1,840 matches
-
deci de fapt nu sunt corupți, ci un fel de hai duci moderni, care iau de la europenii bogați pentru a da argeșenilor săraci. Și ne trezim noi, ăștia care umblăm cu anticorupția în gură, vorba lui Năstase, să stricăm buna orânduire și umanitatea de partid și de stat. Pe mine mă întreabă colegii de prin ONG-uri ce am de-l critic pe Victor Alistar, un băiat atât de drăguț și de bun vorbitor. Adevărul e că nu am nimic cu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral, integrează aceste norme, lăsându-se ulterior influențate de către ele. Comportamentele violente care au la început cauze externe (orânduiri ierarhice) devin, sub influența acestor abateri, acte deliberate și personal alese. Indivizii nu participă la război pentru că sunt agresivi, ci pentru că li se ordonă și li se cere să o facă. În acest caz, războiul este cauza agresiunilor și nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1 ianuarie 1949 (practic după naționalizarea spitalelor), dr. Topa nu mai apare ca lucrând la spitalul pe care l-a condus cu atâta pasiune, timp de peste 14 ani. Ultimele documente cercetate de noi ne dezvăluie destinul său dramatic. După 1949, orânduirea socialistă nu l-a asimilat printre valorile naționale, cum a fost cu atâtea alte personalități medicale. Doctorul Topa este arestat în 1951, i se înscenează un proces politic și este condamnat la 10 ani temniță grea. Un articol (pe care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de chirurgie de urgență de la Spitalele bucureștene, este distanța istorică ce încorporează munca anonimă sau personalizată a celor ce s-au dedicat activității urgențelor chirurgicale. Etapa actuală e în plină desfășurare. Ea nu și-a consumat potențialul oferit de noua orânduire politică, nu și-a rezolvat propriile-i contradicții, dar a început a pune bazele ce o va include în istoria recentă a medicinii românești. În reorganizare și înnoire se află întreg sistemul național de asistență chirurgicală de urgență pentru adulți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
unele pretenții inițiate de sovietici în anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și nerușinat poporul, afirmând că ei ar construi socialismul”, evitând să spună că s-au despărțit de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socialiste. Populația este supusă unei „terori turbate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un capitalism tânăr și dinamic, cu un nivel de viață ridicat, o țară care se bucură de libertățile pe care le oferă bogăția și forță”. În modul acesta „slugile titoiste” ar ascunde adevărul cu privire la „zdruncinarea economiei, desompunerea capitalismului și fascizarea orânduirii de stat a Statelor Unite”. În materialele pe care le editează în capitala Franței, „titoiștii” propovăduiesc „occidentalismul”, sugerând intelectualilor să sprijine Iugoslavia pentru că ea duce o „lupta încordata pentru principiile europene”, continuând tradițiile campaniilor lui Carol cel Mare împotriva „barbarilor”. Referiri
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui Tito să realizeze o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși după „eliberarea Iugoslaviei de către armata sovietică” s-au creat toate condițiile pentru răsturnarea „vechii orânduiri”, la „ordinul imperialiștilor americani”, Partidul Comunist Iugoslav a fost practic dizolvat în organizația de masă intitulată Frontul Popular, „în care rolul principal îl jucau organizațiile, partidele și elementele micii burghezii.” Sar fi trecut la o represiune cruntă, „Tito și bandă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
propagându-se până-n provincie. La TârguJiu, actul fundamental din 1946 era catalogat „cel mai democratic dintre toate constituțiile pe care le-au avut vreodată popoarele iugoslave”. Majoritatea prevederilor ar fi fost însă încălcate de „clica lui Tito” conducând la reinstaurarea „orânduirii capitaliste și a regimului fascist”. Pe nesimțite, Iugoslavia s-ar fi transformat întro „colonie și baza de atac a imperialiștilor americano-englezi”, transferând economia pe mâini străine, ceea ce automat implică adaptarea legislației la noile realități. Prin prevederile sale, noul document fundamental
