2,457 matches
-
emite o judecată de valoare ?”: * măsurarea facilitează culegerea informațiilor privitoare la caracteristicile sau proprietățile rezultatelor înregistrate despre însușirile procesului, acțiunii sau fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru a putea deveni, într-o perspectivă, criterii de evaluare. Educația fizică și sportul dispune de instrumente de măsurare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Coh M., Kastelic, J., (1998), Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles, Proceedings I, Universit* of Konstanz, Germany. 9. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., (1998), Jocuri sportive, Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gradul de precizie în cazul scalelor cu 7 și 9 nivele scade datorită confuziilor în apreciere. În consecință, considerăm, cel puțin pentru nivelul actual de cunoaștere în domeniul educație fizică și sport, utilizarea scalelor de evaluare cu cinci niveluri. În operaționalizarea analizei SWOT în oricare dintre cele două ipostaze amintite se va avea în vedere că orice organizație este un sistem dinamic și deschis în care elementele componente ale mediului organizațional trebuie considerate în ipostaza lor dinamică referitoare la manifestarea intercondiționată
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
este o necesitate și o cerință a managementului performant în orice domeniu întrucât: a. conduce la proiectarea unor subsisteme organizaționale lucrative capabile să favorizeze acțiunea îndreptată spre satisfacerea necesităților de funcționare prin valorificarea potențialului oferit de mediul organizațional; b. elaborarea, operaționalizarea și evaluarea strategiilor și politicilor organizaționale nu poate avea o fundamentare trainică fără cunoașterea științifică a caracteristicilor problemelor mediului organizațional și a interacțiunilor dintre acestea; c. organizația există, funcționează și se dezvoltă numai integrată în micro și macrosisteme, iar realizarea
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
alocarea sarcinilor și a proiectelor pe baze obiective și nu pe baza unor preferințe sau divergențe personale. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
observat și măsurat sunt comportamentele făcute și declarate ca fiind în "spiritul" acestei valori. Un comportament este o acțiune pe care o persoană o face și care poate fi observată și măsurată (ca frecvență, intensitate, durată) de către cei din jur. • Operaționalizarea valorii "șanse egale pentru toți" în comportamente specifice poate fi utilă în procesul de promovare a acestei valori. Operaționalizarea valorii ne arată ce dorimmai specific să încurajăm la membrii comunității astfel încât să putem spune, la final, că discriminarea este mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe care o persoană o face și care poate fi observată și măsurată (ca frecvență, intensitate, durată) de către cei din jur. • Operaționalizarea valorii "șanse egale pentru toți" în comportamente specifice poate fi utilă în procesul de promovare a acestei valori. Operaționalizarea valorii ne arată ce dorimmai specific să încurajăm la membrii comunității astfel încât să putem spune, la final, că discriminarea este mai puțin frecventă. Putem găsi modalități de a preveni sau combate comportamentele discriminatorii, dar nu și în situațiile definite foarte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoane care au caracteristici de gen, etnie, orientare sexuală, religie, vârstă, abilități fizice și intelectuale diferite de cele proprii pot fi utile în promovarea unor astfel de relații. Promovarea valorii "șanse egale pentru toți" și a standardelor legislative derivate din operaționalizarea acestei valori devine o strategie eficientă în prevenirea și combaterea discriminării la locul de muncă, în măsura în care se realizează în paralel cu oferirea unor soluții concrete de management al capitalului uman într-o organizație. Aceste soluții sunt destinate să reducă distanța
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
membri ai organizației. Prin aceste programe angajații noi încep să înțeleagă regulile și normele nespuse ale organizației. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei generații poate fi de 33 de ani sau mai puțin, se discută chiar și despre o "fază de tranziție" pentru anii războiului. Marin Mincu adoptă, de asemenea, teoria generațiilor făcând, încă din Poezie și generație 10, câteva precizări necesare operaționalizării conceptului. Succesiunea generațiilor nu înseamnă așadar ruptură cu tradiția literară, ci dimpotrivă continuitate, chiar dacă această continuitate 11 se realizează sincopat, prin reevaluări, asimilări ale unor generații anterioare (aproape niciodată ale generației proxime). Ceea ce contează în cristalizarea generațiilor, e de părere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
creatorii este, până la urmă, tocmai opera lor. Este poate și motivul pentru care Mircea Martin insistă asupra necesității de a avea în vedere "vârsta interioară" a scriitorului atunci când se încearcă o periodizare 15. De aceea, pentru o bună delimitare și operaționalizare a conceptului se introduc, pe lângă criteriul vârstei interioare, și acela al modului în care se raportează scriitorii la epoca în care trăiesc și cel al debutului 16. O generație trebuie să presupună așadar o unitate de formație, aceleași lecturi, experiență
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului, niciuneia dintre părți nu îi este permisă construirea unui sistem antibalistic național, ci doar a două sisteme regionale, unul care să apere Capitala, iar, celălalt, o regiune la alegere. Un protocol adițional, semnat în anul 1974
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
față unui atac sovietic masiv, cât și pentru că exploziile nucleare ale interceptorilor erau de natură să orbească radarele proprii). La sfârșitul anilor 70, în condițiile în care ICBM-urile sovietice deveniseră tot mai numeroase și mai precise, în special odată cu operaționalizarea rachetelor SS-18, experții americani au luat în considerare un sistem de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
