2,009 matches
-
artistică. Interesante sunt și observațiile cu caracter etnografic, călătorul maghiar rezumând câteva tradiții orale. Una dintre ele, rezultat al unor contaminări livrești evidente, afirmă că la pătrunderea hunilor dinspre răsărit, Attila i-a Înfrânt pe români și i-a alipit oștirii sale, după care aceștia s-au Împrăștiat În trei direcții, corespunzând celor trei provincii istorice, În timp ce Attila și-a ales loc de casă În Secuime. Altă tradiție, care pare mai autentică, se referă la imaginea maghiarilor În mentalitatea populară din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la Szentgotthárd (1664), În care Jókai inserează momentul unei „defecțiuni” românești În favoarea taberei creștine, temă frecventă În mit-istoria românească, dar prezentă, după cum se vede, și la maghiari. Un „prinț moldovean”, numit „Ghika Mihály”, aliat de nevoie al turcilor, fuge Împreună cu oștirile sale de pe câmpul de luptă, deoarece nu dorește să participe la o confruntare cu creștinii, favorizându-le astfel victoria, În mod decisiv. Pe lângă acest prinț Ghica XE "Ghica" , apare și un „Sturdza Mihály”, principe al Țării Românești. Fiica acestuia, Maria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de trai și se arată interesat, În permanență, de istoria acestor locuitori ai Ardealului. Jókai dovedește În scrierile sale o bună cunoaștere a istoriei antice și a strămoșilor românilor, bazată În special pe lecturile din Dio Cassius. Pomenind adeseori „bravele oștiri ale lui Diurbanus Înfrânte de vulturul roman”, „orașul Înfloritor al Sarmisaegethusei ș...ț, construit pe locul unde Decebal XE "Decebal" a Înfrânt vestitele oștiri ale consulilor”, Jókai conchide În repetate rânduri că românii „sunt urmașii dacilor viteji și ai legiunilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
antice și a strămoșilor românilor, bazată În special pe lecturile din Dio Cassius. Pomenind adeseori „bravele oștiri ale lui Diurbanus Înfrânte de vulturul roman”, „orașul Înfloritor al Sarmisaegethusei ș...ț, construit pe locul unde Decebal XE "Decebal" a Înfrânt vestitele oștiri ale consulilor”, Jókai conchide În repetate rânduri că românii „sunt urmașii dacilor viteji și ai legiunilor cuceritoare”, „strănepoții lui Traian XE "Traian" ” sau „urmașii demni ai lui Decebal și Traian”. Alteori, de pildă În Epoca de aur a Ardealului, insistă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anexă). În epoca noastră Europa este privită ca un mare continent. În secolul al XVII-lea nu exista această mentalitate de tip„continental“. Divizată în două lumi total diferite, în Europa balcanică, nesofisticată și războinică, cea care ținea piept invaziilor oștirilor otomane, oferindu-i celei de-a doua, adică Europei occidentale răgazul necesar pentru construirea unei culturi înfloritoare. Din acest motiv vom folosi termenul„european“ din perspectiva contemporană, deoarece la acel moment se putea vorbi de Europa doar din punct de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu este inventată, ci este o realizare de epocă. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMANIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grija domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probată, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Totuși, își dau și ele, patrioate, binecuvântarea conjugală bărbaților care pleacă pe front. Juna Rodică, aleasa inimii lui Peneș Curcanul, gesticulează și facializează cam ca o tânără mamă a lui Ștefan cel Mare din poezia lui Bolintineanu : „Du-te la oștire, pentru țară mori...”, garantând florile pe mormântul eroului. Actul următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Mihai Vodă cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiași tătari și cu aceiași lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi, iar pe moldoveni să nu-i ia robi. Ci moldovenii care zic eu, nu sunt moldoveni din Moldova, ci moldoveni creștini drept- credincioși, născuți și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Istoria Basarabiei, Ed. Victor Frunză și Logos, București, ediția a II-a, 1992, p. 94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia Kieveană distrusă de tătari. Că lucrurile nu stau așa ne-o demonstrează dispozițiile date de Batu-Han, comandantul suprem al oștirilor mongolo-tătare, prin care se cerea românilor care locuiau în zona Halici să cultive mei și grâu pentru hoardă <footnote Victor Spinei, op.cit., p. 156-157. footnote>. Acești români din Rusia Kieveană, sudul Poloniei de la mijlocul secolului al XIV-lea, sunt, după
