122,933 matches
-
câțiva ani, a demisionat simbolic din generația ^80, odată cu Alexandru Mușina și Virgil Podoabă, a fi "critic important" al generației tale nu e chiar mare lucru: "e ca și cum ai fi critic important al propriului cartier". După cum nu aderă nici la opinia, foarte răspândită, că rostul criticului este acela de a trăi "sub semnul unei lupte permanente", de a-și "simți" mereu adversarii și de a-i doborî unul după altul: "Critica e dialog, chiar dacă uneori mai corosiv, mai caustic. Dar fondul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
au preocupat anul trecut lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție cu cei care le formulează, sau uneori deloc. Opiniile provocante, stârnitoare de controverse, fac sarea și piperul discuțiilor de felul aceleia găzduite de Ramuri. Să dăm și exemple. Bogdan Ghiu consideră că elementul marketing trebuie uitat când este vorba de literatură: "altfel îi veți amesteca pe Llosa cu Coelhio
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
Cronicarului părerea lui Ștefan Caraman (consonantă însă cu a lui Florin Iaru) că "scriitor este doar autorul de text creativ ficțional" iar nu și acela care dă la iveală cărți de "memorialistică, de teatru, de critică, eseu..." Ciudată pentru că emițătorul opiniei după care "cartea de teatru" nu ar fi literatură ține totuși să treacă drept dramaturg, calitate menționată în Ramuri în dreptul numelui său. Atunci? Dramaturg fiind, Șt. C. se autoexclude dintre scriitori? Dar, la urma urmei, e o chestiune care îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
genurilor abordate), însă investite cu un indescriptibil și „inevaluabil” spor de creativitate, ingeniozitate și fantezie, la nivelul concepției structurale și expresive deopotrivă. Această formulare o putem explica și prin caracterul sintetic pe care îl deține creația lui Bach, atât în opinia lui Manfred Bukofzer, cât și în formularea din textul articolului „Style” din dicționarul New Grove Dictionary of Music and Musicians (ediția 2006): „Stilul poate fi văzut și ca sinteză a altor stiluri; cazurile evidente sunt stilul lucrărilor pentru instrumentele cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și formulare a unor orizonturi deziderative imaginative, psiho-afective și chiar mergând până la inventarea unui anumit tip de public, „coagularea” indivizilor umani în comunități de receptori sau chiar de configurare a unei anumite concepții asupra ființei umane în general<footnote În opinia muzicologului rus Mihail Aranovski, simfonia ca gen reprezintă o formă specifică a concepției asupra Omului (sau Ființei) și este încadrată în imaginea unei evoluții istorice pe care aceasta o suportă, trecând prin etapele successive dominate de genurile Misei, Oratoriului sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
formulare, practicare și asumare, o identificăm în imaginea evolutivă a creației lui Arnold Schönberg (1784-1951) și Igor Stravinski (1882-1971). Opțiunea pentru aceste două modele (considerate reprezentative sau privilegiate), în detrimentul altor imagini conceptuale este realizată pornind de la câteva considerente nelipsite, în opinia noastră, de o anumită importanță care le impune ca modele referențiale în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
baza unor astfel de sentințe-injurii?" în ce ne privește, n-am putea refuza, la urma urmei, dreptul oricui de a afirma orice, cu atît mai vîrtos dreptul unui cărturar și analist înzestrat cum e Gabriel Liiceanu la deplina libertate a opiniei. De la un nivel în sus al sagacității spiritului, asprimea respingerii se estompează. Dar ne întrebăm cum de mai poate folosi Gabriel Liiceanu, în raport cu autorii unor texte inconvenabile d-sale, calificativele pe care le-am menționat deja, ,invidios", ,vindicativ", ,orb la
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
de ins care afurisește ceea ce nu-i place, aidoma unui profet așezat pe un postament de vid. Ambelor trăsături nu ni se pare neverosimil a li se decela sîmburele postideologic: refuzul visceral al Apusului și tonul ritos al monopolului de opinie, reziduul dogmatic. Perplexitatea noastră, observă pe bună dreptate S. Damian, e și un rezultat al neputinței de a alătura cele două imagini: cărturarul autentic, cu o fină recepție a angrenajului cerebral, propunînd subtile disocieri în interpretare, și ștrengarul rătăcit prin
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
