25,025 matches
-
3 alin. (1) pct. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 137/2020, se constată că simpla lecturare a acestuia relevă situația de fapt la care s-a raportat petentul, astfel încât cererea de intervenție trebuie considerată motivată formal, sens în care excepția nulității va fi respinsă. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a cererii de intervenție, excepție invocată de reclamanți, curtea reține că justificarea unui interes reprezintă, din perspectiva art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o condiție de
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
acestui act nu va fi analizată separat, ci doar în contextul în care el este privit ca o operațiune administrativă ce stă la baza Hotărârii Guvernului nr. 1.183/2021, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Analizând motivele de nulitate invocate de reclamanți, instanța constată: În ceea ce privește nemotivarea hotărârii, instanța reține că, într-adevăr, argumentele teoretice ale reclamanților cu privire la necesitatea motivării actelor administrative, ca aplicație cu titlu particular a dreptului la informare a cetățenilor și ca expresie
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, în privința dispozițiilor din anexe care condiționează participarea la diverse activități de vaccinare/imunizare sau de testare pe cheltuială proprie a persoanei în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția nulității cererii de intervenție accesorie, ca neîntemeiată. Respinge ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României. Respinge excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
101/2021, ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare în privința cererii de suspendare. Cu recurs în 15 zile de la comunicare în privința cererii de anulare. Recursul se va depune la Curtea de Apel București, sub sancțiunea nulității. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin intermediul grefei instanței, azi, 3.12.2021. Președinte, X Grefier, X ------
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
financiari prevăzuți la alin. (2) se realizează prin hotărâre a Guvernului. Articolul 4^8 (1) AMEPIP și autoritatea publică tutelară nu pot interveni în activitatea de administrare curentă a întreprinderii publice. Orice decizii luate cu încălcarea acestei limitări sunt lovite de nulitate absolută. (2) Consiliul de administrație, consiliul de supraveghere și directorii, în cazul delegării atribuțiilor de conducere, sunt responsabili pentru deciziile de conducere ale întreprinderii publice, precum și pentru implementarea planului de administrare și răspund pentru performanța asumată și realizată. Articolul
LEGE nr. 187 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271760]
-
11.2. Jurisdicția (a) Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența exclusivă de a soluționa orice litigiu (un "Litigiu") care decurge din sau în legătură cu prezentul Contract (inclusiv un litigiu privind existența, valabilitatea sau rezilierea prezentului Contract sau consecințele nulității acestuia) sau orice obligație extracontractuală care decurge din sau în legătură cu prezentul Contract. ... (b) Părțile sunt de acord că instanța cea mai potrivită și mai convenabilă pentru soluționarea oricărui Litigiu dintre ele este Curtea de Justiție a Uniunii Europene
CONTRACT DE FINANȚARE din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271676]
-
Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind conexată la Dosarul nr. 914/1/2023. ... Expunerea succintă a cauzei: 62. Prin Sentința penală nr. 141/11.12.2019, pronunțată de Tribunalul Sălaj în Dosarul nr. 1.351/84/2016, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția nulității absolute a urmăririi penale și a Rechizitoriului nr. 72D/P/2014 întocmit, la data de 1.09.2016, de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sălaj. ... 63. Printre alți inculpați, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării unor erori de procedură. ... 171. Contestația în anulare are natura juridică a unei căi extraordinare de atac, de anulare și retractare a hotărârilor judecătorești definitive ce conțin exclusiv erori de drept grefate pe nulități ale actelor de procedură, adică pe încălcări ale dispozițiilor legale ce reglementează desfășurarea procesului penal, sancționabile cu nulitatea absolută sau relativă. ... 172. Interpretarea dată aspectelor de drept penal substanțial printr-o hotărâre penală definitivă nu poate fi cenzurată în calea
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