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Numele lor circulă și prin celelalte aresturi, purtate de deținuții transferați de la o instituție la alta. Deținuții nu sînt în nici un fel revoltați de tratamentul la care sînt supuși homosexualii. Atrocitățile comise împotriva acestora sînt percepute ca făcînd parte din orînduirea firească a lumii lor. G.C., condamnat în mai multe rînduri pentru furt, povestește despre chinurile "bulangiilor": "Sînt obligați aproape în fiecare zi să se plimbe printre paturi, îmbrăcați în haine de femeie. În aplauze frenetice, li se scandează numele, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul de viață, specific marilor metropole europene, unde cultura, civilizația și ordinea de drept erau determinante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
schimbă părul, dar năravul ba!" (Nomina odiosa) a reușit într-un timp record să distrugă structurile vitale ale unei națiuni: structura economică, politică, financiară și, mai ales, umană. Nu mică mi-a fost mirarea că în 40 de ani de orânduire comunistă, cu mii de vizite și de relații externe, România nu și-a rezolvat probleme elementare ca, de pildă, recunoașterea bilaterală a credențelor de studii. Numai evreii, urâți de "marele conducător", au fost privilegiați și din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
numai simpatia, ci chiar apartenența la fostul PNȚ, proclamându-se continuatori ai binecunoscutului patriot Iuliu Maniu. Liderul de necontestat al țărăniștilor, care îndurase chinurile opresiunii comuniste, în ani mulți și grei de închisoare în vestitele și rău famatele temnițe ale orânduirii comuniste, se numea Corneliu Coposu. El era un Om modest, care a apărut în public mult mai târziu, dovedindu-se o personalitate demnă, un politician cu viziune ferm anticomunistă, dar și cu o capacitate remarcabilă de înțelegere a intereselor poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cu viziune ferm anticomunistă, dar și cu o capacitate remarcabilă de înțelegere a intereselor poporului român, după ce îndurase secătuirea țării de trei dictaturi consecutive, de tragediile celui de al doilea război mondial și de aproape o jumătate de secol de orânduire comunistă, acompaniată de dominația lacomă și perfidă a puterii sovietice. În acele zile din perioada încercărilor de organizare a unei vieți politice conforme cu realitățile din Europa occidentală, după primele contacte cu "frații socialiști" din Moscova și Budapesta, noul guvern
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
semnificația sau importanța respectivului eveniment. În cazul nostru, conferința de presă era deosebit de importantă, întrucât, după mai bine de un an de la evenimentele din România care schimbaseră fundamental ordinea internă și întreaga concepție de politică externă a fostului stat cu orânduire comunistă din nordul Dunării, se evocau întâmplările din perioada tulbure a ultimelor zile ale lunii decembrie 1989 și începutul anului 1990. În conferința de presă am folosit punctajul pe care îl experimentasem la prima întâlnire cu românii și foștii studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
economică, cel puțin, a statului cipriot. În contextul acestor preocupări, care erau pe cale de a deveni îngrijorări, familia noastră primea, prin voința sorții, o lovitură puternică. La 12 ianuarie 1991, la mai bine de un an după schimbarea sistemului de orânduire social-politică, prin renunțarea la modelul și titulatura "republică socialistă" și revenirea la titulatura tradițională "România", primeam prin telefon de la Craiova o veste tristă pentru toată familia noastră, dar zdrobitoare pentru Nicoleta. Tatăl ei, socrul meu, decedase fulgerător, după numai cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
zic diplomat, al Direcției de protocol din Ministerul Afacerilor Externe timp de peste 5 ani, cunoșteam la detaliu potența acestei firme, ca să nu vorbesc de renumele de autoritate încă din vremea dictaturii comuniste, preluat cu aceeași siguranță și profesionalism în noua orânduire de stat, clădită și alimentată de revoluționarii emanați, de la cei mai aprigi și potenți foști militanți de decenii ai partidului adus în țara noastră de "invincibila armată sovietică". Delegația era condusă de o distinsă doamnă, o profesionistă de rang înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
este unul singular, autorul denunțând mereu catolicismul, în Jurnalul de scriitor, ca pe o religie a puterii lumești. Pe fondul unei convingeri mai vechi a romancierului care surprindea cu un ochi critic coincidența de interese a lumii catolice și a orânduirii socialiste, poemul poate fi interpretat ca vizând mișcarea socialistă. Marele Inchizitor poate fi și o imagine a luptătorului modern pentru egalitate, dreptate și fericire socială. De fapt, critica este adresată tuturor formelor de totalitarism, tuturor sistemelor în care libertatea umană