încărcătură de adjective ornante - și aproape totală absență a conținutului informativ. Exemplul actual cel mai surprinzător de nepotrivire între formă și conținut mi se pare a fi cel al unor declarații parlamentare. Specia declarației presupune explicitarea unei poziții, a unei opinii, într-o formă clară, non-ambiguă, oficială. În Parlamentul României, probabil sub influența jurnalismului politic de opinie, se citesc unele declarații incredibile: pamflete compuse într-un limbaj cât mai pitoresc, vizînd efecte de umor facil; discursuri subiective, afective, vulgare, confuze. Autorii
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
de nepotrivire între formă și conținut mi se pare a fi cel al unor declarații parlamentare. Specia declarației presupune explicitarea unei poziții, a unei opinii, într-o formă clară, non-ambiguă, oficială. În Parlamentul României, probabil sub influența jurnalismului politic de opinie, se citesc unele declarații incredibile: pamflete compuse într-un limbaj cât mai pitoresc, vizînd efecte de umor facil; discursuri subiective, afective, vulgare, confuze. Autorii lor se raportează în mod evident la modelele literare și jurnalistice, punînd de pildă mare preț
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
am pierdut pentru cititorii din România. Nu pentru că eu scriu diferit, fiindcă, de fapt, scriu la fel ca întotdeauna. Dar temele mi s-au schimbat. Asta ridică un zid surprinzător: cititorii din România nu au încrederea să mă citească, e opinia mea, și o bazez pe modul cum scrie despre mine un critic stimat și care mi-e prieten, Alex Ștefănescu. Despre Prins și celelalte cărți care au adus bucurie publicului în epoca literaturii comuniste ,leșinate", Alex scrie pătrunzător și generos
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam la început că, la Kierkegaard, opinia nu e maliția sarcastică de tip moral, ci frondă religioasă de tip existențial. Cu asemenea idei ne întîmpină volumul tradus de Ana-Stanca Tabarasi.
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
stilistic și tematic) și în funcție de cel căruia îi sunt destinate. Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare și mai picante, autorul punând sub lupă moravurile lumii literare și prezentându-și adversarii în lumina faptelor, nu a teoriilor susținute. El ironizează acid ,opinia publică particulară", curajul comic al celor care-și exprimă opiniile în conversații private, neavând curajul de a le trece pe hârtie și a le tipări. Să mă stric cu X sau cu Y? Mai bine nu. E și aceasta o
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare și mai picante, autorul punând sub lupă moravurile lumii literare și prezentându-și adversarii în lumina faptelor, nu a teoriilor susținute. El ironizează acid ,opinia publică particulară", curajul comic al celor care-și exprimă opiniile în conversații private, neavând curajul de a le trece pe hârtie și a le tipări. Să mă stric cu X sau cu Y? Mai bine nu. E și aceasta o formă, nu mai puțin dizgrațioasă, a complicităților despre care vorbeam
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
vituperăm oral împotriva unei personulități agasante, dar până la publicarea acestor opiniuni fermitatea noastră slăbește, se diminuează, se transformă în altceva. Cu riscurile de rigoare, Alexandru Mușina își propune, explicit, ,translatarea, trecerea în spațiul public (publicarea în ŤVatrať mai ales) de opinii, informații, sujeturi care preocupă pe toată lumea, sunt discutate pe larg, dar en privé" (p. 72). Și astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție. Epistolele către ,cher Virgil" caută un ton mai grav, expeditorul abordând teme complexe și conexe
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
are inclusiv aberanta dilemă privind revizuirea Constituției: Tache Farfuridi admite schimbarea, chiar în punctele esențiale, cu condiția conservării tendinței, a direcției majore, a trend-ului istoric. Se pare că auditorii, între ei și cei din tabăra adversă, înțeleg foarte bine opinia onorabilului și ignoră formularea hazlie, reținând fondul poziției sale, la care subscriu (Ionescu, Popescu) sau pe care îl dezavuează (Cațavencu)." (pp. 180-181). În schimb, acesta din urmă, port-drapel și port-parleur al modernității, pledează constant pentru înnoire și din motivul că
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
pare blamabilă. Omul și-a făcut, în timp, mulți dușmani printre ziariști. Unii îl așteaptă la cotitură și, indiferent ce ar scrie, îl atacă. Asta și fiindcă C.T. Popescu a devenit el însuși un subiect gras. În articolele lui de opinie calcă totdeauna pedala pînă jos. Preferă să fie excesiv și de foarte multe ori, din acest motiv, nedrept, dintr-o teamă de editorialist de a nu scrie la fel ca alții. Inginerul din el îl obligă însă pe ziaristul umoral
