3,464 matches
-
statele formate asupra structurilor care încă nu ajunseseră la același moment istoric la forma de organizare statală. Această istorie a vulnerabilității comunității anarhice în fața societăților cu o mai mare centralizare politică și concentrare a forțelor oferă prea puține motive de optimism cu privire la apariția unei regiuni substanțiale de comunități anarhice" (Taylor, 1989: 168). Mai promițătoare decât construirea unor comunități complete ar fi dezvoltarea a ceea ce s-ar putea numi comunitatea parțială, "acoperind o largă varietate de cooperative, colective, asociații de cartier și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unirea. Uniunea politică era cea capabilă să facă posibilă uniunea culturală. Extinderea educației era de asemenea un imperativ de prim ordin, ca o condiție a configurării conștiinței naționale și sociale la noi. În întreg proiectul său se simte multă speranță, optimism că va fi bine, că valul din vest va fi benefic, că ne vom îndrepta și vom reuși să ne împlinim. Pentru a pregăti un context propice era nevoie de reducerea liberalismului legilor deoarece în opinia sa prea multă libertate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reținerii cetățenilor față de proiectata formațiune politică veneau din experința lor cu CDR: neîncrederea în capacitatea de cooperare a liberal-democraților (23%), potențialitatea conflictelor din interior (13%) etc. Un alt sondaj, realizat de CURS, la cerea PNL, la începutul lunii august, aducea optimismul în tabăra liberalo-democrată, plasând alianța PNL-PD pe locul secund în opțiunile respondenților, cu 27%, după PSD, care primea 42% din voturi (în scădere față de sondajele precedente). Totodată, Theodor Stolojan se plasa al doilea în cursa prezidențială, la numai patru procente
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pierderea unor municipii în care dispunea de o implantare solidă, precum Bacău sau Slatina. Pe scurt, în proprii ochi, PSD era un partid înfrânt. Așa se și explică faptul că, după alegeri, în tabăra social-democraților domnea neliniștea, deruta, și nu optimismul, iar liderii partidului nu conteneau să vorbească despre eșecul electoral. Una peste alta, câștigătoare a celor mai mediatizate competiții pentru primării și ajunsă egala unui partid care însuși se considera perdant, Alianța "Dreptate și Adevăr" a devenit adevăratul învingător al
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
se distingeau trei mari grupuri de populație (Stănculescu, 2003): grupul pro-economie de piață (28% din total), format din "gulerele albe", din subiecți cu venit suficient, cu număr relativ mic de membrii în gospodărie și preponderent din mediul urban. Aceștia manifestau optimism și așteptări pozitive față de economia românească, dar în același timp erau foarte critici față de guvern; grupul contra-economie de piață (23%), ce se recrutează din populația săracă a țării, rurală, cu venituri scăzute și dependentă de ajutor financiar din partea statului. Este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că ipoteza enunțată se confirmă. Mai mult, observația ce se impune, este aceea că cei ce agreează schimbarea manifestă în același timp și alte atitudini / comportamente / tipuri de strategii care țin de modernitate (sentimentul controlului asupra propriei vieți, acceptarea riscului, optimismul, acceptarea ideii de asociere pentru exploatarea pământului, interes pentru viața politică și socială). Aceste persoane se disting de asemenea prin capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
următorii indicatori pentru tradiționalism, modernitate și postmodernitate, aceștia apărând ca relevanți pentru cele trei în diverse surse din literatura de specialitate. Precizez că aceștia surprind atât atitudini cât și comportamente sau strategii acționale. Tradiționalism modernitate: * atitudinea față de risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre extrema optimistă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul românesc de azi. ANEXE ANEXA 1. Operaționalizare I. Tradiție (T) / Modernitate (M) / Postmodernitate (P) 1. Atitudini * Deschidere (M) vs. închidere la schimbare (T); * Asumarea riscului ridicată (M) vs. scăzută (T); * Importanța educației în viața unui om (M importanță ridicată); * Optimism (M) vs. pesimism (T) în legătură cu viitorul; * Interesul pentru viața politică ridicat (M) vs. scăzut (T); * Atitudinea față de muncă ; * Necesitatea schimbării în comunitatea proprie (caiet albastru) (M); * Tendința spre economisire (T) vs. confort (M, P); * Ecologism (protejarea mediului de către cetățeni) (P
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
54,5 Sursa datelor: cercetare proprie * afirmațiile scrise cu caractere italice măsoară atitudinile tradiționaliste, pe când cele scrise cu caractere normale, măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic În chestionar Risc Îmi place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva mă preocupă ce spune "gura satului". Intoleranță religioasă M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă religie (catolici, pocăiți etc.) Intoleranță etnică M-ar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pună avutul în comun (cum spunea Pitagora). Se mulțumea cu pâine și apă. În același timp, spunea că scopul vieții trebuie să fie plăcerea, că natura adâncă a semenilor săi nu poate fi decât plăcerea, echilibrul și pacea, siguranța și optimismul. De la început, trebuie făcută precizarea că Epicur nu se referea la desfătările senzuale și nu propovăduia hedonismul vulgar. A înființat școlile de filosofie de la Mytilene, Lampsacas și Atena. După ce a trăit 72 de ani, s-a stins la 7 ani
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în căutarea unei speranțe. Unii au întâlnit-o, alții nu. Chinezii care pleacă astăzi sunt mesagerii unui stat care devine pe zi ce trece mai prosper. Toate relatările din zonă vorbesc despre încrederea acestei populații, despre spiritul ei antreprenorial, despre optimismul ei. Mulți autori sugerează că asemenea fluxuri demografice ar fi, cumva, stimulate de către stat. Puțin probabil. Statul îi ajută altfel: amplificându-le capitalul de încredere. Și sporindu-și el însuși influența economică în zonă. Reușita chinezilor care migrează se grefează