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
singurul nostru crez politic și se va desprinde ca un ecou depărtat speranța neclintită ce-o punem noi În oastea României. Se va vedea că am urmat o linie dreaptă și că era tot același atunci, cînd ne socoteam ariergardă oștirei românești, ca și astăzi, cînd putem fi avangarda ei. Practica de a republica În Transilvania articole pe care le publicase Întîi În Regat și invers a fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
s-a produs în timpul asedierii Siracuzei - 310 î.e.n., de cartaginezi. Siracuzanii au vrut să deschidă porțile și să se predea înspăimîntați. Comandantul, tiranul lor Agatalos, s-a arătat la fel de mare psiholog, pe cât era de războinic. El a afirmat în fața întregii oștiri, că astrologii i-au explicat situația: eclipsa este un semn rău pentru asediatori, nu pentru asediați. Ințelegînd că zeii sunt de partea lor, chiar dîndu-le de știre, siracuzanii au preluat ofensiva, câștigând în fața cartaginezilor. Un al doilea inițiat al grecilor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și din sate, din văi și dealuri, din cele mai Îndepărtate și uitate cătune (...) au răsărit din pământ și au răspuns la glasul țării ca un singur om, cu sufletul Întărit de iubirea de Patrie “ ( Ghe. Umbră - Cum a plecat oștirea În «Viitorul» din 1916 ), documentele menționează prezența unui mare număr de Învățători și profesori, elevi și studenți care și-au adus o contribuție În-semnată la lupta pentru desăvârșirea unității naționale a românilor. Intrarea României În primul război mondial, pentru eliberarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
superioritatea culturală la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat după căderea Cortinei de fier stau sub semnul tendințelor maghiare din trecut relevate de răscoala lui Gh. Doja, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare în 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea conceptelor de regionalizare, federalizare, autonomie zonală - amenințări certe la integritatea statului național. Orientarea românilor spre răsărit
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cneji și regi locali până în anul 1463 când țara cade sub stăpânirea turcească ce se va menține până la războiul balcanic ruso-româno- turc din 1877-1878. Matei Corvin, regele Ungariei, cucerind Bosnia a numit pe Nicolas Olahus ca rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență în ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Casație. Primul decret semnat de regele Mihai, în dimineața zilei de 6 septembrie 1940 a fost acela de reinvestire a lui Antonescu, președintele Consiliului de Miniștri, cu „depline puteri pentru conducerea statului român”. Regele rămânea cu următoarele prerogative: era capul oștirii; avea dreptul de a bate monedă; conferea decorațiile române; primea și acredita ambasadorii și miniștrii plenipotențiari; numea pe primul ministru însărcinat cu depline puteri; avea drept de amnistie și grațiere. La 6 septembrie 1940 regimul politic din România intra într-
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu ambele priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și altele („luptătorii crucii”, „întărire sfântă”) denotă reactualizarea fidelă a limbajului specific cruciadelor medievale. Pastorala dedicată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
aprins, pentru ca rochia lungă să se ridice cât mai sus, eventual până-n cap, pentru a revela națiunii chiloțeii (tot roșii, obvious!) muzicantei. Doar un exemplu de penibil. M-a mai enervat faptul că toate formațiile adunate-n pripă (cum strângeau oștirea voievozii „noștri“ atunci când treceau turcii Dunărea...) s-au axat înnebunitor, psihanalitic asupra dragostei. Nu există nimic altceva în viață decât o dragoste care poate fi exprimată doar în două stereotipuri și 20 de cuvinte în engleză și/sau română. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
