646,935 matches
-
garantez un minimum de nouăzeci de minute cu G. Misevicius". USA Today nu-i răspunse. Chip începu să se teamă că exagerase, dar intrările săptămînale brute depășeau suma de patruzeci de mii de dolari. Banii veneau sub formă de cecuri, numere de cărți de credit, transferuri electronice, transferuri telefonice prin Crédit Suisse și bancnote de cîte o sută de dolari, în plicuri expediate par avion. Gitanas redirecționa cea mai mare parte a acestor bani în activitățile sale auxiliare, dar, conform angajamentului
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic - mai ales că sufixul de agent -ar se folosește
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
vertical prin opoziție față de lectură, interpretare, intertextualitate, palimpsest și metaficțiune. Dincolo de diversele sale accepțiuni sau de utilizările echivoce, discursul Tamarei Cărăuș își limitează perimetrul de analiză, asemenea lui Douwe Fokkema, la rescrierea manifestă: "se poate restrânge aplicarea termenului la un număr limitat de rescrieri - rescrierile Ťmanifestť - unde este cunoscut pretextul sau hipotextul și unde este posibilă o analiză a relației dintre aceste două texte." În mare, etica rescrierii poate fi justificată din două perspective. Prima privește textul literar în sine și
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
i-am recitat-o lui Alexandru, cu prilejul unei vizite a lui la, pe atunci Centrul Cultural Român din New York, în semn de omagiu - deși, de ani de zile, poezia lui, după părerea mea, declinase...). În schimb, aflu, într-un număr recent al României literare, o pagină de poezii sub semnătura lui Dumitru Mureșan, care-i atestă talentul în vigoare (după, pare-mi-se, o destul de lungă absență - oricum, nu-l mai citisem de mult și m-am bucurat de regăsire
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
lor comunicative sînt comparate cu cele ale germanilor din România, producîndu-se astfel o convingătoare demonstrație de pragmatică interculturală. Din materialul anchetelor lingvistice apar argumente pentru o comparație româno-germană ("Limba română, față de germană, se remarcă prin prezența în enunț a unui număr mare de cuvinte care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
înregimentare de partid și înțelegea să se exprime ca o conștiință liberă, democratică și căreia-i repugnau, în orice caz, regimurile dictatoriale. Dovadă că, la începutul anului când Panait Istrati va fi invitat pentru festivitățile de la Moscova, Fundoianu publica în numărul 10 al revistei bucureștene de avangardă "Integral", din ianuarie 1927, un articol despre Louis Aragon ou le Paysan de Paris, în care, vorbind despre "revoluționarismul" poetului suprarealist, se referea și la influența pe care sovieticii o exercitau în presa franceză
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
izbește, ca și Istrati cu ani în urmă, de "imposibilitatea de a vorbi liber" și de conceperea reuniunii în cauză mai degrabă ca "meeting", la care un public în mare măsură neavizat e chemat să aplaude ori să dezaprobe un număr de discursuri înflăcărate, subordonate unor lozinci simplificatoare. Reacția la cuvântări de bună credință, dar cu accente critice la adresa ideologiei sovietice, interdicția de la cuvânt a lui André Breton, atitudinea cameleonic-oportunistă a unui Aragon, îl lămuresc repede în privința operațiilor de manipulare: sub
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le Nir, Leș Éditions Noir sur Blanc. Apariția are în Franța ecoul unui eveniment cultural (după cum ne-a relatat, de la fața locului, si Dinu Flamand, în numărul anterior al revistei, în cadrul interviului pe care ni l-a acordat). Traducerea este făcută cu multă inventivitate (traducătoarea forțând limba franceză să reproducă pitorescul terminologiei gastronomice românești), cartea arată splendind (hârtie mata, de un galben pâl, iconografie de bun-gust), astfel încât
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
datele tehnice ale ediției (realizate cu un exemplar profesionalism de Tiberiu Avramescu): Z. Ornea, Medalioane de istorie literară (1999-2001), ediție îngrijita de Tiberiu Avramescu, București, Ed. Hasefer, 2004. 732 pag. Vom reveni cu un comentariu detaliat asupra cărții într-un număr viitor al revistei. Frumusețea stilului auster Lui Valeriu Stoica i-a apărut o lucrare monumentala: Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, București, Ed. Humanitas, 2004. 622 pag. Înainte că specialiștii în domeniu să se mobilizeze pentru a analiza cartea