a unei căi extraordinare de atac, de anulare și retractare a hotărârilor judecătorești definitive ce conțin exclusiv erori de drept grefate pe nulități ale actelor de procedură, adică pe încălcări ale dispozițiilor legale ce reglementează desfășurarea procesului penal, sancționabile cu nulitatea absolută sau relativă. ... 172. Interpretarea dată aspectelor de drept penal substanțial printr-o hotărâre penală definitivă nu poate fi cenzurată în calea extraordinară de atac a contestației în anulare, deoarece, în această ipoteză, statuările în drept ale instanței de apel
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
de încetare a procesului penal“. ... 175. Prin decizia anterior menționată s-a reținut că atât doctrina, cât și jurisprudența au statuat că nu pot fi invocate, pe calea contestației în anulare, chestiuni privind fondul cauzei (vitium in judicando), ci numai nulitatea unor anumite acte de procedură, și nu a oricărui act de procedură efectuat cu încălcarea legii. Înlăturarea erorilor de procedură nu înseamnă încălcarea principiului autorității de lucru judecat, deoarece fapta și vinovăția sunt stabilite prin hotărâre definitivă, instanța învestită cu
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea TKG Agricol 2004 - S.R.L. din Ștefănești, județul Argeș, într-o acțiune prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate îngrădesc dreptul părții de a denunța ca fals un înscris folosit în proces de partea adversă de la momentul
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
justiție, nerespectarea drepturilor de protecție a consumatorilor, principiul proporționalității și principiul previzibilității și clarității normelor. ... 28. Astfel, art. 1.847 alin. (2) din Codul civil, așa cum a fost modificat prin legea criticată, păstrează interdicția subarendării totale sau parțiale sub sancțiunea nulității, dar introduce o nouă noțiune nedefinită și neclară, respectiv „schimbul de utilizare între arendași“. Or, soluția este de natură să conducă la eludarea interdicției subarendării în nenumărate situații în care schimbul (nedefinit) ar fi făcut între bunuri neaflate în raport
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia din 18 ianuarie 1989 a Comisiei, pronunțată în Cauza Denev împotriva Suediei). ... 44. Art. I pct. 2 [cu referire la art. 1.847 alin. (2) din Codul civil] din legea criticată elimină sancțiunea nulității absolute în cazul subarendării. Însă sancțiunea nulității absolute reprezintă chiar o garanție a dreptului de proprietate în contractele de arendare, dând substanță voinței inițiale a părților - arendator și arendaș - în privința modului în care vor fi exploatate bunurile agricole. Or
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
Decizia din 18 ianuarie 1989 a Comisiei, pronunțată în Cauza Denev împotriva Suediei). ... 44. Art. I pct. 2 [cu referire la art. 1.847 alin. (2) din Codul civil] din legea criticată elimină sancțiunea nulității absolute în cazul subarendării. Însă sancțiunea nulității absolute reprezintă chiar o garanție a dreptului de proprietate în contractele de arendare, dând substanță voinței inițiale a părților - arendator și arendaș - în privința modului în care vor fi exploatate bunurile agricole. Or, prin eliminarea unei garanții a modalității de
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă. 2. La articolul 1847, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: ... (2) Subarendarea totală sau parțială este interzisă, sub sancțiunea nulității, cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași. 3. La articolul 1848, alineatul (2) se abrogă. ... 4. Articolul 1850 se modifică și va avea următorul cuprins: ... Cazuri speciale de încetare sau de menținere a contractelor Articolul 1850 (1) Contractul
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
Astfel, imposibilitatea suspendării cauzei în faza camerei preliminare atrage, în situația admiterii excepției de neconstituționalitate a unui text de lege ce reglementează un act de urmărire penală verificat în această etapă, imposibilitatea invocării ulterioare a unor aspecte ce atrag sancțiunea nulității absolute. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 7
DECIZIA nr. 405 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276564]
-
inexistența Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239 din 24.07.2019 pentru aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, ca și consecință a nepublicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I; ... 2. în subsidiar, nulitatea Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239 din 24.07.2019 pentru aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, ca și consecință a nepublicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I; ... 3. în terțiar, anularea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
