1,573 matches
-
se numea doar Dragăești. Locuitorii din această veche așezare au fost olari din vechime, dovadă și toponimul Valea Olarului. În amintirea acestei vechi preocupări, o parte din satul Dragăești se numește și acum Olari, iar un deal se numește Piscul Olarului. După cum arată Barbu Slătineanu, la Dragăești se păstrează vechea tradiție dacica în ceramică, sătul fiind "cel mai curios caz de continuitate, prin menținerea tradițiilor ornamentale". O caracteristică a centrului, o constituie varietatea în forme și dimensiuni, a vaselor îndeosebi a
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului". La Dragăești există un alt mare proprietar pe nume Generalul Petrescu, care deținea cele mai fertile suprafețe de pământ din vatra satului, iar
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului". La Dragăești există un alt mare proprietar pe nume Generalul Petrescu, care deținea cele mai fertile suprafețe de pământ din vatra satului, iar locuitorii exploatați crâncen au îmbrățișat, în majoritatea lor, de timpuriu, meseria de olari sau crămidari din care
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
dâmbovițene tradițională "roată a olarului". La Dragăești există un alt mare proprietar pe nume Generalul Petrescu, care deținea cele mai fertile suprafețe de pământ din vatra satului, iar locuitorii exploatați crâncen au îmbrățișat, în majoritatea lor, de timpuriu, meseria de olari sau crămidari din care își câștigau existența. Cu timpul, sătul a evoluat, oamenii s-au detașat de tradiția olăritului, lucrând în diverse domenii de activitate. Secretul vechiului meșteșug al olăritului și mai ales al ceramicii negre s-a pierdut pe masura ce
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,28%). Pentru 3,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La începutul lui 1887, comuna purta numele de "Cazaci", făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița și era compusă din satele Movila, Nucet, Olari, Cazaci, Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate. Produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în piețele ieșene. De asemenea activitatea economică tinde să se reprofileze de la agricultură spre servicii. Mare parte din
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
documentar din anul 1320. După o monografie a satului Doștat aflată în păstrarea Muzeului de Istorie a municipiului Sebeș, la 1348, hotarul Doștat și Boz era în proprietatea a doi frați, Valentin și Ștefan. Valentin avea doi fii, Paul și Olar, iar Ștefan avea un singur fiu, Johan. Locuitorii comunei Boz au încuviințat proces împotriva lui Valentin și Ștefan, iar în anul 1370 Valentin și Ștefan au cerut de la Convent Cals Manost să se judece procesul de mai sus și să
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
culoare bruna obținută prin pisarea unui anume fel de piatră, si pictate cu pensula. Acest tip de ceramică se făcea pînă pe la jumatatea secolului XX în mai multe centre de pe Valea Izei, iar Săcelul avea nu mai puțin de 9 olari. Acum mai este o singură familie care continuă această tradiție. În anii 1970 pătrunderea produselor industriale părea să dea o lovitură finală și acestui ultim punct de rezistență. Producerea oalelor de lut fiind anevoioasa și costisitoare a fost abandonată, dar
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
foate bună calitate, care să asigure închiderea porilor fără smăltuire este tot mai greu de găsit și la adâncime tot mai mare. Acest lucru micșorează și mai mult producerea acestui tip de ceramică, si asa limitată de posibilitățile unui singur olar de o trece prin toate etapele. Chiar dacă multe din vasele de Săcel produse acum ajung în posesia turiștilor sau colecționarilor, ele sunt încă mult folosite de țăranii maramureșeni deoarece își păstrează calitățile care le-au făcut cunoscute: robustețea și rezistența
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre vest de (unde se intersectează cu DN1), și spre est de , (unde se intersectează cu DN1D) și . Se învecinează la est cu comuna Gherghița, la nord cu comuna Olari, la vest cu satul Potigrafu, iar la sud cu Siliștea Snagovului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta Doamnei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
așezare numită Fagii Groși. Configurația așezării de la Fagii Groși nu a fost întotdeauna pe actuala vatră a satului, el se întindea în sus de Poiana Slatiorii, din punctul numit Dealul Balului până în valea pârâului larg, loc numit și acum «Poienița Olarului ». Fiind un sat destul de răsfirat : se zăreau case și în locul numit « Pomii Vămii », peste pârâu de actualul Canton și pe lângă actualul schit, în punctul numit Tofan. Din spusele lui Dron Vasile, Onofrei Gheorghe și Popa T., în actualul loc Ruiniș
