2,372 matches
-
lipsesc oamenii cu „vorba grea”, cu „degetul de lumină”. De aceea, publicul nu sesizează întotdeauna diferența de grad (al talentului) între, să zic, Nicolae Manolescu și un Victor Atanasiu sau un alt tenorino. Care sînt cauzele? Una e aglomerația de pe „ogorul criticii”: cam mulți inși fără patos și fără etos, în textele cărora nu găsești o singură frază cu timbru critic. Lucru știut: metodele, procedeele, gesticulația pot fi împrumutate, mimate. De aci impresia nedreaptă de epigonism, de uniformitate. O altă cauză
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i-a dat Melixinei vasul cu apă descîntată să-l vadă pe Vasile, aceasta a avut surpriza de a-l vedea pe Ioan Cimpoeș, om căsătorit, cu trei fete (Maria, Minodora, mama noastră, și Aneta), țăran cuprins (avea prăvălie, moară, ogoare în mai multe locuri din țarină) și ajutor de primar. Nu i-a venit să creadă și a plecat acasă profund dezamăgită. Iată continuarea întîmplării. Subit, nevasta lui Ioan Cimpoeș, Zamfira, femeie viguroasă, robace, cade bolnavă. În lipsa unui medic comunal
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai diverse laturi ale vieții ca demografie, sociologie, economie agricolă, strategie, zootehnie, mineralogie, etc., etc., concluzia tuturora, a fost aceeași, anume că principalul factor de producție al comunei, principala sursă de existență a fost, este și rămâne, cel puțin deocamdată, ogorul. În conformitate cu cele mai recente măsurători efectuate în zonă și cu ultimile date oferite de Direcția Județeană de Statistică, comuna noastră dispune de următoare suprafețe de teren: TOTAL: ha. 8576 din care: - suprafață agricolă, total 3994 din care - arabil 530 - pășuni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
slugi credincioase mulțumite de aprecierile stăpânilor gazde. Învățătorii, preoții satelor își luaseră în serios slujbele și se ocupau cu conștiinciozitate de educarea copiilor satului și de a sătenilor în general, era vremea în care tot omul, toată săptămâna era pe ogor de dinainte de răsăritul soarelui până târziu după asfințit. Erau vremurile în care, în toată Sfânta Duminică și în toate zilele de sărbătoare, întreaga suflare a satului, la chemarea clopotului se îndrepta primenită cu hainele cele mai frumoase spre biserică, să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
benefice totuși, pentru un popor harnic și dornic de a-și construi un viitor demn, că tinerilor satelor, oamenilor în toată firea, buni gospodari, la un moment dat s-a început a li se aduce acasă sau la muncă pe ogorul pe care atâta îl iubeau, ordinul de chemare sub arme ca să plece în hăuri de gheață, să lupte în primul rând cu stihiile naturii, ca să pună la punct un dușman de sute de ori mai puternic și mai îndârjit decât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cheremul conducerii C.A.P.ului, care foarte curând îi va plăti pentru «ziua muncă», mai puțini bănuți decăt se aruncă în pălăria unui cerșetor. Așa dar, Lenin-Făt Frumos în luptă cu Țăranul român-Zmeul-Zmeilor, iese victorios, îi răpește țăranului petecul de ogor și-l transformă în ceapist. Îl va plăti de acuma cu ziua, indiferent de suprafața de teren și de inventarul agricol viu sau mort cu care a intrat în C.A.P., îl va face, după cum am mai zis, pălmaș pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu-l mai cităm. Probabil, prețul de doi lei noi pentru un petic de hârtie era foarte mare și dacă stăm și socotim oleacă, „pelea” de oaie scoasă la licitație valorase 1,20 lei noi așa că... b.g. Semințe pentru ogoarele ostașilor de pe front Cu certitudine, mulți dintre concentrații hușeni depășiseră anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel pe 17 martie 1878, când oamenii Începeau să-și semene ogoarele, Primăria orașului Huși cerea Poliției cu adresa nr.993 un alt serviciu: „Am onoare a vă comunica 3 liste cu subscripțiuni și vă rog a distribui două din ele comisarilor de despărțiri, eară cu una Dvs. să faceți apelu călduros
