repetări succesive ale aplicării stratului de verni și ale expunerii la mordant vor rezulta o varietate de mase tonale uniforme încorporate în compoziție. Apariția tehnicii aquatinta generează noi modalități de a expresiviza materialitatea, mai cu seamă datorită semnelor punctiforme, nuanțând valori diferite. Dacă în cele mai multe cazuri această tehnică se limitează doar la figurarera semitonurilor, în cazul lui Goya apar remarcabile excepții. Astfel, în unele din lucrările sale, artistul izbutește să realizeze o figurare integrală numai prin jocul bine orchestrat al
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu forma tipărită s-a produs o îndepărtare între materialitatea formelor figurate și cele ale formei tipărite. În această viziune nu ne mai putem referi la forma gravată, care presupune o acțiune fizică directă asupra plăcii. Există totuși procedee subtile, nuanțate de a suplini această pierdere, ca, de pildă, dialogul stabilit între textura hârtiei - lucioasă, satinată, rugoasă - și calitatea cernelii - mată sau lucioasă, transparentă sau opacă. În tehnicile gravurii tradiționale, elementul tactil are o importanță covârșitoare, făcând diferența între gravura în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aă caracteristicile personale, modalitățile învățării depind de structura personalității subiectului. În funcție de capacitățile, disponibilitățile, interesele sale, însușirea uneia și aceleiași sarcini motrice impune abordări diferite, tipuri diferite de învățare. Etapele, de la dobândire la consolidare și până la utilizarea lucrurilor învățate, accentuează foarte nuanțat diferite tipuri de învățare. bă tipurile de sarcini, teme, în educație fizică și sport, pot fi teme de educare a calităților motrice sau de însușire a deprinderilor motrice. Procesele specifice predării trebuie să țină cont de diferitele sarcini ale învățării
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de sine stătătoare, opuse, chiar dacă nu independente, după cum am văzut mai înainte, la Școala de la Michigan cele două „centrări” (pe angajați și pe producție) reprezintă extremele unui continuum, deci ale aceleiași dimensiuni. Aceasta înseamnă că am putea descrie mult mai nuanțat comportamentul liderului tocmai în funcție de locul ocupat de el pe acest continuum. Ideea va fi extrem de productivă pentru cercetările ulterioare. Deși leadership‑ul participativ propus de Likert sugerează superioritatea lui față de alte tipuri de leadership, prin oportunitatea oferită de lider subordonaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
practica socială; cea de a doua întrebare sugerează că, totuși, situația nu determină în exclusivitate comportamentul liderului și că între situație și comportamentul liderului se interpun alți factori (trăsăturile de personalitate) care, în corelație cu primii, pot amâna, suspenda, devia, nuanța comportamentul liderului, fapt confirmat de practica socială. Această ultimă idee implică necesitatea revederii și reevaluării bazelor generale teoretice ale modelului situațional asupra conducerii. În primul rând, omul nu este numai o ființă biopsihologică precum în modelul personologic, dar nici numai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tardive (terminale) apar tulburări somatice (cefalee, ulcere gastroduodenale, hipertensiune arterială, infarct miocardic), nu de puține ori se instalează și alte tipuri de dependență chimică (de alcool, medicamente, droguri etc.). 4.2. Tipologii ale workaholismului Portretul psihocomportamental al workaholic-ului se diferențiază, nuanțează și îmbogățește considerabil de îndată ce avem în vedere diferite tipuri, categorii sau varietăți de workaholici. Există nenumarate tipologii ale workaholic-ilor care ar putea fi ordonate, după opinia noastră, în funcție de două criterii: 1) gradul de workaholism; 2) varietăți de workaholism. Primul criteriu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupul primar (grupul la scară mică, ai cărui membri se află În interacțiune directă cvasi-permanentă) și grupul secundar (grupul la scară mare, ai cărui membri se află În interacțiune mai puțin directă și mai puțin frecventă). Această distincție poate fi nuanțată prin alta, calitativă, care nu depinde de scara avută În vedere, Între comunitate (grup de strânsă asociere În cadrul căruia sentimentul de apartenență este intens) și grup (grup de asociere mai vagă sau chiar mulțime de indivizi În cadrul căreia acest sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a ajunge la un alt tip de comunitate politică, În care declinul naționalității ca sentiment comunitar ar fi contrapartida ascensiunii cetățeniei ca statut revendicat” (Constant, 2000, p. 70). Privind lucrurile mai de aproape, opoziția dintre cele două modele trebuie nuanțată prin faptul că fiecare dintre ele se definește conștient fiind de existența celuilalt. Dacă, din punct de vedere logic, nu putem concilia abordarea holistă cu cea individualistă, nu e mai puțin adevărat că, la nivelul reprezentărilor cetățeniei, modelele mai curând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Unii dintre cititori vor considera, fără Îndoială, că am prezentat colonialismul În culori foarte Întunecate. Și este adevărat că, pentru popoarele supuse puterilor coloniale, inconvenientele au depășit cu mult avantajele. Totuși, Încheind acest tur de orizont, se cuvine să ne nuanțăm poziția. Se Înțelege de la sine că nu toți actorii, individuali sau colectivi, care au participat la colonizare și-au urmărit doar propriile interese. Au existat și oameni sau organizații care au dorit sincer să-și aducă contribuția (În domeniul cunoașterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne feresc de raporturile de dominație. În vreme ce libertatea negativă, Înțeleasă ca absență a interferențelor, nu stabilește raporturi interne Între libertate și democrație, libertatea Înțeleasă ca absență