5,154 matches
-
de lume, prin individualizare, și de semeni, prin personalizare, ceea ce-i conferă o anumită unică identitate. Toate acestea contribuie în final la realizarea unei imagini de sine a omului. În ceea ce privește experiențele corporale, ele au, în primul rând, un caracter pur ontologic, desemnând faptul de a exista al omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interior” (o eso anthropos), cum l-a numit Sf. Pavel. Ceea ce ne interesează în legătură cu latura sufletească a persoanei umane sunt experiențele sufletești. Ele pot avea o gamă largă de variante, ca și în cazul experiențelor trupului, și exprimă aceeași dimensiune ontologică a persoanei. Le vom prezenta pe rând în cele ce urmează. a) apetențele și plăcerea sufletească se manifestă prin senzații sau trăiri de genul: binele, liniștea interioară, fericirea, starea de echilibru sufletesc, plăcerea oferită de izolare, meditația; b) situațiile-limită sufletești
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care include toate tipurile de manifestări mai sus menționate, și din acest motiv nu ne este permis să o reducem exclusiv la conceptul de boală. Ea este terenul favorizant pe care apare și se dezvoltă boala psihică, ca o posibilitate ontologică accidentală. Definindu-se comparativ cu starea de normalitate, care reprezintă echilibrul psihic și social, anormalitatea este starea de dezechilibru psihic și social. În ceea ce privește caracteristicile stării de echilibru, Cl. Herzlich distinge următoarele aspecte: starea de bine fizic; absența oboselii; starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realitate și la situațiile vieții, optimismul, creativitatea. 2. Formele anormalității și boala psihică În ceea ce privește definiția bolii și a sănătății, ca și în cazul anormalității și al normalității, există două concepții și două criterii (G. Canguilhem): pe de o parte, concepția ontologică și cea pozitivistă; pe de altă parte, criteriul calitativ și cel cantitativ. Față de aceste două categorii, G. Canguilhem remarcă faptul că, în plus, între boală și sănătate se mai interpune o situație intermediară, reprezentată prin eroare. Eroarea este o abatere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin eroare. Eroarea este o abatere de la normă care, deși constituie o anomalie, poate fi, în egală măsură, și o „variație” a normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă Criterii calitative Boală Anormalitate Eroare metabolică Criterii cantitative Sănătate Normalitate Leriche a definit boala, în general, după următoarele trei categorii de criterii: - o anumită stare a corpului; - o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituie o anomalie, poate fi, în egală măsură, și o „variație” a normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă Criterii calitative Boală Anormalitate Eroare metabolică Criterii cantitative Sănătate Normalitate Leriche a definit boala, în general, după următoarele trei categorii de criterii: - o anumită stare a corpului; - o anumită interpretare dată de medic; - o anumită stare de conștiință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce vor declanșa starea de boală, de diferite grade ca gravitate, putând avea drept consecință fie invaliditatea, fie moartea prematură a individului. Analizând în detaliu dinamica stării de sănătate și a bolii, desprindem faptul că se poate stabili o „corespondență ontologică” între gradele de sănătate și gradele de îmbolnăvire, așa cum se poate vedea în cea de-a doua schemă. Deci, în cadrul stării de sănătate, dar și în cadrul stării de boală, există „niveluri” structurale, cu semnificație calitativă, care sunt corespondente în planul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scoaterea lui din natură. Din acest moment, asupra sa nu vor mai acționa exclusiv „factorii naturali” ai mediului fizic, ci și „forțele civilizatoare” ale mediului social. Viața civilizată transformă omul și plasează evoluția sa biologică și sufletească în alte registre ontologice. Modelul socio-cultural va începe să exercite interdicții generale cu caracter normativ. Această reprimare are un scop modelator și se face conform unor valori morale, religioase etc. Ceea ce omul va pierde „ieșind” din natură, va câștiga „intrând” în cetate. Aceste aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de valori, modele cultural-morale sau spiritual-religioase, între indivizi sau unui grup populațional. Separat de funcțiile de mai sus, reprezentând un „sistem de schimb informațional interpersonal”, comunicarea mai are și un alt gen de funcții, prin care își afirmă dimensiunea sa ontologică, raportată la existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al individului, cât și al grupului uman, se manifestă și în sfera comunicării, în asemenea măsură încât putem afirma că a comunica este una dintre formele prin care se realizează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sfera comunicării, în asemenea măsură încât putem afirma că a comunica este una dintre formele prin care se realizează și este obiectivată comunicarea ca modalitate de existență specific umană atât a persoanei, cât și a grupului social. Aceste aspecte ontologice se manifestă în cazul comunicării în mai multe „registre”, după cum urmează: a) dimensiunea sufletească, reprezentată prin faptul de „a-fi-cu-celălalt/ceilalți” a individului, prin intermediul coprezenței și al comunicării interpersonale, prin relațiile emoțional-afective date de faptul de „a-fi-împreună”; b) dimensiunea socială a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care presupune o relație de comunicare între indivizi, o cooperare etc.; c) dimensiunea morală, exprimă conținutul naturii valorice a comunicării interpersonale dată de faptul de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt/ceilalți”; aceasta este o coprezență și o comunicare a faptului de „a-fi-împreună”, o reunire ontologică constituită și întreținută de un sistem de valori; d) dimensiunea juridică sau latura existenței care reglementează raporturile și modalitatea de cooperare/comunicare interpersonală dintre persoane în cadrul sistemului social; comunicarea, ca formă specializată a relațiilor interumane, este normată de legi și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al existenței”, considerându-le niște „situații ontologice” cu un caracter particular, raportate la suferință, ca forme ale acesteia. Elementul axial pe care se construiesc aspectele