2,325 matches
-
au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
belgiană, nici olandeză și nici germană, fiindcă e autentic franceză și Parisul a lansat-o în lume în numele ideologiei libertare a revoluției. Exaltarea amorului liber, divinizarea cocotei în poesie, monopolul înspăimântător al adulterului în roman și în piesele de teatru, nudul libidinos și scenele obscene în plastică, ironizarea caustică și batjocorirea perversă a tot ce e sacru în religie și în patrie, disprețul nimicitor față de țărănime, toate culminând în filosofia demonică a pederastiei, care umple cărțile lui Andre Gide și ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în artă se reduce la izvorul ei adevărat, la sufletul autorului. Opera este expresia personalității lui. Ea e după chipul lui Dumnezeu prin puterea creatoare, dar e după asemănarea omului prin atmosfera etică, pe care o respiră. Dintr-un singur nud pictat cunoști timbrul etic, dacă e cast sau pervers, al zugravului. Toată alunecarea modernă în trivialitate, în lubricitate și în pornografie se datorește lipsei de orientare spirituală, din cultură. O concepție integrală de viață absoarbe inspirația artistică în zenitul unde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cromozomului bacterian, există, mai mult sau mai puțin, autonom (plasmidele, elementele genetice transpozabile, fagii); 2. molecula de ADN este circulară (marginile ei sunt unite prin legături covalente); 3. molecula de ADN nu formează complexe cu proteinele histonice și nehistonice (este nudă); 4. genomul bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5. genomul bacterian conține un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește p
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
superioară ce se prelungește p pe frunte se numește lance, între lance și potcoavă se afl se află șaua, continuată superior prin creasta ș șeii - toate aceste formațiuni folosesc la det determinarea speciilor de rinolofide). Pavilioanele urechilor sunt în general nude și au contur ce variază de la o specie la alta. La Microchiroptere - lilieci de talie mică - urechile sunt în general mari în compara urechile sunt în general mari în comparație cu mărimea corpului, ca în cazul liliacului urechiat Plecotus (lungimea urechii = 35-37mm
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pavilionului și este o formațiune caracteristică pentru microchiropterele din Fam. Ve Ve Verspetilionidae. Pavilionul urechii cu tragus la Myotis daubentonii (desen după Topal) Membrul anterior Este transformat la lilieci în aripi. Elementele scheletice ale membrelor anterioare susțin o membrană tegumentară nudă - patagiu - care se continuă și pe părțile laterale ale trunchiului înglobând și membrele posterioare și coada. Aripa ajunge la toate speciile la o înaltă perfec perfecționare. Este alcătuită din braț - organul locomotor modificat, alungit și membrana alară. Patagiul este alcătuit
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
un anumit raport între continuitate și discontinuitate, în care ordinea și dreptatea intervin ca instituiri unice, imposibil de preluat într-un model universal. Discontinuitatea dintre viață și moarte (Henri Stahl), dintre generații (Derrida, Benjamin), dintre persoane morale (Ricoeur), dintre viața nudă și viața instituită (Agamben) este anulată de forme de continuitate care constituie diferite tipuri de relație între ordine și dreptate. Normalizarea nu se realizează printr-un model unic, ci printr-o pluralitate de tehnologii ale relației cu celălalt: practici simbolice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
însemna forma sau materia de a trăi proprie unui individ sau grup"13. Forma de viață exprimă ceea ce noi sociologii am numi stil de viață, adică ceva ce nu ar putea fi izolat de ceva care s-ar numi viață nudă. Faptul de a trăi reprezintă modul de a trăi, adică o opțiune între posibilități de a trăi. Din acest motiv, anume existența unui set de opțiuni de a trăi, forma de viață are un conținut politic. Acest lucru vine să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
existența unui set de opțiuni de a trăi, forma de viață are un conținut politic. Acest lucru vine să sprijine o altă realitate, anume că orice putere politică se întemeiază întotdeauna, în ultimă instanță, "pe separarea unei sfere de viață nudă de contextul formelor de viață"14. Puterea politică se sprijină pe capacitatea de a face din viața cetățeanului o viață nudă. Agamben preia de la Michel Foucault ideea introducerii în câmpul științelor sociale a noțiunii de "biopolitică", când, în secolul al
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
altă realitate, anume că orice putere politică se întemeiază întotdeauna, în ultimă instanță, "pe separarea unei sfere de viață nudă de contextul formelor de viață"14. Puterea politică se sprijină pe capacitatea de a face din viața cetățeanului o viață nudă. Agamben preia de la Michel Foucault ideea introducerii în câmpul științelor sociale a noțiunii de "biopolitică", când, în secolul al XX-lea "corpul individului a devenit unul din principalele obiective ale intervenției statale, unul din marile obiecte pe care statul însuși
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