singurul nostru crez politic și se va desprinde ca un ecou depărtat speranța neclintită ce-o punem noi în oastea României. Se va vedea că am urmat o linie dreaptă și că era tot același atunci, cînd ne socoteam «ariergardă» oștirei românești, ca și astăzi, cînd putem fi avangarda ei“. Practica de a republica în Transilvania articole pe care le publicase întîi în Regat și invers a fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vitejie să lovești În stânga și În dreapta cu iataganul tău Înroșit, greu de sângele acestor ființe aflate Încă la „granița vieții”, a lucidității, În pragul atâtor frumuseți și miracole, de parcă ai fi un general roman sau grec ce se bate cu oștiri asiatice, sclipind În oțelurile și coifurile lor, purtați de cai vijelioși! Tu, un uriaș fals luptător, un Gulliver sângeros Învârtind paloșul tău fulgerător și orb, printre acești micuți În care se sting iute atâtea mari promisiuni și speranțe... ale noastre
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
volumul său care avea să poarte numărul IV: „m-am delectat ( ce măgulitor pentru mine!) citind din ceea ce mi-a trimis domnul I. N. Oprea, „Vaslui - Itinerarii II”( auziți, domnul - eu elevul său! )”. La 1 iunie 2011, în revista „Rezerva Oștirii Române”, însuși redactorul ei șef, generalul Crețu Gheorghe nota recenzându-i volumul: Autorul se pregătește să încredințeze tiparului și cel de al IVlea volum din ciclul „Călător... prin vâltoarea vremii”... Iar profesorul Alexandru Mânăstireanu, om de cuvânt, harnic și ordonat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și ordonat, cum a fost toată viața, scria pe manuscrisul care avea să devină cel de al IV-lea volum al cărții promise, nouă, prietenilor: “îl asigur pe domnul general că și volumul următor se va îndrepta prioritar, spre Biblioteca Oștirii Române, unde își va găsi destui cititori”. Scris care mi se pare însemna și un raport către superior făcut de colonelul rezervist care era dascălul de la Bârlad, dar și o exprimare al optimismului său de oștean care își cunoștea bine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai fost cazul să și colaborăm decât comunicând telefonic și adiacent muncii profesorului care, grăbit-grăbit, a lucrat singur, dar foarte bine. Grijuliu, i-a telefonat și prietenului nostru, generalului Gheorghe Crețu cu rugămintea să-i primească și găzduiască la „Rezerva Oștirii Române” cartea lui Goga, dar și carnetele cu însemnări la Muzeul Militar al Armatei Române... Ordine desăvârșită, spuneam, de gospodar grijuliu, realizată până în ultima clipă ! La câteva zile după ce maestrul meu întru toate m-a lăsat cu propriile-mi gânduri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
145, Omagiu mamei.; D.V.Marin. în „Meridianul”, 3 iunie, 2010, Vaslui, despre Itinerarii - Vaslui și 15 iulie 2010, despre Scurte medalioane.; Constantin Clisu - Edmonton Alberta Canada, în „Luceafărul” - Botoșani nr.8 (20), august 2010, p. 30-32, Crâmpeie de gânduri.; Rezerva oștirii române, revistă de informare, opinie și cultură, anul XIII nr.1 (24), mai 2011, Semnal : Eroi au fost și Scurte medalioane, p.61-62.; Marta Eșanu, în „Revista mea”, Tel-Aviv. Israel, 2 iunie 2011, Răsfoind în arhive, Binecuvântați fie acei...; Revista
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avea legătură cu problemele informative/contrainformative de pe acest segment. În componența CSAȚ au fost incluși primul ministru, miniștri care conduceau cele mai importante departamente (Război, Interne, Afaceri Străine, Industrie și Comerț, Agricultură, Sănătate, Lucrări Publice) și membrii Consiliului Superior al Oștirii (cu vot consultativ). La ședințe, regele era invitat să prezideze, iar în anumite cazuri, legate de ordinea de zi a ședinței, puteau fi invitați specialiști în domeniile respective. CSAȚ a avut în organizare Delegația Permanentă și Comisia de Studii, aceasta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]