patice ale vieții este suferința. E. Minkowski, consideră suferința o „parte integrantă a existenței umane”. Ea este o stare de rău cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață. Suferința se integrează în dinamismul vieții prin aspectul său afirmativ. Suferința nu este o boală, dar orice boală este însoțită de suferință. De aici și diferența ce apare între „suferință” și „boală”. Suferința are în primul rând un sens ontologic, moral, și ea ține de planul conștiinței (M. Scheler, M. Florian). Boala, dimpotrivă, are în primul rând semnificația unui accident individual, raportat la spațialitatea psihică sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele trei dimensiuni ontologice: a fi, a face, a avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale vieții, punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acest motiv, igiena mintală trebuie să se ocupe în mod direct și predilect de sănătatea mintală în sfera psihobiografiei, considerând-o o valoare fundamentală, structurală și dinamică, a individului, pe când boala mintală ne apare ca o formă de tip accidental, ontologic, a psihobiografiei, a vieții umane. 5. Sănătatea mintală și boala psihică în raport cu etapele vieții Existența unei corespondențe între starea de sănătate mintală și morbiditatea individului prin boli psihice și etapele vieții acestuia este o chestiune general admisă. Ea are o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca un tip de accident, de criză ontologică, care în unele situații poate avea o motivație psihopatologică. Criminalitatea Criminalitatea și delincvența, în general, sunt expresia unui conflict care opune individul mediului comunitar-social (A. Porot). Deși ideile despre criminalitate au variat în raport cu concepțiile sociale, istorice și culturale, criminalitatea este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
problematică existențială. Orice boală este, ca suferință, o „situație-limită” în sensul descris de K. Jaspers. Dar, în același timp, orice bolnav, ca om aflat în suferință, devine el însuși o „persoană-limită”. Din acest motiv, boala trebuie înțeleasă ca o „limită ontologică”, ca o alterare a modului de desfășurare normală a vieții individului. Aceste aspect este perceput în planul conștiinței ca un accident, pe care orice bolnav îl asociază pericolului vital. Reacția unui individ la boală este o formă complexă de manifestare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificare fiziologică sau psihică este resimțită în sfera conștiinței ca un fapt neobișnuit, care creează îngrijorare. Orice suferință stârnește panică sau declanșează anxietatea. Suferința umană, ca boală, este însoțită în toate situațiile de o suferință morală, care exprimă o neliniște ontologică, pentru că orice boală este o amenințare a echilibrul vital, un pericol pentru integritatea individului și viața acestuia. Medicina nu poate fi redusă la tehnologiile medicale. Nu putem anula aspectul trăirii psihologice particulare a omului bolnav și nu putem neglija latura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicală. A rămâne în limitele spațiului clinicii ține de domeniul „bunului simț”, în sensul de măsură și înțelepciune. Posibilitățile medicinei sunt însă limitate la capacitățile umanului, peste care nu se poate trece. Medicina luptă cu „suferința”. Boala e un accident ontologic care afectează desfășurarea vieții și care, prin gravitatea sa, o poate suprima. Din acest motiv, care este de altfel un fapt biologic, natural, medicina și medicul sunt permanent confruntați cu spectrul morții. Moartea, considerată „ultimul termen al vieții” (K. Jaspers
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
4, 1994. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Psychopathologic characteristics of the presuicidal syndrome”, în Rêv. Roum. Neurol., 30, 2, 1992. Enăchescu, C., „Sindromul presuicidar”, în Neurologia, 1-2, 1991. Enăchescu, C., „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio nella questione ontologica nella patologia mentale)”, în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie, EDP, București, 1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
său cosmologic de Sistem solar ? Pentru că nu avea nevoie; nu era o necesitate teoretică din perspectiva normelor descriptiv-explicative ale disciplinei sale apelul la o astfel de entitate sau forță. Pe de altă parte, teologia, are cu adevarăt nevoie de argumente ontologice rațional filozofice, sau, de dovezi științifice, în sprijinul susținerii existenței lui Dumnezeu ? Uneori, interese sociale majore și presante impun cu necesitate intrarea în dialog critic a unor specialiști din domenii foarte eterogene de activitate, ajungându-se în final la cooperări
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
includ introducerea noului în predare. Privind copilul ca o „personalitate” autoarea insistă asupra factorilor de integrare în viața școlară, acordarea de șanse egale tuturor copiilor, stabilind și o axă a fericirii sau nefericirii pe vârste. Filosofia contemporană insistă asupra conceptului ontologic de „a fi”, dăruit de Dumnezeu și mai puțin pe cel de „a ști” care este educabil și perfecționabil. Pornind de la ideea că familia ar trebui să fie un „sistem supraordonat”,orientarea școlară și profesională a elevilor este tratată și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
care spațiul real e populat de imagini preluate din cărțile precedente ale scriitorului, Dumitru Țepeneag procedează la o permanentă deconstrucție a universului exterior, ce își dezvăluie la tot pasul în felul acesta precaritatea nu numai în plan moral, ci și ontologic. OCTAVIAN SOVIANY D. Țepeneag este primul „textualist” (în traducere: primul postmodernist) român apărut într-un moment (sfârșitul anilor ’60) când „optzeciștii” noștri abia se născuseră, iar „Școala de la Târgoviște” își făcea încă temele în atelier. Spun toate acestea pentru că, în
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
se-nvârte”. Clădit pe baza opozițiilor copilărie / maturitate, trecut / prezent, angoasele existenței lipsite de sens / purificarea prin cufundare în iubire, procesul evaluării de sine se prezintă în toată spontaneitatea desfășurării sale, o atenție aparte fiind atribuită înregistrării momentelor de impas ontologic, concretizate în eșecuri și îndoieli, în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la o
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]