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
lichidare e un patent care-i aparține. Lucrurile oarecum se complică dacă e să se țină seama de Statutul U.S. unde, la art. 59, scrie: Desființarea Uniunii poate fi hotărâtă numai de Adunarea Generală prin votul a două treimi din numărul membrilor acesteia, iar lichidarea patrimoniului se face potrivit legii". Dar, la urma urmei, de ce-l tot batem la cap pe dl Șiulea cu Statutul? în fond, ca exercițiu intelectual pur, d-sa este liber să facă orice propunere, să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
un articol iar noi am trimis articolul imediat la tipar. Nu i-am confirmat primirea pentru că nu avem vreme să corespondăm sau să vorbim la telefon cu toate persoanele care ne trimit ceva spre publicare. Textul urma să apară în numărul proxim și aceasta era confirmarea. Atât că, în preziua apariției, am constatat că articolul d-lui Andreescu apăruse deja în Observatorul cultural. L-am scos din pagină, ce era să facem?, înlocuindu-l cu altceva, operație care ne-a creat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
era confirmarea. Atât că, în preziua apariției, am constatat că articolul d-lui Andreescu apăruse deja în Observatorul cultural. L-am scos din pagină, ce era să facem?, înlocuindu-l cu altceva, operație care ne-a creat destule dificultăți. în numărul următor, Cronicarul a relatat pățania la "Ochiul magic", considerând că procedeul trimiterii unui text simultan la două reviste este deontologic incorect. Cu aceasta socotisem micul incident închis. Dar nu a fost așa. Dl Gabriel Andreescu revine în TIMPUL(nr. 10/2004
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
neglijențe și un aparat modest de istorie literară), dar contează, în cele din urmă, izbânda editării. Cel mai important text (în același timp, și cel mai extins) din volumul Orizonturi speculative e eseul Iubire și cunoaștere (p.19-46), publicat în numerele din noiembrie și decembrie 1966 ale "Familiei", completat cu Univers fără dragoste (p. 47-53) din ianuarie 1981 și Spre un nou cod pasional (p. 54-67) din iulie 1987. Curățind textul de elementele conjuncturale datorate atmosferei politice predecembriste, Radu Enescu și-
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
admirabil exemplu. Dacă este să dau crezare celor declarate mie de Șerban Țuculescu, fratele său Ion i-ar fi dictat în ultimul an al vieții și mai ales pe patul de suferință, un șir de texte dezvoltate, soldate printr-un număr de manuscrise aflate în posesia sa. Cum însă - din 1962 și până astăzi - nu am avut niciodată dovezi că asemenea manuscrise ar fi existat (normal ar fi fost ca în decursul a patru decenii și mai bine ele să fi
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
zi de zi și în proporție de masă". În esență, spune el, kitsch-ul exclude din cîmpul viziunii sale tot ce este inacceptabil în existența umană. Este neapărat necesar ca sentimentele suscitate de produsele kitsch să fie împărtășite de un număr cît mai mare de oameni. De unde recursul la clișeu, ca fiind cel mai ușor de receptat. Kitsch-ul, arată Kundera, n-are ce face cu ineditul, cu individualul, cu nuanțele intermediare, cu tendința de diferențiere. El are nevoie de adevăruri
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
dispariția frapierelor în restaurante!), îl prinde "războiul civil" dintre "trupele Securității și ale Armatei" din decembire 1989. Concluzie morală superbissimă: Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim textul memorialistic al lui N. Breban despre Matei Călinescu, cu un puternic accent emoțional, paginile despre Doinaș și Afinitățile nedezmințite ale lui Ion Ianoși. l Interesante, ca totdeauna, considerațiile lui Alexandru George din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
este reabilitat de Daniel Cristea Enache într-un text extras pentru Ramuri din Sintezele care însoțesc manualul de română pentru clasa a IX-a de la Editura Corint, la care D. C. E. este colaborator iar E. Simion, coordonator. l Tot un număr pe septembrie este al Axiomei ploieștene, în care, pe prima pagină, Ieronim Tătaru se ocupă de Miguel de Unamuno, de la a cărui naștere se împlinesc la 29 septembrie 140 de ani. Odată cu cei 400 ai lui Don Quijote, iată, se rotunjesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