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din ele comisarilor de despărțiri, eară cu una Dvs. să faceți apelu călduros la persoanele din acest orașu care ar avea bună voința pentru a da quantitatea de care vor dispune din semințele D-lor, cu care să se semine ogoarele ostașilor români din acest orașu. În viderea că timpul de semănatu se apropie, vă rogu să puneți tot interesul pentru a se putea aduna cât mai urgentu aceste semințe și În urmă quantitatea adunată să bine voiți a Înainta Primăriei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la data de 12 aprilie 1878: „Drept răspunsu la ordinu nr.(...) cu respect vă Înaintescu lista de subscripție ce ne ați comunicat arătânduvă că nu sa găsit nici o persoană care să bine voiască a da semințe sau bani pentru arătura ogoarelor ostașilor români (...)”. Al doilea comisar, Penișoară, fusese mai tranșant scriind că „...nimeni na vrut să vie În ajutorul soldaților români din acest orașu”. b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse După cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se știe, evreii stabiliți În România nu au avut dreptul de a cumpăra și de a avea pământ lor rezervându-li-se doar posibilitatea de a arenda suprafețe agricole. După 1945, se pare că unii chiar au Început să lucreze ogoarele cu toate că istoria nu consemnează acest lucru În perioada anterioară. Să se fi dat bravii noștri compatrioți evrei la brazdă de-a binelea? Una din ideile Înființării comitetelor democratice evreiești a fost aceea a Împământenirii acestora pentru a lucra cot la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși ceea ce ne face să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la „centrală” a rămas doar În stadiul de proiect. Dacă evreii nu s-au spetit la munca ogoarelor pe meleagurile noastre, ei au făcut-o cu vârf și Îndesat la construirea Statului Israel organizând cooperative agricole de producție sub numele de „Kibutzuri”. a.t. Situația reală a evreimii hușene La baza inter-titlului nostru stau două documente, unul Întocmit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să are cum trebuie, a scormonit numai puțin pămîntul și gata, i-a dat recordul mondial. S-a scris apoi la toate gazetele despre asta, dar grîul care a ieșit a fost slab de tot. Atunci, l-a trimis pe ogor pe feciorul său, combainerul, și i-a spus: să-mi dai recordul mondial că de nu te alung din casă! A cîștigat și fiu-său recordul mondial... și iar au Început să scrie toate ziarele>>. Stepan: <<Și tot grîul a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În ziarul „Rulmentul” pe care le-a Înlocuit cu altele de calibru mai mare ca primele, Radu Costache a intrat cu sapa rotativă și pe ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu bazaconiile proprii bazaconiile altora: „În planul emisiei centrului de radioficare din 15 martie 1964, la rubrica <<Răspundem ascultătorilor>> profesorul Ion Negru dînd răspuns la Întrebarea: <<De ce strămoșii noștri se numeau traci, geți, daci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a spus „The King of the pop” (regele muzicii pop). Tot În urma indicațiilor prețioase primite pe canalele Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, Necula a fost nevoit să „ajusteze” prin eliminare câteva statistici referitoare la bogatele recolte (fictive) ale ogoarelor vasluiene sau „...cifrele absolute ale exporturilor pe anul 1976” ce urmau să apară tocmai În „Buletinul oficial” emis de Consiliul popular județean. Conform dispozițiilor, fusese aruncată la coș și știrea apărută În numărul 2024/13 aprilie 1976 al ziarului „Vremea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tuns oi și la „majorarea” șlițurilor exterioare ale fustelor mini ale fetelor. Tot atunci apăruse și celebrul Decret 153, al boschetarilor, care Îi băga la zdup În numai 24 de ore pe cei găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare Îmbelșugate. Viitorul democrat Mihnea Gheorghiu (1919-2011) care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ziua și-o dedică ucenicilor, noaptea cărților. Urmează același program de asceză fantastică deprins la Athos. Ucenicii, și ei, sunt cu totul absorbiți nu numai de rugăciune, ci și de muncă. Scutită de taxe, mănăstirea se întreține