consecința lipsirii sale de efecte juridice pentru situații juridice născute (oricum) anterior intrării sale în vigoare, motiv pentru care solicităm să constatați inexistența acestui ordin. Deoarece există practică judiciară care susține că sancțiunea aplicabilă actului normativ nepublicat este aceea a nulității absolute a acestui ordin, întrucât nu întrunește una din condițiile esențiale pentru a exista, fiind încălcate dispoziții legale de ordine publică. De aceea, dacă instanța nu consideră ca fiind aplicabilă sancțiunea inexistenței, reclamanta susține aplicarea sancțiunii nulității Ordinului nr. 239/2019
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
este aceea a nulității absolute a acestui ordin, întrucât nu întrunește una din condițiile esențiale pentru a exista, fiind încălcate dispoziții legale de ordine publică. De aceea, dacă instanța nu consideră ca fiind aplicabilă sancțiunea inexistenței, reclamanta susține aplicarea sancțiunii nulității Ordinului nr. 239/2019. Chiar dacă Ordinul nr. 239/2019 ar fi fost publicat în Monitorul Oficial al României, prin art. 6 din anexă, act normativ inferior, se adaugă nepermis o condiție în plus pentru acordarea facilităților fiscale față de cele stipulate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
motive, solicităm să respingeți primul capăt de cerere al reclamantei și să constatați că Ordinul președintelui CNSP nr. 239/2019 există și produce efecte juridice. Cu privire la cel de-al doilea petit al cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea nulității Ordinului președintelui CNSP nr. 239/2019, ca și consecință a nepublicării în Monitorul Oficial, pârâta solicită respingerea acestuia, pentru motivele, în principal, expuse pe larg la punctul 1 din prezența întâmpinare. De altfel, dacă ar fi dorit să respecte prevederile actului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de publicare pe site, Curtea constată că Ordinul nr. 239/2019 nu este publicat în Monitorul Oficial, ci doar pe site-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Curtea reține că efectul nepublicării ordinului arătat în Monitorul Oficial este cel al nulității actului administrativ cu caracter normativ, din următoarele considerente: Astfel, se reține ca un prim aspect cel referitor la faptul că Ordinul nr. 239/2019 este un act administrativ cu caracter normativ, emis de către o autoritate publică centrală. În privința acestui
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
publicare în Monitorul Oficial. Constatarea sancțiunii inexistenței/nulității în situația nepublicării actului administrativ normativ în Monitorul Oficial este o problemă de aplicare a legii, a cărei soluționare este lăsată în sarcină instanțelor de judecată. Principiul stabilității/securității raporturilor juridice impune sancționarea cu nulitatea a actului administrativ normativ nepublicat în Monitorul Oficial. Viciul de legalitate generat de neîndeplinirea obligației de publicare poate fi supus analizei instanțelor de judecată, în condițiile Legii nr. 554/2004, reține Curtea. În consecință, dat fiind caracterul executoriu al unui act
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pentru a se asigura o publicitate suplimentară pentru actul în cauză, pe lângă cea legală, asigurată deja de faptul publicării în Monitorul Oficial. În ceea ce privește sancțiunea dispusă de către instanță, cea a nulității, Curtea a apreciat că între cele două sancțiuni, inexistență și nulitate, nu există diferență substanțială, și că, în economia cauzei, acestea au aceeași finalitate, respectiv constatarea faptului că actul administrativ normativ nu există și nu este în măsură să producă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
publicitate suplimentară pentru actul în cauză, pe lângă cea legală, asigurată deja de faptul publicării în Monitorul Oficial. În ceea ce privește sancțiunea dispusă de către instanță, cea a nulității, Curtea a apreciat că între cele două sancțiuni, inexistență și nulitate, nu există diferență substanțială, și că, în economia cauzei, acestea au aceeași finalitate, respectiv constatarea faptului că actul administrativ normativ nu există și nu este în măsură să producă efecte juridice. Curtea reține însă că sancțiunea inexistenței actului este menționată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
că, în lipsa nominalizării exprese, este justificat, pentru a determina îndepărtarea din ordinea juridică a unui act administrativ cu caracter normativ, nepublicat în Monitorul Oficial, emis de către un organ al administrației publice centrale, altul decât Guvernul, a se constata nulitatea actului în cauză. În ceea ce privește anularea ordinelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“ și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]