5,231 matches
-
, revistă apărută la București, trimestrial, din 1970, editată de Muzeul Literaturii Române, director fondator fiind Perpessicius. Între 1972 și 1983 director este Al. Oprea; de la numărul 1/1990 Petru Creția devine redactor-șef și cu numărul 3-4/1990 - director onorific, ca redactor-șef funcționând începând de acum Alexandru Condeescu. De-a lungul anilor, din colectivul de redacție au făcut parte Corin Grosu, Romulus Vulpescu, Diana Cristev, Nicolae Florescu, Ruxandra Mihăilă, Manuela Tănăsescu, Fănuș Băileșteanu, Adrian Botta, Florea Vlad, Constandina Brezu
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Moscova și Lvov, învățând slavona, din care va și traduce. Este silit să plece din Constantinopol (poate din cauza stăpânirii turcești) și vine în Țara Românească (prin 1603-1605), unde va fi numit egumen al mănăstirii Dealu. În 1605 primește și titlul onorific de mitropolit al Mirelor. Participă activ la viața politică, învățatul egumen, minte lucidă și dreaptă, bucurându-se de aprecierea domnitorilor. M. a scris numai în limba greacă, limbă de circulație în mediile culte românești. Viața și petrecerea cuvioasei maicii noastre
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
1967-1970), Alexandru Teodorescu (1970-1975), Vasile Arvinte (1975-1976), Silvia Buțureanu (1976-1984), Al. Andriescu (1984-1990), Dan Mănucă (din 1990). Între 1975 și 1984 Stelian Dumistrăcel a fost director adjunct. Din 1994 Constantin Ciopraga, membru de onoare al Academiei Române, a fost numit director onorific. Activitatea de cercetare științifică a Institutului a fost reorganizată în 1967, spre a răspunde proiectelor Secției de Filologie a Academiei Române. Au fost înființate departamente de lexicologie-lexicografie, dialectologie, toponimie, istorie literară și folclor. În urma angajării unui număr sporit de cercetători, s-
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
a fost Al. Macedonski, directorul ei. În 1893 pe copertă este menționat numele lui V.A. Urechia, președintele de onoare al Societății Literare, societate care a patronat revista. În 1892 și 1893 figurează ca director, alături de Macedonski, și mai mult onorific, principesa Maria D. Ghica, poetă de limba franceză, care susținea materialicește publicația și prin persoana căreia L. primea girul aristocrației, măgulitor pentru orgoliosul ei inițiator. Redactor și administrator al primei serii a fost Th. M. Stoenescu. În 1890 redactori sunt
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
și la Facultatea de Drept. Își ia teza de licență în estetică în 1940, sub conducerea lui Tudor Vianu ( Problema tragicului în artele plastice, distinsă cu magna cum laude). Încă din 1938, la recomandarea lui Tudor Vianu, este numit asistent onorific la Catedra de istoria artei, condusă de G. Oprescu. Francisc Șirato îl recomandă să-l urmeze ca titular al cronicii plastice a revistei „Vremea” (1936-1937); concomitent, colaborează la revista „Semne”, cu eseuri, cronici plastice și recenzii, semnate adesea cu pseudonimele
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susține și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Științe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdélyi Múzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szó”, „Korunk”, „Limbă și literatură”, „Művelődés”, „Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
și în țară, este chemat să intre, în 1866, în Societatea Literară Română. Dar oficialitățile ruse îl împiedică să vină la București. Se vede obligat să renunțe la calitatea de membru activ al forului, care îl alege, în 1870, membru onorific. Descurajat și chinuit de însingurare, își trece ultimii ani cufundat în misticism, așa cum se va întâmpla și cu B. P. Hasdeu. H. poate fi considerat un cărturar în bună parte nerealizat, de vreme ce a publicat extrem de puțin și răzleț. Dar activitatea
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
persoanele intervievate; În plus, trecerea să prin aceeași filiera de studii (la Akademie für Gesellschaftswissenschaften pentru un doctorat În etică), activitatea să anterioară În aparatul ȘED - a fost până În 1989 secretar de partid la Berliner Ensemble -, precum și activitatea sa actuală, onorifica (Ehrenamtlich), la Antieiszeitkomitee, alături de soțul ei, Karl Detlef, m-au ajutat foarte mult În stabilirea unor raporturi de Încredere și a contribuit la o bună Înțelegere a discuțiilor. În grupul persoanelor intervievate, sunt suprareprezentați foștii profesori pensionari de la Parteihochschule Karl
