29,357 matches
-
modificare a clauzelor, rezerve etc. Răspunsul destinatarului nu constituie acceptare ci poate fi considerat, după împrejurări, o contraofertă atunci când: a) cuprinde modificări sau completări care nu corespund ofertei primite; b) nu respectă forma cerută anume de ofertant; c) ajunge la ofertant după ce oferta a devenit caducă. Acceptarea poate fi expresă (scris sau verbal, inclusiv printr-un semn, în cazul licitațiilor publice) și tactică (când rezultă din acțiuni sau atitudini care pot fi interpretate ca acceptare). Comunicarea acceptării trebuie făcută prin mijloace
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
expresă (scris sau verbal, inclusiv printr-un semn, în cazul licitațiilor publice) și tactică (când rezultă din acțiuni sau atitudini care pot fi interpretate ca acceptare). Comunicarea acceptării trebuie făcută prin mijloace cel puțin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant, dacă din lege, din acordul părților, din practicile statornicite între acestea sau din alte asemenea împrejurări nu rezultă contrariul. Termenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar. Este necesar ca acceptarea să ajungă la ofertant în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de ofertant, dacă din lege, din acordul părților, din practicile statornicite între acestea sau din alte asemenea împrejurări nu rezultă contrariul. Termenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar. Este necesar ca acceptarea să ajungă la ofertant în termenul de acceptare. Dacă acceptarea ajunge la ofertant după împlinirea termenului deci este o acceptarea tardivă ea va produce efecte doar dacă autorul ofertei îl înștiințează de îndată pe acceptant despre încheierea contractului. Acceptarea tardivă în sensul că este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
practicile statornicite între acestea sau din alte asemenea împrejurări nu rezultă contrariul. Termenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar. Este necesar ca acceptarea să ajungă la ofertant în termenul de acceptare. Dacă acceptarea ajunge la ofertant după împlinirea termenului deci este o acceptarea tardivă ea va produce efecte doar dacă autorul ofertei îl înștiințează de îndată pe acceptant despre încheierea contractului. Acceptarea tardivă în sensul că este făcută în termen, dar a ajuns la ofertant după
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
la ofertant după împlinirea termenului deci este o acceptarea tardivă ea va produce efecte doar dacă autorul ofertei îl înștiințează de îndată pe acceptant despre încheierea contractului. Acceptarea tardivă în sensul că este făcută în termen, dar a ajuns la ofertant după expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, produce efecte dacă ofertantul nu îl înștiințează despre aceasta de îndată. Dacă acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau dacă destinatarul o refuză, oferta devine caducă. De asemenea, decesul sau incapacitatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
va produce efecte doar dacă autorul ofertei îl înștiințează de îndată pe acceptant despre încheierea contractului. Acceptarea tardivă în sensul că este făcută în termen, dar a ajuns la ofertant după expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, produce efecte dacă ofertantul nu îl înștiințează despre aceasta de îndată. Dacă acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau dacă destinatarul o refuză, oferta devine caducă. De asemenea, decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejurările
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
despre încheierea contractului. Acceptarea tardivă în sensul că este făcută în termen, dar a ajuns la ofertant după expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, produce efecte dacă ofertantul nu îl înștiințează despre aceasta de îndată. Dacă acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau dacă destinatarul o refuză, oferta devine caducă. De asemenea, decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejurările o impun. Conținutul contractului Părțile sunt libere să stabilească conținutul contractului putând stabili
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
după expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, produce efecte dacă ofertantul nu îl înștiințează despre aceasta de îndată. Dacă acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau dacă destinatarul o refuză, oferta devine caducă. De asemenea, decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejurările o impun. Conținutul contractului Părțile sunt libere să stabilească conținutul contractului putând stabili ce clauze le consideră potrivite. Condiția este să nu contravină normelor de ordine publică și bunelor moravuri