denumit Homing Overlay Experiment (HOE) a interceptat cu succes un vehicul de reintrare în spațiul extraatmosferic într-o primă demonstrație de utilizare a acestui tip de tehnologie în spațiu, HOE fiind un proiect mai vechi al Forțelor Terestre, derulat anterior operaționalizarii sistemului Safeguard 313. În perioada 1973-1983, URSS a desfășurat rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv cu focoase multiple (MIRV), în Asia și Europa, condiții în care, după preluarea mandatului de la Casa Albă, Ronald Reagan a decis inițierea negocierilor cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Act of 1999, care prevedea adoptarea unei politici naționale de a operaționaliza, de îndată ce va fi tehnologic posibil, un sistem NMD capabil să apere SUA împotriva unor atacuri limitate cu rachete balistice (accidentale, neautorizate sau deliberate). Erau stabilite patru criterii pentru operaționalizarea sistemului NMD: eficiență din punct de vedere al costurilor, eficacitate din punct de vedere al performanței, contribuția la creșterea securității SUA și respectarea aranjamentelor de control al armamentelor, ceea ce implica amendarea Tratatului ABM. În urma unor teste nereușite și a dezbaterilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
capabilităților, atât a sistemelor de descoperire și urmărire, cât și a rachetelor interceptoare: Capability 1 inițial, C1 se referea la contracararea unei amenințări constituite din cinci focoase, însoțite sau nu de contramăsuri nesofisticate; cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât sistemul de protecție să poată intercepta focoase mai sofisticate; C2 implică operaționalizarea mai multor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât sistemul de protecție să poată intercepta focoase mai sofisticate; C2 implică operaționalizarea mai multor interceptori și radare, la care se adaugă un sistem satelitar de urmărire a rachetelor; Capability 3 mijloacele antibalistice vor face față unui atac de amploare redusă cu cele mai complexe rachete; o a doua bază de interceptori va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
confirmat, totodată, faptul că Marea Britanie era o posibilă locație a bazei americane, provocând nemulțumirea opoziției britanice și a analiștilor în domeniul Apărării 362. În consecință, încă de la lansarea SDI (Strategic Defense Initiative), dar și mai târziu, la apariția BMDS, ideea operaționalizării unui scut antirachetă de nivel strategic a generat dezbateri aprinse. O primă sursă a acestor dezbateri o constituie suportul doctrinar al confruntării, în condițiile în care sfârșitul Războiului Rece nu a condus la eradicarea completă a confruntării ideologice dintre cele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ratifica Tratatul START 2, ministerul rus de Externe, anunța, la rândul său, că nu mai consideră oportună intrarea în vigoare a Tratatului START 2, iar Rusia nu se mai consideră legată de angajamentele asumate prin acest tratat 387. Decizia privind operaționalizarea sistemului de apărare antirachetă american a generat luarea de poziție a președintelui Vladimir Putin, acesta declarând că țara sa se va dota cu noi arme nucleare care nu există și nu vor exista în următorii ani în dotarea altor puteri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Nucleară Reciprocă, aceasta nu poate supraviețui antagonismului care menține două superputeri în conflict. Într-o lume aflată sub amenințarea distrugerii, implementarea scutului antirachetă de nivel strategic poate permite câștigarea timpului necesar pentru ameliorarea și rezolvarea disputei politice. La fel de bine, însă, operaționalizarea unui astfel de mijloc de apărare poate să prelungească conflictul, să potențeze riscurile și să afecteze stabilitatea dată de descurajare. În plus, viitorul dezvoltării scutului stă sub semnul unui grad ridicat de relativism, dat fiind că un astfel de sistem
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
raport de costuri între ofensivă și apărare în calculele nucleare sau de numărul de obiective pe care un sistem îl poate proteja pentru un anumit cost. Un scut de apărare antirachetă de nivel strategic ar putea influența balanța de putere, operaționalizarea acestuia ar presupune o abordare de tip apărare și ieșirea din logica Războiului Rece, a descurajării, care împiedică două părți aflate în conflict să acționeze, dată fiind teama de consecințe. Potrivit liberalismului, o dată cu sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
au pierdut monopolul nuclear, fiind necesar să se ia în considerare posibilele acțiuni ale puterilor nucleare emergente, unele dintre ele considerate a fi capabile de gesturi impredictibile, precum și preluarea controlului asupra unor mijloace nucleare de către entități nonstatale. Este posibil ca operaționalizarea unui scut antirachetă de nivel strategic să genereze contramăsuri, de la conservarea arsenalului nuclear, la opțiuni pentru dezvoltarea unui sistem defensiv similar, ceea ce poate genera noi curse ale înarmării, de tip defensiv contra defensiv sau ofensiv contra defensiv. Cooperarea SUA cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
zbor sunt planificate să înceapă în 2011, MEADS urmând să devină operațional în 2014. Nivelul de cooperare cu statul nipon în domeniul apărării antirachetă este printre cele mai ridicate, SUA permițând transferul de tehnologie și armament care să conducă la operaționalizarea unui pachet complet de măsuri antirachetă pe segmentul terminal: nave echipate cu sisteme Aegis și rachete interceptoare SM-3, sisteme PAC-3, radare în bandă X, urmând ca pe viitor să se ia în calcul și dislocarea de sisteme THAAD 399. Această
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o prioritate a politicii de apărare. Astfel, președintele român, a apreciat că securitatea poate fi asigurată ... și prin implementarea de proiecte cu potențial descurajator, cum ar fi scutul aliat antirachetă 451. De asemenea, șeful statului consideră că această decizie și operaționalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României, fiind cel mai mare câștig pe care îl avem, dat fiind că România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice 452. Aceeași idee a fost acreditată și de către
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din componenta sudică a scutului. ● consecințele adoptării deciziei: proiectul bilateral cu SUA va contribui substanțial la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, va reprezenta, așa cum este conceput, o contribuție consistentă la viitorul program NATO de apărare antirachetă. Operaționalizarea cât mai rapidă a scutului antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu, cât și indirect, pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, care să poată îndepărta un risc. MAE consideră
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]