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Drept (DASR). Este unul dintre fondatorii unui Partid al Muncii În Elveția, În 1944; s-a stabilit În 1946 În zona sovietică a Germaniei și a devenit profesor la Leipzig, apoi la Universitatea Humboldt din Berlin, ocupând mai multe posturi onorifice până la moarte. Învățământul ideologic privit de studenti O anchetă organizată printre 350 de foști studenți din diferite facultăți la sfârșitul anilor ’40 până la Începutul anilor ’60, precum și studiul arhivelor din mai multe universități est-germane au permis Înregistrarea unor reacții felurite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
subtitlul „Cotidian al tuturor forțelor patriotice și democratice din România”, iar în 1990 ca „Ziar independent, de opinie, informație și reportaj”, subtitlu ce va dispărea după câteva luni. În februarie 1990, în caseta redacțională a acestei serii, al cărei director onorific va fi Octavian Paler, figurează în comitetul director Petre Mihai Băcanu - șeful secției „Eveniment”, Mihai Creangă - redactor-șef, Florica Ichim - secretar general de redacție, Tia Șerbănescu - șef al secției „Cultură”; conducerea acestei secții va fi asigurată în 1994 de Cristina
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
1843) și Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei (1868). În 1866, când se constituie Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, S. va fi numit membru activ. Bolnav, se retrage în anul următor, în 1870 fiind declarat membru onorific. Scriitorul Constantin Stamati-Ciurea a fost fiul său. S. scria dintr-un imbold patriotic („întorc talentul vechei mele patrii”) și credea cu însuflețire în ridicarea și luminarea neamului prin literatură. Creația originală autohtonă, dar și popularizarea „autorilor Europei” prin tălmăciri - pe
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
științe economice și se întoarce în țară, pentru a se dedica unei cariere de tehnocrat, fiind, între altele, consilier în Ministerul de Finanțe și în Ministerul de Externe sau la Uniunea Camerelor de Comerț, secretar general al unei bănci, profesor onorific la Academia de Înalte Studii Comerciale. Primele încercări literare datează din anii terminali ai liceului. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1912, și continuă să publice, până în 1916, mai ales în periodice de orientare simbolistă și modernistă („Sărbătoarea eroilor”, „Rampa
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
mândriei naționale. Aceleași idei îi însuflețeau și pe membrii Societății de Lectură „Iulia”, pe care S. o inițiază și o conduce mai mulți ani. A fost și „director onorar” al despărțământului Astrei din Cluj, iar din 1877 este ales membru onorific al Academiei Române. Militantismul său a atras însă aversiunea autorităților ungare și în 1885 se vede înlăturat de la catedră prin pensionare. Se retrage la Năsăud, unde trăiește până la sfârșitul vieții. Scrierile lui S., câte s-au păstrat în paginile revistelor „Transilvania
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
dezgust pentru activitatea respectivă. Se recomandă, în sensul acesta, alternarea activității profesionale curente cu stagii și cursuri de specializare sau de perfecționare profesională, introducerea unor metode de lucru noi, perfecționate, antrenarea individului în activități creative, stimulări și recompense materiale sau onorifice, programe de lucru variate etc. În același context se înscrie amenajarea locului de desfășurare a activității profesionale. Acesta trebuie să corespundă exigențelor desfășurării optime a activității productive, dar și să prezinte calitățile unui mediu plăcut, atrăgător, confortabil pentru individ. La fel de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tudor Vlad. Cu numărul 17/1990 Augustin Buzura este învestit redactor-șef, iar din 1992 Tudor Vlad figurează ca redactor-șef adjunct, iar Ion Maxim-Danciu devine secretar general de redacție. Din 2000 redactor-șef e desemnat Vasile Sebastian Dâncu, director onorific fiind Augustin Buzura. Începând cu numărul 5/2002 Ion Maxim-Danciu devine redactor-șef, cu Ovidiu Petca secretar general de redacție, iar de la numărul 15/2003 sunt cooptați ca redactori Ioan-Pavel Azap, Claudiu Groza, Ștefan Manasia și Oana Pughineanu. Structura T.