dar recuperînd realitatea literală (cum Stockhausen recuperează realitatea sonoră), și o literatură contestatară, antisocială, dar, din perspectivă literară, obedientă unui model de reprezentare recunoscut - și, deci, vandabilă, recuperată de societatea de consum (ca Hendrix în muzică). Literatura "pură" ca antiliteratură Numărul 1 apare în 1995, numărul 2 în 1996, apoi gata. Se numește Revue de littérature générale, a fost publicată de editura POL și fiecare număr adună cam o mie de pagini, 23,5 cm. X 19,5 cm. Proiectul a
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Stockhausen recuperează realitatea sonoră), și o literatură contestatară, antisocială, dar, din perspectivă literară, obedientă unui model de reprezentare recunoscut - și, deci, vandabilă, recuperată de societatea de consum (ca Hendrix în muzică). Literatura "pură" ca antiliteratură Numărul 1 apare în 1995, numărul 2 în 1996, apoi gata. Se numește Revue de littérature générale, a fost publicată de editura POL și fiecare număr adună cam o mie de pagini, 23,5 cm. X 19,5 cm. Proiectul a fost dirijat de Pierre Alféri
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
deci, vandabilă, recuperată de societatea de consum (ca Hendrix în muzică). Literatura "pură" ca antiliteratură Numărul 1 apare în 1995, numărul 2 în 1996, apoi gata. Se numește Revue de littérature générale, a fost publicată de editura POL și fiecare număr adună cam o mie de pagini, 23,5 cm. X 19,5 cm. Proiectul a fost dirijat de Pierre Alféri și Olivier Cadiot, doi poeți importanți. Primul a fost imediat epuizat. Nu l-am văzut niciodată. Numărul 2 antologhează 49
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
POL și fiecare număr adună cam o mie de pagini, 23,5 cm. X 19,5 cm. Proiectul a fost dirijat de Pierre Alféri și Olivier Cadiot, doi poeți importanți. Primul a fost imediat epuizat. Nu l-am văzut niciodată. Numărul 2 antologhează 49 de texte. Nimeni nu "povestește" aici de plăcere, toate textele (succesiuni semnificante de semne) se scriu împotrivă: împotriva semnificațiilor date, a genurilor recunoscute, a strategiilor discursive probate. Deci: împotriva cititorului amorțit, împotriva lumii imaginolatre și imaginofage - bidimensionalolatre
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
început, cititorul o pune bine. N-o așază la căpătîi - nu încape, oricum. Intenția ei e limpede, în orice caz: literatură nu e ceea ce citește toată lumea. Dacă, prin absurd, oamenii ar începe să citească pe rupte din Revue..., un nou număr ar trebui să-și modifice radical criteriile de selecție a textelor. Revue de littérature générale este o demonstrație disperată a faptului că literatura nu poate supraviețui decît împotriva lumii, că propria ei lume, imensă și liberă, există la marginea lumii
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
aserțiunea, înscrisă în baza unei opinii a lui Marian Papahagi, cum că Echinoxul s-a ivit ca o reacție împotriva "mentalității culturale de tip sămănătorist", a "tendințelor neotradiționaliste, foarte ispititoare în epocă". Așadar în momentul 1968, cînd a apărut primul număr al revistei! Să fi avut în vedere exegetul acel expresionism în matrice rustică întrupat de Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț (ultimii doi de altminteri de sorginte transilvană, aflați în bună măsură sub ampla aripă a lui Blaga, deci nu
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
epocă, represiuni politice, dar și parcă urmărită, dincolo de acestea, de o soartă rea. Capul familiei, profesor de matematică în Serenite, este trecut de securiștii locali pe lista deportaților, nu pentru vreo vină anume, ci pentru că trebuia completat cu încă unul numărul hotărât de sus. Ba o vină i se găsește totuși: purta un nume "dușmănos", Vodă. Săltat noaptea de acasă, în absența restului familiei plecate din oraș, profesorul Vodă e trimis, după o călătorie de trei zile și trei nopți cu
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
una dintre cele mai grele perioade din viața lor. Ioan Es. Pop a reușit prin volumul său de debut (Ieudul fără ieșire, 1994) să creeze un adevărat topos din blocul în care a locuit imediat ce a venit în București - Oltețului, numărul 15 -, cu puțin înainte de revoluție, pe când lucra pe un șantier de construcții. Cei doi s-au cunoscut în 1988 la Festivalul de Poezie din Sighetu Marmației și apoi au lucrat la Luceafărul lui Laurențiu Ulici. Nu doar poezia îi unea
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]