491,506 matches
-
desconsidera muzica și ceilalți factori ai valorii. înseamnă a desconsidera însăși accesibilitatea, fiindcă dacă ți-e indiferent cum obții accesibilitatea, atunci însăși accesibilitatea nu face doi bani. <25 aprilie 1970> Sunt nemulțumit de mine dar sunt mulțumit de viață. Un om mărginit face o muzică mărginită. Elementele adunate au fost "înghețate" statuar și apoi fără milă unele din ele au fost părăsite în cioplirea statuii. ( Omul adună și trebuie să știe mereu a fi gata să renunțe la ceea ce ostenește, în numele
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
doi bani. <25 aprilie 1970> Sunt nemulțumit de mine dar sunt mulțumit de viață. Un om mărginit face o muzică mărginită. Elementele adunate au fost "înghețate" statuar și apoi fără milă unele din ele au fost părăsite în cioplirea statuii. ( Omul adună și trebuie să știe mereu a fi gata să renunțe la ceea ce ostenește, în numele unei trepte mai înalte). Emisiunea Beethoven la radio (Sfințirea Casei, Lieduri, Romanța în sol, Bagatele). îmi place enorm. Într-adevar energia creatoare este deasupra "euforiei
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
ceea ce ostenește, în numele unei trepte mai înalte). Emisiunea Beethoven la radio (Sfințirea Casei, Lieduri, Romanța în sol, Bagatele). îmi place enorm. Într-adevar energia creatoare este deasupra "euforiei" sau dramei. Dar oare aceasta înseamnă umbrirea eticii? în muzică îmi place omul, care, se știe că a fost moralist (tolstoian). <2 martie 1972> în tempo lent Bach și Chopin căștigă în frumusețe; Beethoven pierde la lectura încetinită. Originalitatea cu orice preț! în secolul XX căutarea ei a devenit căutare paroxistică. Semnătura autorului
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
în artă își au rolul lor pozitiv dacă acestea se găsesc în cantități rezonabile. Ceea ce rămâne dureros și de neîmpăcat în desfășurarea istoriei ca și în Biblie: nimicirea unui suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare și insolubilă. < 2 iulie 1970 > Fiecare om are un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
lor pozitiv dacă acestea se găsesc în cantități rezonabile. Ceea ce rămâne dureros și de neîmpăcat în desfășurarea istoriei ca și în Biblie: nimicirea unui suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare și insolubilă. < 2 iulie 1970 > Fiecare om are un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea finală e aceeași. Amiciția întreține
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
cantități rezonabile. Ceea ce rămâne dureros și de neîmpăcat în desfășurarea istoriei ca și în Biblie: nimicirea unui suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare și insolubilă. < 2 iulie 1970 > Fiecare om are un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea finală e aceeași. Amiciția întreține înfăptuirile laolaltă și faptele împreună întăresc amiciția
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare și insolubilă. < 2 iulie 1970 > Fiecare om are un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea finală e aceeași. Amiciția întreține înfăptuirile laolaltă și faptele împreună întăresc amiciția. Ce e mai presus, amiciția sau înfăptuirile laolaltă? Nu merită oare amiciția a fi fetișizată? în politică
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea finală e aceeași. Amiciția întreține înfăptuirile laolaltă și faptele împreună întăresc amiciția. Ce e mai presus, amiciția sau înfăptuirile laolaltă? Nu merită oare amiciția a fi fetișizată? în politică vuietul oamenilor se aude uneori chiar lângă ureche, dar de cele mai multe ori departe, ca zgomotul surd (plin de energie, însă potențială și inoperantă) al oceanului. Este bine sau rău? Sau e nicicum ? Abstracțiunile în artă trebuie suferite și ele. Ca și ceramica
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
deja emblematică - a micilor acte de existență în relația bărbat-femeie, "a întîmplărilor însoțite de neîntreruptele bîjbîieli" care compun de fapt o altă "obișnuință", căci "ceea ce noi credem a fi iubire/ nu este altceva decît un raport de forță între doi oameni" ( Încerc să scriu o poesie - V). Tot încercînd să scrie poezie, poetul se îndepărtează de ea de fiecare dată. La un moment dat, poezia atinge un punct critic și poetul e nevoit să o părăsească. Dar abia acum el vorbește
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
iubit niciodată. A fost o dragoste neîmpărtășită, pare-se. Nu m-a iubit niciodată pentru că eram liberă, or eu trebuia să fiu opresată ca toată lumea. Nici în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, nici în timpul lui Nicolae Ceaușescu eu nu am fost un om privilegiat. Am fost persecutată de la cartea mea de debut care a fost făcută dușmănoasă, a fost arsă ș.a.m.d. Le-am fost întotdeauna antipatică. Ce ciudat! Tocmai eu care eram chiar de bună credință și eu care la început
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
e. R.B.: ...și în Statele Unite? N.C.: În Statele Unite stau într-o insulă numită Rooswelt Island, vizavi de Manhattan, de la fereastra mea văd tot ce trebuie și trăiesc din ce-mi trimite un fost prieten al tatălui meu, care este un om foarte bogat și mai primesc ceva din moștenirea verișoarei mele. Este de fapt amoral, eu n-am muncit pentru banii aceștia. R.B.: Credeți într-o lege a compensației? N.C.: Nu știu...
