1,798 matches
-
Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre viețuirea după Dumnezeu”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre viețuirea după Dumnezeu”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27. „Omilii și cuvântări despre educația copiilor”, Traducere din limba greacă de Pr. Marcel Hancheș, Editura Marineasa, Timișoara, 2005, 187 pp. 28. „Despre necunoașterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacă, cuvânt înainte și comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, București, 2004, 141
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
375 pp. 43. „Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp. La selecția tematică a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp. La selecția tematică a citatelor filocalice s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp. La selecția tematică a citatelor filocalice s-au folosit următoarele ediții ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
În J.R. Ort, Mani: A Religio-Historical Description of His Personality, Brill, Leiden, 1967, p. 145. 35. M 566 În lb. partă, vezi Ort, op.cit., pp. 50-52. 36. Vezi Alexander Böhlig, Gnosis III: Der Manichäismus, Artemis, Zürich-München, 1980, p. 26. 37. Omiliile copte 60.10 sq. 38. Interpretările acestei date variază: 14 februarie 276 (H.H. Schaeder); 2 martie 274 (W.B. Henning); 26 februarie 277 (S.H. Taqizadeh). Vezi Ort, op.cit., pp. 154-156. 39. Ibidem, pp. 184-187. 40. Vezi Prosper Alfaric, Les Écritures
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
creștin, Irineu mai afirmă și că Simon pretindea că ar fi Isus Cristos și interpreta În chip docetist trupul acestuia din urmă, ca pe o simplă amăgire 41. Nu vom zăbovi aici asupra dezvoltării unui „roman al lui Simon” În Omiliile și Recunoașterile pseudo-clementine. Ambele aceste scrieri, Împreună cu ereziologii de mai tîrziu, coroborează informațiile lui Irineu, potrivit cărora Simon este cel dintîi gnostic 42. Majoritatea Învățaților care s-au ocupat mai recent de Simon au optat pentru ipoteza negativă (-/-): el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
variantă a ipotezei numărul doi (-/+). Irineu Îl va face pe Menandru succesorul direct al lui Simon și Îi va pune În seamă cunoașterea unor mijloace magice care le asigură discipolilor săi victoria asupra creatorilor lumii, precum și nemurirea prin botez 49. Omiliile pseudo-elementine vorbesc despre doi Îngeri trimiși de Marea Putere simoniană, unul spre a crea lumea și unul spre a le da oamenilor Legea 50; iar Într-un pasaj din Recunoașteri este menționat creatorul lumii, care se pretinde Dumnezeu 51. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca Demiurg-auxiliar al lumii și ca Încîntare a lui Dumnezeu, „zburdînd fără Încetare Înaintea lui și zburdînd pe fața pămîntului, găsindu-#ș##i plăcerea printre fiii oamenilor”4. Tradiția potrivit căreia Înțelepciunea a colaborat la facerea lumii este amintită de Omiliile pseudo-clementine5, unde Simon Magul interpretează un pasaj din Geneză, 1:26 („Să-l facem pe om după chipul și asemănarea noastră”) ca implicînd „doi sau mai mulți” creatori, și nu unul singur, iar Petru Îi răspunde că cei doi sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Lamertin, Bruxelles, 1908. M.A. Kugener și F. Cumont au făcut accesibile, În traducere, și alte scrieri anti-maniheiste În Recherches sur le Manichéisme II: Extrait de la CXXIIIe Homélie de Sévère d’Antioche, III: L’inscription de Salone, Lamertin, Bruxelles, 1912. Omilia CXXIII a lui Severus, patriarhul monofizit al Antiohiei (512-518), condamnat de Sinodul din 536 de la Constantinopol, se Întemeia pe o altă versiune a Genezei maniheiste (posibil Cartea Giganților), utilizată și de Titus din Bostra În scrierea sa contra maniheenilor ulterioară
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
compendium I. 26; text În Kugener, ibidem, pp. 152-153). După cum observă Kugener (p. 172), „Severus a căpătat o răsplată deosebită pentru efortul său” de a-1 fi combătut pe Mani: În anul 536 a fost și el anatemizat drept manihean! Omiliile sale au fost păstrate de iacobiții sirieni În două versiuni. Omilia CXXIII a fost tradusă din siriană În greacă și apoi retradusă din greacă În siriană În secolul al Vl-lea. Iacob din Edessa a revizuit traducerea În anii 700-701, utilizînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Kugener (p. 172), „Severus a căpătat o răsplată deosebită pentru efortul său” de a-1 fi combătut pe Mani: În anul 536 a fost și el anatemizat drept manihean! Omiliile sale au fost păstrate de iacobiții sirieni În două versiuni. Omilia CXXIII a fost tradusă din siriană În greacă și apoi retradusă din greacă În siriană În secolul al Vl-lea. Iacob din Edessa a revizuit traducerea În anii 700-701, utilizînd probabil textul grecesc. 3. Cumont, Recherches I, pp. 7-8. 4. Kugener