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
am aflat că bunicul lui după mamă se numea Ilie Balu și a avut casa în deal „la Balu”, în sus de poiana Slatiorii. Părintii stră-străbunicului meu, Ștefan Olariu ar fi venit aici în jurul anului 1750 din zona Lespezi fiind olari de meserie și s-au așezat la « Poienița Olarului» întemeind acolo familii. Au fost și oameni care s-au stabilit aici, trecând munții din partea Ardealului din cauza asupririi austro-ungarilor, cum ar fi bunicul lui Apopi Gheorghe T., preot ortodox în Ardeal
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Ilie Balu și a avut casa în deal „la Balu”, în sus de poiana Slatiorii. Părintii stră-străbunicului meu, Ștefan Olariu ar fi venit aici în jurul anului 1750 din zona Lespezi fiind olari de meserie și s-au așezat la « Poienița Olarului» întemeind acolo familii. Au fost și oameni care s-au stabilit aici, trecând munții din partea Ardealului din cauza asupririi austro-ungarilor, cum ar fi bunicul lui Apopi Gheorghe T., preot ortodox în Ardeal, izgonit din cauza credinței lui. Într-un manuscris care a
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite oblic, la fel ca în cazul Turnului Olarilor din Sibiu.
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
epoca romană perimetrul comunei Medieșu Aurit a fost intens locuit de o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede că începe încă din secolele I d. Hr. și se termină cândva în sec. IV
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede că începe încă din secolele I d. Hr. și se termină cândva în sec. IV-V d. Hr. În perioada medievală timpurie, apropierea vadului peste Someș a conferit Medieșului un rol central
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Solonț, Cucueți(Solonț) și Răchitoasa. După 1990, câțiva meșteri care cunoșteau meșteșugul din tinerețe , ajunși la pensie , au reluat această frumoasă tradiție , văzând în ea posibilitatea de a rotunji venitul. În ultimul deceniu al secolului XX, în sat lucrau cinci olari: Petru Călin, Ion Călin, Ion Iliescu,Nicolae Zugrăvel și Dragomir Timaru. Astăzi ,olăritul a rămas o amintire pentru localnicii mai învârstă , cei tineri nu își pot imagina așa ceva.
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Calvini este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Calvini (reședința), Frăsinet și Olari. La recensământul din 2011, populația totală a comunei era de de locuitori. La alegerile din 2012, Nicolae Curelea-Nedelcu a fost ales primar al comunei. Comuna se află în nord-vestul județului, aproape de limita cu județul Prahova, pe cursul inferior al Bâscăi
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
asimilați cultural de localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Buzău din județul Buzău, și era formată din satele Calvini, Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Frăsinet, Iorgulești, Olari, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, totalizând 2370 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi (din care 6 fete). În 1925, comuna este atestată
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
cu o populație de 3220 de locuitori. În 1931, din comuna Calvini s-a separat comuna Bâscenii de Sus, ea având satele Bâscenii de Sus, Iorgulești, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, în vreme ce restul satelor (Calvini, Bâscenii de Jos, Frăsinet și Olari) au rămas la comuna Calvini. Comuna Bâscenii de Sus a avut o existență efemeră, fiind inclusă din nou în comuna Calvini. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
defileul au fost declarate rezervație naturală, tot în acest an s-a încheiat și electrificarea localității. În 1962 s-a început construirea unui cămin cultural modern, care s-a remarcat apoi prin bogata sa activitate. Ideea de a valorifica creația olarilor locali, precum și dorința de a pune în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an, în prima duminică din luna iunie. El poartă
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul județului Brăila, aparținând de cultura Boian II, faza Giulești, care datează din mileniul V î.e.n. În siturile arheologice din jurul satului Lișcoteanca („Moș Filon”, „Movila Olarului”, „Movila din Baltă” și „Satnoieni”) au fost descoperite artefacte din diferite epoci istorice, ilustrând atât continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila din Baltă", "Movila Olarului" și "Moș Filon", constând în arme, ceramică cenușie indigenă și ceramică de import romană, demonstrează existența sedentară a unei populații sarmatice (cel mai probabil din tribul roxolanilor), aflată sub controlul Imperiului Roman. Au mai fost de asemenea descoperite mărturii din
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]