singură, lucrându-și ogoarele, viile, vânzând lucrul de mână al monahilor. În plus, obștea monahală întreține pe propria cheltuială o casă de oaspeți, un spital și oferă găzduire oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mai înfloritoare citadelă a Ortodoxiei din estul Europei. Experiența sa de organizator strălucește în crearea unei obști de isihaști la fel de activi pe tărâmul rugăciunii cât și al muncii. Mănăstirea întreține ateliere, case de oaspeți, spital, își administrează și își lucrează ogoarele, viile, livezile, își îngrijește turmele, își asigură traiul sieși și multor altora, aflați în nevoie. Paisie aduce în biblioteca mănăstirii din toate colțurile lumii, cărți dintre cele mai diferite: de la Viețile Sfinților și fragmente din Filocalia, până la tratate de matematică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
zi viața sub ochiul atent al starețului, fiecare ieromonah, călugăr, rasofor sau frate cunoscându-și exact locul și îndeplinindu-și cu smerenie ascultarea rânduită cu grijă de întâi-stătătorul: la treburile mănăstirii, la casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu pana în mână, copiind sau traducând, în chilie sau în bibliotecă. Este momentul când, starețul, pășind de acum spre anii de bătrânețe și privind la tinerii săi ucenici, se lasă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care erau sfinte măcar în plan intern. În cel extern nimic nu era sfânt. Oricând li se năzărea celor din suprastructura politică, lăsam cursurile baltă și înghețam pe traseele de vizită a lui Ceaușescu, înțepeneam la mitinguri, ne cocârjam pe ogoare, făceam hepatite la sortat cartofi din gunoi la rampa Glina și păduchi în dormitoarele-grajduri. Ca și atunci, mulțumirea mea derivă din faptul că reușeam să ne protejăm colegii și elevii de „gunoaiele” lumii oficiale, creând ceea ce numeam „insule de normalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
14 ianuarie am sesizat cu plăcere că lumea din metrou și cea din Piața Sudului se mai detensionase, chiar făcea glume despre ziua următoare (asta după ce începuse migrația în afara orașelor expuse „cutremurului Hâncu” și după ce corturile erau deja instalate pe ogoarele din sud). Motivul detensionării? Cumva argumentele specialiștilor de la institutele de fizică a pământului și de la stația Vrâncioaia? Nici vorbă. În acea zi, presa mediatizase cu fotografii și interviuri conclavul vrăjitoarelor, cititorilor în stele și ghicitoarelor în cărți de Tarot. Ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
care încearcă să convingă asupra marilor realizări posibile prin comunismxe "„comunism": una dintre ele era președinta unui CAP aflat pe moșia pe care lucrase la chiabur. „Principala funcție a femeii era pe atunci cea de muncitoare, în fabrică sau pe ogor; urmau apoi meseria de mamă, cea de gospodină și ultima - atât în ordinea enumerației, cât și în cea a importanței - calitatea de intelectuală.” (Gheonea, 2003, p. 127) Așa cum reiese din analiza propagandei 16, după acea perioadă și, mai ales, începând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mai ales prin rugăciune și prin implicare în proiecte misionare, are darul de a încuraja și pe alți credincioși de a nu se lăsa doborâți de dezamăgiri. Puterea este în Dumnezeu, atunci când nu slăbim legătura cu El. Unii lucrători pe ogorul Evangheliei se dedică lucrării lui Dumnezeu atât de mult că ajung să neglijeze familia, iar alții, pentru că se dedică mai mult familiei, spun că nu au timp destul pentru misiune. Eu laud pe Dumnezeu pentru acest exemplu de om puternic
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
văzut. I-am spus că le-am avut în geanta cu bagajul meu. Ajunsă acasă, am mulțumit Domnului că a fost cu mine și m-a ajutat și de data aceasta să arunc câteva semințe de adevăr. El să ude ogorul unde au căzut și să facă să rodească, spre slava Lui. Sabatul următor am rugat pe principalii mei colaboratori, fam. Fr. Turturica, inclusiv familia tânără, să mă ajute și de data aceasta să trimit cartea promisă. După ce am prezentat experiența
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]