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai popular, și dintre toți Părinții bisericești greci sau latini, cel mai elocvent. Numit și Pavel al secolului IV, este recunoscut unanim ca cel mai mare predicator din perioada patristică. El ne-a lăsat și cel mai mare număr de omilii, căci a comentat aproape toate cărțile Sfintei Scripturi, la care se adaugă un mare număr de predici ocazionale, morale, panegirice, dogmatice, apologetico-polemice. În ce privește opera Sfântului Ioan Hrisostom, putem spune că acesta lasă posterității o operă uriașă, inegalabilă atât ca dimensiuni
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori de lumină ale Ortodoxiei. Hrisostom are tot ceea ce îi trebuie pentru a reuși
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori de lumină ale Ortodoxiei. Hrisostom are tot ceea ce îi trebuie pentru a reuși în slujirea sa
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin în ele<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, în P. G., LIX, 207. footnote>. În cei 18 ani de predică, Sfântul Ioan a comentat mare parte din Sfânta Scriptură în omiliile sale, care erau expuneri calme, clare și familiare. În toate predicile, fără excepție
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin în ele<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, în P. G., LIX, 207. footnote>. În cei 18 ani de predică, Sfântul Ioan a comentat mare parte din Sfânta Scriptură în omiliile sale, care erau expuneri calme, clare și familiare. În toate predicile, fără excepție, apelează la Scriptură pentru a-și susține afirmațiile. Obiceiul său era să ia Sfânta Scriptură, carte după carte, și astfel avem, în aceste predici, o mină de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ușurință pas cu pas încă de la începutul cuvântării, Sfântul se înflăcăra, iar lumina gândirii ca și impetuozitatea sentimentului atrăgeau atenția auditoriului<footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi : Geneza, unele capitole din Cărțile Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi : Geneza, unele capitole din Cărțile Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, Anul IX (1957), Nr. 9-10, p. 611. footnote>. Exegetice, panegirice, ascetice, praznicale, ocazionale, catehetice sau de diverse alte genuri, omiliile hrisostomice atrag în general și azi ca în vremea când au fost rostite; ele nu s-au învechit ca atâtea alte cuvântări rostite de oamenii lumii vechi, pentru că în ele clocotește o puternică credință în idealurile mărețe ale omului și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
aduceți aminte la timp de aceste cuvinte și să arătați rânduiala cuvenită<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Cuvânt la Botezul Domnului, IV, în P. G., XLIX, 372. footnote>, căci predica nu este altceva decât faptă și vindecare a sufletului<footnote Idem, Omilie după cutremur, în P. G., L, 713. footnote> și pe acestea trebuie să le urmărească. Atunci când îi critică, o face într-o manieră părintească, făcându-i să înțeleagă că disciplina este necesară<footnote Wendy Mayer and Pauline Allen, John Chrysostom
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și înaltă dorință, fiindcă eu nu doresc decât progresul vostru. Dacă eu lupt împotriva voastră, aceasta se întâmplă numai fiindcă vă iubesc, fiindcă sunt cu totul al vostru, fiindcă voi îmi sunteți totul, tată, mamă, frați și copii<footnote Idem, Omilia a III-a la Faptele Apostolilor, P. G., LX, 312 la Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, pp. 501-502. footnote>. Dar Sfântul Ioan nu aplică numai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
mai bun decât tine cel care mă învață prin fapte, căci învățătura nu pătrunde în suflet prin cuvinte așa cum se furișează prin exemplul tău; nu numai că nu vei aduce nici un folos vorbind, ci mai mult vei dăuna<footnote Idem, Omilia 30, 3 la Fapte, în P. G., XLVII, 363. footnote>. Ceea ce impresionează în discursurile Sfântului Ioan Gură de Aur sunt conținutul și expunerea oratorică eficace care îmbină cu succes spiritul creștin și frumusețea elenică a formei. Multe dintre omilii sunt
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]