a dominației conferă un rol determinant democrației. La capătul acestei treceri În revistă, putem nuanța considerabil opoziția care, a priori, putea părea determinantă Între dreptate și bine. Atașamentul față de principiile esențiale ale liberalismului este afirmat, după cum am văzut, de autori care refuză interpretarea procedurală a neutralității statului. Ar fi deci perfect posibil să ne implicăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost anume afectate de sterilitate pentru a Împiedica Încurcarea tuturor formelor de viață”. El pare să adopte astfel o argumentație foarte veche, ce conferă conținut moral și filosofic unei constatări care este pur și simplu de natură genetică. Darwin Își nuanțează totuși afirmațiile În același capitol, atunci când se Întreabă care sunt cauzele sterilității acestor Încrucișări și ale sterilității hibrizilor În general (Darwin, 1992, p. 317 și urm.) și atunci când vorbește despre cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două secole (Berlin, 1988); Hobsbawm Îl consideră un epifenomen sau, În orice caz, un fenomen menit să dispară (Hobsbawm, 1992). O referință și o argumentație ternare ne permit nu doar să scăpăm de tirania binară, ci și să precizăm, să nuanțăm și să completăm descrierea fenomenului național, fără a pierde din rigoarea sau din simplitatea analizei. Este suficient să facem distincție Între națiunea politică, națiunea culturală și națiunea etnică. Această tripartiție are fundamente romantice: autenticitate, recunoaștere, identitate. Un popor (identitate) se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adaugă (de Saivre, 1998, p. 160): „Negritudinea nu reprezintă același lucru pentru toată lumea, Însă o stimă reciprocă le-a permis tuturor să se unească”. Negritudinea ar fi așadar plurală. Într-adevăr, așa cum vom vedea, concepțiile care Îi sunt asociate merită nuanțate În funcție de scriitorii adepți ai doctrinei. Este necesar, În primul rând, să vedem care sunt elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aflate În situație de comparație socială (Guimond și Tougas, 1999). Ca să Încheiem, trebuie reținute principalele rezultate (scale, tehnici de Încrucișare a datelor, metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul detectării unor conotații legate de fascism. În ceea ce privește lupta Împotriva prejudecăților și a efectelor pe care acestea le generează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și-ar avea locul aici, ea ar trebui În principiu să vină după efortul de cunoaștere, și nu Înaintea lui. Acesta este, cred eu, consensul actual al istoricilor și al sociologilor.” (Todorov, 1999, p. 29) Fără Îndoială, ar trebui să nuanțăm aceste afirmații, căci revolta morală face parte din categoria rezistențelor, iar a rezista nu are aceeași greutate umană cu a prezenta o comunicare la un colocviu. Însă trăim Într-o epocă posttotalitară, care nu este mai lipsită de primejdii. Totalitarismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și prin evaluarea personală, nu face decît să expliciteze cauzele unui fapt sau să demonstreze ceva; 2) se plasează într-o poziție de angajare, de opțiune, pentru a-și stabili un statut în alegerea argumentelor și cuvintelor sau pentru a nuanța evaluarea, ceea ce produce manifestarea unei convingeri, destinate să-l atragă pe interlocutor; 3) se plasează într-o poziție de distanțare care îi permite o atitudine de specialist ce analizează fără pasiune, ca și cum ar proceda un expert. Asemenea poziții, exprimate potrivit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ei sînt rareori de natură verbală; cel mai adesea, aceștia se concretizează în caracteristici proxemice, gesturi sau direcția privirii și lasă loc neînțelesurilor (bine cunoscute sînt situațiile auditorilor colectivi din sălile de clasă). O altă pereche terminologică ce încearcă să nuanțeze conceptul destinatar este auditor-audiență. Auditorul reprezintă receptorul, care se află, de cele mai multe ori, în situația de comunicare orală în care nu poate, în principiu, decît să asculte ceea ce spune locutorul, fără a putea lua cuvîntul (cazul mass-mediei radiofonice, al unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modalități delocutive (locutorul exprimă o opinie în legătură cu mesajul). În lingvistică, modalitatea a fost mult timp înțeleasă ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale unui semn lingvistic, ignorate în cadrul unui mesaj transmis într-o altă situație de comunicare): frumusețe (fizică/sufletească); b) factor al economiei în limbă (prin capacitatea de a dezambiguiza anumite componente ale mesajului sau mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sub unele aspecte mult mai tîrziu de Eugen Coșeriu. Cercetarea lingvistică postssausuriană a propus uneori corespondente ale complexului conceptual limbă - vorbire, mai notabile fiind, în acest sens, propunerile lui Louis Hjelmslev (schemă - uzaj) și G. Guillaume (limbă - discurs), propuneri care nuanțează sau redimensionează platforma teoretică instaurată de lingvistul genevez. F. de Saussure a realizat, prin urmare, pentru prima dată, distincția clară dintre limbă și vorbire, deși ele sînt definite uneori prin opoziție, printr-o raportare una la alta, cu intenția de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este kerygma... pentru că în kerygma Iisus ne întâlnește ca Hristos adică fenomenul eschatologic prin excelență." 131. După Bultmann, istoria universală s-a sfârșit odată cu Hristos, care anunță eshatonul, fapt ce ar face futilă orice teologie a istoriei. Răspunzându-i, Pannenberg nuanțează că sfârșitul este numai anticipat în Învierea lui Hristos, și tocmai acest lucru face posibilă înțelegerea istoriei, pentru prima dată, din perspectiva finalității 132. O viziune asupra raportului dintre Dumnezeu și istorie ar fi incompletă fără a-l menționa pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]