corpul individului a devenit unul din principalele obiective ale intervenției statale, unul din marile obiecte pe care statul însuși trebuie să-l asume"15. Două aspecte ar trebui menționate. Primul aspect este legat de faptul că acea prelevare a vieții nude, pe care suveranul o putea opera, în anumite circumstanțe, asupra formelor de viață, "este astăzi realizată în mod masiv și cotidian de către reprezentările pseudoștiințifice ale corpului, ale bolii și ale sănătății, precum și prin "medicalizarea" unor sfere tot mai extinse ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și cotidian de către reprezentările pseudoștiințifice ale corpului, ale bolii și ale sănătății, precum și prin "medicalizarea" unor sfere tot mai extinse ale vieții și imaginației individuale"16. Cu alte cuvinte, dezvoltarea preocupărilor pentru viață sănătoasă conține posibilitatea transformării vieții în viață nudă. Al doilea aspect este cel legat de introducerea stării de excepție ca o formă de guvernare" care separă în toate domeniile formele de viață, din coeziunea lor, într-o formă-de-viață"17. Scenariul avut în vedere de Agamben este următorul: suveranul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ar spune Derrida, el devine fiară. Orice fiară are un dușman și, în acest caz al relației suveran - ordine publică, dușmanul se suprapune criminalului. Exercițiul violenței utilizată de poliție se conjugă uneori cu transformarea de către suveran a vieții în viață nudă, dar pentru asta mai sunt necesari câțiva pași. La finele Primului Război Mondial, au avut loc în Europa multiple exerciții de identificare a dușmanului. Cum, până atunci, drepturile omului fuseseră deja dizolvate în noțiunea de drepturi ale cetățeanului, dușmanul-criminal va ajunge să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Europa multiple exerciții de identificare a dușmanului. Cum, până atunci, drepturile omului fuseseră deja dizolvate în noțiunea de drepturi ale cetățeanului, dușmanul-criminal va ajunge să fie deposedat de drepturile sale de cetățean de către puterea suverană, viața lui devenind astfel viață nudă. Concomitent, pe această scenă își face apariția și o altă reprezentare, cea a lui homo sacer. Ideea de om sacru provine din cultura romană și ea scoate în evidență dubla calitate a omului periculos sau a omului imoral: "omul sacru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care, prin plebiscit, este sacru, el nu va fi considerat asasin""19. Această ambivalență a sacrului va fi refolosită odată cu identificarea evreului ca fiind criminalul care trebuie să fie deposedat de drepturile sale cetățenești și a cărui viață devine viață nudă, obiect al suveranității ca fiară, totul făcut în scopul declarat de salvare a ordinii publice. Jertfirea lui homo sacer înseamnă salvarea întregii comunități. Insacrificabilitatea sa reprezintă "gajul viu al supunerii sale la o putere de moarte"20. Cu alte cuvinte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
finele secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, și a unei reflecții: pretenția de salvare a ordinii publice prin intermediul acțiunii statului, prin suspendarea legii și prin nerespectarea drepturilor omului, concomitent cu transformarea vieții acestuia în viață nudă. Bibliografie Agamben, Giorgio, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, traducere de Alexandru Cistelecan, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2006. , Mijloace fără scop. Note despre politică, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2013. Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
XXI-lea, și a unei reflecții: pretenția de salvare a ordinii publice prin intermediul acțiunii statului, prin suspendarea legii și prin nerespectarea drepturilor omului, concomitent cu transformarea vieții acestuia în viață nudă. Bibliografie Agamben, Giorgio, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, traducere de Alexandru Cistelecan, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2006. , Mijloace fără scop. Note despre politică, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2013. Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Derrida, Jacques, Deconstrucția politicii. Scrieri politice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Foucault, Biopolitica și medicina socială, traducere de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003, p. 69. 16 Agamben, Mijloace fără scop, p. 12. 17 Ibidem, p. 11. 18 Ibidem, p. 80. 19 Giorgio Agamben, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, traducere de Alexandru Cistelecan, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2006, p. 63. 20 Ibidem. 21 Derrida, Spectrele lui Marx, p. 31. 22 Michel Foucault, Ce este un autor. Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004, p.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și solaria, accidental și în camp. A fost semnalată de Iacob N., în anul 1981. Descriere. Adultul are 1,5 - 25 mm lungime, este negru cu ornamentații galbene. Capul este galben, cu ochii roșii. Antenele sunt formate din trei articole nude; articolul trei este de culoare galbenă. Toracele și abdomenul este grinegricios, cu pronotul negru și scutellum galben. Picioarele au coxele, femurele și tibiile de culoare galbenă, iar tarsele sunt cenușii. Oul este oval, galben-palid sau translucid, de 0,2 mm
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un sân tânăr, ca să divulge de sub vestmântul istoric nudul etern; (...Ă scrisul lui palpită ca gușa unei șopârle speriate." Scriind despre proza lui Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu observă ritos: "Prin niciuna din liniile literaturii sale, Mateiu Caragiale nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale." Propoziție discutabilă, ca orice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-inis s.n. "sămânță"): ro. germen (cf. fr. germe s.m.; en. germ); geronto- "bătrân" (cf. gr.γέρων, - οντος s.m. "bătrân, membru în consiliu"): med. ro. gerontism (cf. fr. gérontisme s.m. ; en. senilism); gimno- "deschis, gol" (cf. gr. γυμνός, -ή, -όν adj. "nud, fără haine"): med. ro. gimnofobie (cf. fr. gymnophobie s.f.; en. gymnophobia); gin-,- gin "femeie" (cf. gr. γυνή, γυναικός s.f. "femeie, soție; văduvă, copilă"): med. ro. ginandrie (cf. fr. gynandrie, gynanthropie s.f.; en. gynandrism, gynandria); gineco- "femeie" (cf. gr. gyne, gynaikos
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]