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
e vetust și plctisitor? ---------------------- Stéphane Mallarmé. Album de versuri. Ediție bilingvă. Traducere, prefață, glose și iconografie de Șerban Foarță. Institutul European, 2002. Victor Hugo, Ballades/ Balade, 1823-1828. Ediție bilingvă. Traducere și glose: Șerban Foarță. Editura Pandora, Târgoviște, 2002. Caută altceva, omule... Generalul armatei moarte, primul roman al lui Ismail Kadare, e totodată cel care i-a stabilit faima de mare prozator, fiind tradus în peste patruzeci de limbi. în limba română a fost transpus, în 1973, de către Fochion Miciacio, înaintea prezentei
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
în cel de-al doilea război mondial. Plecat cu sentimentul unei misiuni înălțătoare, generalul descoperă curând nu numai mizeria propriei sale misiuni, ci și mizeria trecutului război, pentru că oasele sunt �esența războiului" (ajunge, de altfel, să-și închipuie, obsesiv, craniul oamenilor vii pe care-i întâlnește)... �Râul, ramul" sunt evident ostile: ploi, noroaie, munți amenințători, un gropar care moare din cauza unui microb bine-păstrat în morminte, bătrâni veterani în care se trezește amintirea războiului și care defilează demonstrativ, cu puști și decorații
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Mi i-au lăsat mie pe toți. Aș fi putut căștiga cu ei o groază de bătălii." Definitorie pentru roman rămâne însă o zicală albaneză, spusă de socrul mare la dramatica nuntă: �Ploaie și moarte găsești peste tot, caută altceva, omule..." ---------------------- Ismail Kadare, Generalul armatei moarte, traducere, postfață și note de Marius Dobrescu, editura Polirom 2002.