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
în special pentru forța de muncă disponibilă și câte profituri se mai puteau obține, dar astea sunt hambâțurile unor conducători ai noștri. Să așteptăm să vedem ce ne mai aduce viitorul că până-n prezent am văzut beneficiile aduse de noua orânduire,deși s-au perindat mai multe guverne și șefi la conducerea țării doar "libertatea de xprimare" pe străzi, prin piețe, cu fluiere,tălăngi, strigăte batjocoritoare, acuze de toate felurile la toate persoanele indiferent de funcții,în raport de cine le
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
al Comitetului Municipal PCR București. După 1989, revine în țară și restabilește legăturile cu vechiul prieten Ion Iliescu, ajuns președinte al României (se știe prin ce metode) după ce a desființat PCR-ul și ne-a asigurat că revenirea la vechea orânduire și la vechiul partid, este ireversibilă. Altfel spus, Iliescu care fusese în relații cu familia Tisminețki și cu Ana Pauker, a ajuns să condamne comunismul împreună cu acest Volodea Tismăneanu, considerându-l a fi un "sistem criminal". În plus, această comisie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
imaginea unui martir, care timp de 25 de ani, a făcut totul ca România, să ajungă în rândul statelor mari, să fie respectată și onorată ca atare, de către toate țările, să fie vizitată de cele mai înalte personalități, indiferent de orânduirile lor sociale, situația economică, sau de mărimea acestora. Este de dorit, ca cei responsabili de aducere în studioul televiziunii a unor persoane, să dea dovadă de mai mult simț de răspundere și să nu invite tot felul de indivizi, foști
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
parte de morminte, ori au fost topite de vicisitudinele vremii. Incerc să readuc în memoria contemporanilor noștri, măreția și capacitatea a trei militari care au luptat toată viața lor pentru unitatea, libertatea și independența poporului român. Vicisitudinile vremurilor, cu schimbările orânduirilor sociale,a oamenilor cu trăsăturile lor de caracter, cu doze mai mari sau mai mici de egoism, lașitate ,invidie, ură, naivitate sau snobism, au făcut ca acești eroi să fie uitați. Nu știm dacă trecerea timpului, sau răutatea nativă a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care au fost eroi din timpul războiului și că au mai rămas foarte puțini dintre ei.Tot din scrisele altora,am înțeles că cei care mai sunt,se bucură de pensii derizorii, probabil pentru că trăiesc în alte vremuri,cu alte orânduiri sociale. Am admirat peisajele din cabina telefericului ce duce de la Cascadă la Bâlea Lac și mă gândeam în mintea mea, că de mi-ar sta în putință aș propune să fie aduși toți românii care simt românește, să-i plimb
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
spiritul de toleranță, compromis cu efecte benefice asupra Europei. „Fiecare provincie - spunea Nicolae Iorga - a trăit după datinile ei și a avut atâta libertate câtă era libertatea în datinile pe care le moștenise” (Iorga, 1987, 110). Nu a existat o orânduire romană pentru tot Imperiul care să transforme și să înăbușe viața tradițională. Astfel, de la particularisme și culturi locale, s-a afirmat un model cultural care a dobândit o vocație universală. Perspectiva universalistă a fost întărită în urma Edictului de la Milan din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plecarea masivă a populatiei, din cauza obligațiilor față de stat și mănăstire, apoi repopularea și scutirea totală a populației de dări și munci, atât pentru stat, cât și pentru proprietar. Instabilitatea așezărilor și dinamica fluctuantă a populației a continuat și în orânduirea capitalistă, cauzată de noile relații social- economice, de noua orientare a economiei. Dezvoltarea economiei în Câmpia Moldovei a atras forță de muncă din Carpații și Subcarpații Moldovei și din Bucovina. Informațiile documentare atestă Câmpia Jijiei ca fiind un loc de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al ciocnirilor de idei, în haosul care nu-și putea găsi o axă de limpezire, arătând față de orice problemă punctul de vedere creștin, înfățișând doctrina ortodoxă drept ceea ce este în virtualitățile ei, perspectivă superioară de înțelegere și forță superioară de orânduire a tuturor stihiilor răscolite de spiritul tulbure al contemporaneității. A indicat astfel teologilor o misiune spirituală totalitară, care să îmbrățișeze universalitatea preocupărilor omenești, i-a făcut să-și aducă aminte de lumea de azi și de întrebările care o chinuiesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]