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
cinci membri fondatori: Ioan Țepelea (redactor-șef de la numărul 5/1990 și director de la numărul 28/1992), Constantin Butișcă, Liviu Borcea, Ioan Sarcă și Petru Mihancea; în timp colectivul redacțional suferă numeroase schimbări, iar în 1994 este menționat ca director onorific Gheorghe Astaloș. Atent cu profilul în care se va încadra, U. se definește ca o „publicație de opinie, informare culturală și divertisment” și respinge orice „legătură de program și conținut cu omonima interbelică apărută la Dorohoi în aprilie 1928”. Dezideratele
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
societății. Din 1889 este membru corespondent și din 1893 titular al Academiei Române, fiind în mai multe rânduri președinte al secțiunii istorice. Academia de Științe Morale și Politice din Paris îl alege în 1901 membru corespondent; a fost, de asemenea, profesor onorific la Sorbona. Institutul Internațional de Sociologie din Londra l-a cooptat membru titular în 1914. A colaborat la cele mai importante periodice politice, științifice și literare românești, precum și la numeroase publicații străine, printre care „Revue historique”, „La Renaissance latine”, „Deutsche
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
directoare, Mircea Anghelescu redactor-șef (până în 1997), iar în comitetul redacțional mai sunt cooptați Sorin Alexandrescu, Alexandru Balaci, Al. Călinescu, Alexandru Ciorănescu, Dan Grigorescu, Eva Kushner, Marian Papahagi, Monica Spiridon, Cornelia Ștefănescu, Ion Zamfirescu. După 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e director onorific, Dan Grigorescu director, iar în 2003 S. are un comitet onorific (Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Mihnea Gheorghiu, Adrian Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
mai sunt cooptați Sorin Alexandrescu, Alexandru Balaci, Al. Călinescu, Alexandru Ciorănescu, Dan Grigorescu, Eva Kushner, Marian Papahagi, Monica Spiridon, Cornelia Ștefănescu, Ion Zamfirescu. După 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e director onorific, Dan Grigorescu director, iar în 2003 S. are un comitet onorific (Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Mihnea Gheorghiu, Adrian Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
care alcătuiau Sfatul Regal. Începând cu Dinastia a III-a, s-a creat o noblețe administrativă conferită de faraon conform ierarhiei menționate. Ea nu era ereditară, ci se câștiga prin fidelitate față de faraon. Noile funcții nobiliare erau marcate prin distincții onorifice precum: „rudă a regelui”, „îndrăgit de rege”, „prieten al regelui”. Aceste titluri, recompensate prin retribuții în natură și întinderi de teren, au ajuns în timpul Dinastiei a III-a să eclipseze titlurile nobiliare ereditare- cu excepția celui de faraon. S-a înființat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nu aveam nici metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Dresda, P. se întoarce acasă în 1868. Îmbrățișând cariera armelor, este trimis la Viena, într-o școală militară; curând, însă, va intra în diplomație, ca secretar de legație la Berlin. În țară, a mai fost primar al Constanței. Membru onorific în Comitetul teatral, după plecarea lui Petre Grădișteanu de la conducerea Teatrului Național din București e numit director interimar, iar în 1911 inspector al teatrelor. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Revista ilustrată” ș.a. A fost și compozitor, autor
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
Studiul Imaginii de la Universitatea din București, unde în 2003 este profesor asociat. În 2002-2003 e cooptat cercetător asociat la Facultatea de Litere, Departamentul artelor spectacolului, din Arras, Franța. În paralel cu activitatea didactică, din 1993 va fi director și director onorific al Editurii Unitext. În 1997 conduce câteva luni Direcția Instituțiilor de Spectacole din Ministerul Culturii și Cultelor, în noiembrie-decembrie 1999 e consilier la Departamentul Cultură-Educație al Președinției României, iar în 2003 consultant artistic la Teatrul de Stat din Oradea. Debutează
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
Ioanei (n. Popescu) și al lui Ioan Popovici, învățător. Urmează școala primară în Șerbănești, județul Olt (1909-1914), Liceul „Radu Greceanu” la Slatina (1914-1923) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1923-1927). Încă din studenție funcționează ca asistent onorific al lui D. Caracostea (1924- 1926), însă după obținerea licenței în litere este profesor de liceu la Slatina (1927-1930) și Iași (1930-1936). În răstimp (1930-1934) urmează la Paris cursuri postuniversitare de neogreacă cu A. Mirambel și de literatură comparată, avându
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
în august 1944, e trimis în „armata națională”, încropită la Viena de „guvernul național” constituit, sub conducerea lui Horia Sima, de trupele germane aflate în retragere. În mai 1947 sosește la Freiburg im Breisgau, unde, până în 1949, va fi lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu P. trece prin Paris, se întâlnește cu scriitorii pribegiți acolo, frecventează scurtă vreme cenaclul literar organizat la cafeneaua Corona
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]