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
din văzduh miile de miliarde de lei volante - reușită pe toată linia, mai de invidiat cum nu se poate. Că, între timp, natalitatea unui popor, reputat prin prolificitate, a scăzut sub indicele mortalității, înregistrând o pierdere de un milion de oameni, că populația unei țări a îmbătrânit, ca în poveștile de groază în care tinerelului vlăstar într-o clipă îi crește un bărboi până la pământ, că din puținii copii la vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
care, mi se pare, a căzut în anonimat tocmai părăsind solul atît de prielnic al unei dictaturi nesigure de sine!, "fugind" în Austria ce l-a "dizolvat"!) și nu m-ar fi pus în umbră nici anarhistul oniric Țepeneag, singurul om de care Ceaușescu s-a speriat că se întoarce și i-a luat cetățenia! Ah, bieții scriitori români ce pleașcă a dat peste ei, sub comunism, și ce-au pierdut acum, cu așa-zisa libertate! Acum, da, acum îți trebuie
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
simț monstruos", la "se bea mult și se mănâncă enorm", de unde "fantasma voracității" ca expresie teribilă a realismului promovat de Caragiale în scrisul său. Și, în sfârșit, seducția operei caragialiene, raționamentele acceptării sau neacceptării stilului, revoltele, conformismele, revelațiile scrierilor unui om care gustă vehemența negației. Totul - fundal substanțialei analize provocate de întrebarea de fond a prefeței, privind echilibrul proporțiilor disproporționate al personajelor lui Caragiale. Desigur, există în acest amplu text și pagini despre controversele epocii, înfrângerile trecătoare ale omului și răspuns
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
scrierilor unui om care gustă vehemența negației. Totul - fundal substanțialei analize provocate de întrebarea de fond a prefeței, privind echilibrul proporțiilor disproporționate al personajelor lui Caragiale. Desigur, există în acest amplu text și pagini despre controversele epocii, înfrângerile trecătoare ale omului și răspuns întrebării de ce lumea lui Jupân Dumitrache dispare, în schimb, ficțiunea, "creația unei imaginații excepționale", este nemuritoare. Am mai descoperit și două distanțări de la discuția critică propriu-zisă. Un paragraf autobiografic, legat de întâlnirea lui Eugen Simion cu Const. Noica
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Cristian Teodorescu Parcă mai întristătoare chiar decît catastrofele de la concursul de titularizare pe post din învățămînt e uimirea d-nei Ecaterina Andronescu, ministru. Ceea ce știe și portarul de la Ministerul Educației, că în învățămînt s-au oploșit nenumărați oameni care nu știu care nici pentru ei, necum să-i mai învețe și pe alții e prilej de mirare maximă pentru d-na ministru. Dacă s-ar face și un concurs pentru verificarea titularilor - cinstit și cu un grad mediu de dificultate
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
un pic de curiozitate, d-na Andronescu ar putea afla cît mai costă, în dolari, un examen de grad sau la cît a ajuns în euro. Ceea ce mă necăjește în istorioara asta e că ea îi poate face și pe oamenii cinstiți și învățați din școli să se simtă atinși de cele scrise pînă aici. De fapt, acest microscop lor li se adresează. Celor care se încăpățînează să-și cumpere cărți, deși au un salariu de supraviețuire, celor care mai vorbesc
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
adresează. Celor care se încăpățînează să-și cumpere cărți, deși au un salariu de supraviețuire, celor care mai vorbesc la ore despre idealuri, deși nu-i obligă programa, celor care roșesc în fața elevilor de rușinea care le lipsește altor dascăli. Oamenii aceștia s-au resemnat să tacă și să-și vadă de treabă, sfidați în cancelarii de impostori susținuți de alți impostori. Unii dintre cei ce poluează școlile cu catalogul sub braț sînt foști turnători de nădejde ai Securității care și-
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
frizează absurdul, Maiorescu, împreună cu istoricii nominalizați pentru capitolele de istorie veche și medievală, crede că "d. Colescu-Vartic e acolo numai o figură interpusă, poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
publicarea pentru aniversarea a douăzeci și cinci de ani ai domniei lui Carol I a tuturor mesajelor și alocuțiunilor Regelui, în două volume, în ordine cronologică. "Bună a fost hotărârea, și prin activitatea fără preget a d-lui Dimitrie Sturdza, prin colaborarea oamenilor săi, s-a și executat. Aici este partea cea mai bună a stăruințelor d-lui Sturdza, partea activității sale academice, și întrucât rămâne curat academică, vorbește în favoarea d-sale. Din nenorocire nu rămâne totdeauna curat academică. Îmi pare rău să
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri în domeniul istoriei contemporane. În replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
ceilalți. Și, dacă tot a venit vorba de ciclism, Turul României, încheiat nu de mult, s-a desfășurat într-un anonimat deplin. Televiziunile l-au ignorat. Publicul, la fel (Ce era pe șoselele Franței pare de domeniul fantasticului: mii de oameni, cu mașini, rulote, corturi, cu rucsacul în spinare, tineri, copii, familii întregi sosiți de cu seara ca să pîndească trecerea caravanei prin locurile cele mai spectaculoase). La Sighișoara, nici poliția de la Brigada Rutieră nu era pe străzi, așa că, fără instinctul antemergătorului
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]