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
materia nu-mi permit să examinez natura unui astfel de delict. Ar fi prea lung și în afara subiectului meu să arăt cât de necesară trebuie să fie o uniformitate perfectă de gânduri într-un stat, contra exemplului multor națiuni; ca opinii care se deosebesc între ele doar prin unele diferențe foarte subtile și neclare, prea îndepărtate de capacitatea umană, pot totuși să tulbure binele public, când una nu este autorizată cu precădere față de altele; și cum natura opiniilor este compusă într-
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
multor națiuni; ca opinii care se deosebesc între ele doar prin unele diferențe foarte subtile și neclare, prea îndepărtate de capacitatea umană, pot totuși să tulbure binele public, când una nu este autorizată cu precădere față de altele; și cum natura opiniilor este compusă într-atât încât prin contrast se clarifică, fremătând și luptând împreună, și aducând la suprafață pe cele adevărate, cele false se scufundă în uitare, nesigure din cauza constanței lor nude, trebuie să fie investite cu autoritate și forță. Ar
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
ascultătorului de poezie față, nu neapărat de poezie, ci de poet, de scriitor, față de statutul acestuia în societate, perceput la nivelul unuia alde Cătălin Avramescu sau Cristina Modreanu, toboșari ai tipurilor noi, cum bine îi numește Daniel Cristea-Enache, formatori de opinie care induc, cu efect, o astfel de părere în rîndul receptorului de literatură. Poate că astfel de reacții vin și din alte motive care merită o analiză sociologică mult mai atentă. Chestiunea este că situația nu este deloc una liniștitoare
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
Adică, muzica simfonică și muzica de operă, fiindcă acestea sunt ade văratele valori care vor rămâne peste secole... Muzica ușoară este ca înghețata pe băț - s-a mâncat și s-a dus...” N-am fost niciodată în total acord cu opinia sa (care mi-a rămas în memorie pe viață), făcea o nedreptate, fiecare gen de mu zică are valori indiscutabile. Ce-i drept, în muzica populară, în cea ușoară, în rock, în manele etc. eforturile sunt mai mici, eforturile și
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
români emigrați în Statele Unite care au devenit universitari acolo, și care își manifestau pe șoptite, opțiunile politice în comunitățile românești, ca să nu-i ia Securitatea la ochi, Tismăneau a făcut pedagogie anticomunistă de la microfonul "Europei libere". Nu cu articole de opinie, cu efect de petardă, ci cu dezvăluiri documentate care îl împiedicau pe ascultător să mai ia în serios istoriografia comunistă. "România mare" l-a atacat sistematic, după 1990 pe Tismăneanu - cu agresive accente antisemite - deoarece acest evreu, fiu de cominterniști
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
produs încet și sigur. Consecințele, la noi și aiurea în estul european, se văd astăzi, când politicienii seamănă discordia și distrug cetatea. Pluripartitismul, în grabă și în parte fals refăcut după ^89, presupune poziții opuse. Spre binele public, distanțele de opinie nu se pot ameliora decât prin arta convingerii, cu apel dublu: la rațiune și afect, presupunând că politicianul le posedă pe amândouă. De când se știe, retorica a produs texte monumentale și, în consecință, a fost creatoare de opinii. Oratorul de
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
distanțele de opinie nu se pot ameliora decât prin arta convingerii, cu apel dublu: la rațiune și afect, presupunând că politicianul le posedă pe amândouă. De când se știe, retorica a produs texte monumentale și, în consecință, a fost creatoare de opinii. Oratorul de talent putea fi numit un "predateur" pentru că își îndupleca auditoriul, îl prăda de opiniile cu care venea să-l asculte și i le înculca pe ale sale. Nu vrea nici un senator de la noi să învețe să fie un
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
și afect, presupunând că politicianul le posedă pe amândouă. De când se știe, retorica a produs texte monumentale și, în consecință, a fost creatoare de opinii. Oratorul de talent putea fi numit un "predateur" pentru că își îndupleca auditoriul, îl prăda de opiniile cu care venea să-l asculte și i le înculca pe ale sale. Nu vrea nici un senator de la noi să învețe să fie un "predateur"? nu vrea nici un politician (dacă există unul absolut onest) să obțină aplauze pentru o catilinarie
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]