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ar fi Brazilia). Explicația: cele două "locomotive" au resimțit în mod diferit criza și au transmis-o în mod diferit. Marile epoci de ascensiune și de afirmare din viața popoarelor sunt însoțite de o mare încredere, de o atmosferă de optimism robust, de credința că nimic nu le poate opri din drumul spre victorie. Așa au stat lucrurile cu Marea Britanie la începutul secolului al XIX-lea, cu SUA, la începutul celui de-al XX-lea, așa stau lucrurile cu China astăzi
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Vizitând această țară, fostul premier britanic, Tony Blair, mărturisea semnificativ: "Oamenii aceia, bărbați și femei, erau deștepți, direcți, încrezători în a-și exprima părerile despre China și viitorul ei. Mai presus de toate, am întâlnit o stare de încredere, de optimism, de absență a cinismului, o dorință de a mișca lucrurile din loc; toate acestea mi-au adus aminte de SUA în momentele sale cele mai bune și, în general, de orice țară aflată în expansiune."288 Între timp, China își
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pe primul trimestru al acestui an, acest ritm s-a ridicat la 11,9%), India, de 6%, Indonezia, de 5% și, în general, mai toate statele asiatice au trecut cu bine de acest moment și atacă perioada următoare cu mult optimism. Sunt multe explicații, dar una dintre cele mai importante constă în faptul că Asia a trăit o "repetiție" în anii 1997-1998, atunci când a avut loc "gripa asiatică", în fapt o criză severă a multor economii de pe continent. Este important să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
metodologice de cercetare a evaluării în contabilitate 1. Preambul Pentru lumea la care ne definim contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic al cunoașterii izvorât Și însuflețit de Știință. Considerăm că Științele sociale pot fi creditate Și abilitate ca primi depozitari ai adevărurilor create de om pentru
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ale multor studii din anii ’60-’70 ale reprezentanților școlii capitalului uman, care au susținut, folosindu-se de argumente teoretice și empirice, necesitatea investiției în educație pentru creșterea economică. Discut în cele ce urmează acest subiect pentru a concluziona că optimismul inițial referitor la posibilitățile educației a fost înlocuit în perioadele mai recente cu confuzie și, ulterior, cu o mare precauție în ceea ce privește: - importanța dinamicii rezultatelor școlare pentru dezvoltarea economică; - efectul politicilor de expansiune a educației asupra rezultatelor economice; - măsurarea unor dimensiuni
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
își permit să parcurgă mai multe trept ale învățământului formal. Sistemul are ca rezultat menținerea sau chiar adâncirea injustițiilor sociale, de vreme ce statutul social al persoanei este dependent de cariera sa școlară. 4. Liberalizarea accesului la diplome a determinat un anumit optimism cu privire la șansele școlii de a contribui la democratizarea societății. Dat fiind însă că numărul de poziții sociale înalte, asociate unui anumit nivel de instrucție, este limitat prin constrângeri structurale care țin arareori seama de evoluția sistemului educațional, devine evident faptul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnico-științifică”. Aidoma teoreticienilor din școala capitalului uman (Becker, 1997; Denison, 1964), tehnofuncționaliștii concepeau școala ca investiție productivă. O consecință a economismului teoriilor lor este și egalitarismul conținut în ideea că lipsa egalității de șanse duce la irosirea resurselor societății. Reflectând optimismul acelei perioade, teoreticienii la care ne referim nu acordau mari șanse de supraviețuire inegalităților manifeste care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cetățenilor, calitatea instrucției are o importanță redusă, în timp ce calitatea poliției sau a instituțiilor juridice este resimțită aproape imediat ca importantă, de vreme ce condiționează predictibilitatea mediului social și a celui administrativ, determină dificultatea stabilirii contractelor, influențează încrederea interpersonală și afectează în general optimismul (Uslaner, 2002), chiar și pentru cei care nu au interacțiuni directe cu aceste instituții. În afara celor implicați în actul educativ, mai ales elevi, studenți și părinții acestora, problema calității instituțiilor educative rămâne una strict abstractă pentru membrii publicului. Este posibil
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Creator bun. Faptul că experiența curentă pare a ne recomanda să credem contrariul nu ar fi decât dovada că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau voia să o înlăture - ține de regatul aparențelor false și falsificatoare. Am spune că optimismul teologico-antropologic susține optimismul politic al revoluției-restaurație și că, în același timp, își află în acesta din urmă finalitatea sa profundă. Nu putem face revoluție fără restaurație și nu putem face restaurație fără un om originar bun, un Univers bun și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că experiența curentă pare a ne recomanda să credem contrariul nu ar fi decât dovada că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau voia să o înlăture - ține de regatul aparențelor false și falsificatoare. Am spune că optimismul teologico-antropologic susține optimismul politic al revoluției-restaurație și că, în același timp, își află în acesta din urmă finalitatea sa profundă. Nu putem face revoluție fără restaurație și nu putem face restaurație fără un om originar bun, un Univers bun și un Dumnezeu bun
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sunt o metodă nu numai de a impune legile, ci și de a le accelera până la vertij pentru a intra cu forța în istorie. Or, numai într-o viziune liniară a timpului se poate concepe o asemenea intervenție caracterizată de optimism ontologic. În perspectiva lui Platon, nu se poate vorbi de o viziune a timpului de acest fel, posibila apariție pe scena politică a unui regim asemenea celui descris de el nu poate să apară decât printr-un salt care ar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1879-1962) și L.S. Vîgotski (1896-1934), cu perspectiva sa istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]