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se pune în cazul în care contractul se încheie "între persoane depărtate", adică atunci când persoanele aflate la distanță și care nici nu comunică în mod direct între ele. Contractul se încheie în momentul și în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu ia cunoștință de ea din motive care nu îi sunt imputabile, potrivit art 1186 C.civ. Este consacrată teoria recepției din materia contractelor comerciale consacrat în fostul C.com. în art. 35-alin. 39 C.com. era reglementată încheierea contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
la destinatar, chiar dacă acesta nu ia cunoștință de ele din motive care nu îi sunt imputabile. De asemenea, contractul se consideră încheiat în momentul în care destinatarul ofertei săvârșește un act sau un fapt concludent, fără a-l înștiința pe ofertant, dacă, în temeiul ofertei, al practicilor statornicite între părți, al uzanțelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face în acest mod. Este acea formă de încheiere a contractului numită ofertă urmată de executare. Acceptarea ofertei se deduce din însăși
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
formă de încheiere a contractului numită ofertă urmată de executare. Acceptarea ofertei se deduce din însăși faptul executării. În cazul ofertei cu termen adresată unei persoane absente, revocarea ofertei nu împiedică încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul să primească acceptarea sau, după caz, înaintea săvârșirii actului ori faptului care, determină încheierea contractului. b. Încheierea contractelor la distanță în legislația protecției consumatorului Una din situațiile de acest gen este reglementată de dispozițiile O.G. nr. 130/2000 care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
distanță 140. Potrivit art. 5 din actul normativ indicat dacă părțile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distanță îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda să. Se consacră expres astfel sistemul recepției acceptării ofertantului care este profesionistul. O.G. nr.130/2000 nu conține nici o dispoziție referitoare la locul încheierii unui asemenea contract. În absența unei prevederi expres în contract, pornind de la ideea că în sistemul nostru de drept consacră sistemul în cadrul căruia momentul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente. Momentul și locul încheierii contractului prin mijloace electronice Dacă părțile nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunoștința ofertantului. Legea consacră sistemul recepțiunii acceptării în varianta informațiunii sau luării la cunoștință, care se va aplica în absența unei prevederi contractuale contrare. De la această regulă există și o excepție. Astfel, contractul care, prin natura să ori la cererea beneficiarului, impune
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
De la această regulă există și o excepție. Astfel, contractul care, prin natura să ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediată a prestației caracteristice se consideră încheiat în momentul în care debitorul acesteia a început executarea, în afară de cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil să i se comunice acceptarea. În acest ultim caz se aplică regula. În situația de excepție prevăzută de textul amintit se va aplica sistemul emisiunii acceptării în varianta declarațiunii sale, momentul încheierii contractului fiind data
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
atunci când părțile cărora le sunt adresate pot să le acceseze. Locul încheierii unor asemenea contracte în dreptul nostru se determină în funcție de momentul încheierii contractului. De regulă, în lipsa unei înțelegeri locul încheierii contractului este acela în care acceptarea a ajuns la cunoștința ofertantului, adică la adresa lui electronică. În situația de excepție locul în discuție este acela unde destinatarul ofertei a început executarea. 3.2.1.2.4. Viciile de consimțământ Nu este suficient ca consimțământul să existe, dar se impune ca el să fie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
discursuri "îl leagă", pe omul modern de psihicul și de afectivitatea unui X, Y politician, căruia îi oferă votul printr-un mod ritualic de a fi în ... "reprezentare". Atunci când omul nu o face, nu participă la vot, înseamnă că discursul ofertanților nu l-a mai legat organic de X, Y, Z om politic. Ceea ce se pune în discuție nu este atât viața sa concretă, cât mimarea unor discursuri și decizii ale existenței sale, într-un mod polemic, teatral, de precizare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în care se realizează schimbul, prin procesul de marketing se realizează îmbunătățirea acțiunii de schimb. Comunicarea informațiilor deținute de cele două părți participante reduce neînțelegerile și nivelul de insatisfacție. Performanțe Schimbul de produse se realizează cu industria, aceasta reprezentând grupul ofertanților de produse. Între piață și industrie, se stabilesc patru fluxuri în economia de schimb, grupate pe două direcții de circulație: produse și mesaje de la industrie spre piață; bani și informații de la piață spre industrie. Figura 1.2. Locul marketingului în
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
separația dintre cei ce aduc ca aport capitalul (capitaliștii) și cei ce contribuie cu munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce consistă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
economică obiectivă sau dintr-una subiectivă, dintr-o pasiune. Dar nu pasiunea este totuși fundamentul schimbului economic, ci mai curînd calculul rațional. A calcula înseamnă a evalua în termeni economici, cu ajutorul monedei. Astfel rezultă valoarea de piață, din confruntarea intereselor ofertanților cu cele ale solicitanților. Prin intermediul schimbu-lui se produce repartiția bogăției. Actualmente, noi gîndim schimbul în funcție de o valoare primordială care le eclipsează pe toate celelalte: profitul monetar. Din simplu intermediar al schimbului, moneda a devenit un scop al acestuia. Valoarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai acestui loc, scăzându-le zilele din meremetul șoselilor", cunoscuta obligație regulamentară. Dar, și acel an se încheia fără ca numitele lucrări să înceapă, motiv pentru care un nou ofertant în persoana paharnicului Ioan Balomir își anunța public, la 13 martie 1846, disponibilitatea de a materializa proiectul de la "obârșia izvoarelor"24. Oferta a fost însă respinsă, sub cuvânt că exista deja un executant (postelnicul Mihalache) angajat cu efectuarea lucrărilor. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a prelua imediat, "după poruncă", responsabilitatea sau direcția unei "științifice lucrări a acestor straturi de cărbuni de piatră"5. În răspunsul formulat de factorul decizional căruia i s-a adresat și care nu părea prea convins de argumentele invocate de ofertant, montanistului i se cereau garanții suplimentare: "Dvs. să vă încredințați pre cât se poate mai bine, la fața locului, despre toate împregiurările expuse prin memoar și să înfățoșați pozitivă și desăvârșită relație despre cariera cărbunilor de pământ din Comănești, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Piața poate fi un loc precis sau poate desemna o rețea de comunicații ce pune în relație vînzători și cumpărători ai aceluiași bun (de exemplu, piața petrolului, piața monetară, piața muncii ș.a.). Există diferite forme de piață în funcție de numărul de ofertanți, respectiv de solicitanți, după cum urmează: Solicitant Ofertant O multitudine Cîțiva Unul singur O multitudine Concurență perfectă Oligopol Monopol Cîțiva Oligopson Oligopol bilateral Monopol contrariat Unul singur Monopson Monopson contrariat Monopol bilateral Cu cît piața este mai concurențială, cu atît prețurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atins atunci cînd, pentru un preț dat, cantitățile oferite vor fi egale cu cele cerute. Realizarea echilibrului presupune reunirea următoarelor condiții canonice: • atomicitatea pieței (nici un agent nu este în măsură să influențeze singur prețul, ceea ce presupune deci o multitudine de ofertanți și o multitudine de solicitanți); • omogenitatea produsului (concurența nu se face decît prin preț, toate bunurile oferite fiind deci omogene); • libera intrare pe piață (orice agent poate intra și ieși liber pe și de pe piață, fără costuri suplimentare); • transparența pieței
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe și de pe piață, fără costuri suplimentare); • transparența pieței (egalitatea tuturor agenților privind accesul la întreaga informație disponibilă). 7.1.2.3. Piața monopolistică Monopolul pur este o situație în care cererea totală pentru un produs se adresează unui singur ofertant. El va adopta un comportament diferit de întreprinderea concurențială. Aceasta din urmă își adaptează producția în funcție de prețul pe care i-l comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
scăzute sînt un simptom și nu o cauză a unei ieșiri din criză lentă și greoaie. Deoarece consumatorii se tem de viitorul incert și de repercursiunile crizei, cererea din partea acestora pentru bunuri și servicii scad, ceea ce îi va determina pe ofertanți să își mențină sau chiar restrîngă nivelul afacerii derulate. Cît despre procesul investițional, acesta este evitat sau uitat. Modul prin care investițiile se deblochează presupune, în viziunea acestui grup de economiști, intervenția statului în a stimula cererea agregată (stimulente fiscale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]