17,184 matches
-
plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2022), „elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor“, iar textul prevede în continuare: „sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare“. ... 22. Curtea Constituțională a mai constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că Parlamentul poate să intervină în materia electorală, cu condiția de a
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
fiind dictate de interesele lui iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituție sau într-un text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
bunurile provin din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire, prevăzute de art. 221 din Codul penal (din 1969). ... 47. Prin Decizia nr. 2.125 din data de 18 iunie 2013, pronunțată în calea ordinară de atac a recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, s-a arătat că, în cazul modalității specifice a elementului material care se încadrează atât în deținere în afara antrepozitului fiscal, cât și în contrabandă, infracțiunea
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
extraordinare ale Comisiei ori de câte ori este necesar sau la solicitarea Ministerului Culturii, după caz; ... h) urmărește respectarea termenelor decise în cadrul Comisiei pentru realizarea măsurilor stabilite; ... i) monitorizează activitatea științifică a Comisiei, pe care o discută în ședințele ordinare sau extraordinare; ... j) reprezintă Comisia în comitetele de organizare UNESCO ale frontierei Imperiului Roman pe teritoriul României, odată cu înființarea acestora, conform Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista
REGULAMENT din 8 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276456]
-
de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... (1) Criticile de neconstituționalitate extrinsecă 5. În Dosarul nr. 1.549A/2023 se arată că prin natura modificărilor aduse Codului civil, considerate în mod eronat în procedura parlamentară ca ținând de caracterul legii ordinare, sunt operate reglementări care privesc regimul general al proprietății circumscris în art. 73 alin. (3) lit. m) și în art. 136 alin. (5) din Constituție, care trebuie să fie reglementat printr-o lege organică. ... 6. Or, cu prilejul votului acordat
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
mai 2018, paragraful 56, și Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992). ... 11. De asemenea, într-o bogată jurisprudență, Curtea Constituțională a stabilit că acel criteriu material este definitoriu pentru a analiza apartenența sau neapartenența unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 și Decizia nr. 537 din 18 iulie 2018). ... 12. Prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
lor, tot printr-o lege din aceeași categorie. Altfel spus, Curtea a stabilit că dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică. De asemenea, modificarea poate fi operată și prin norme cu caracter ordinar, dacă dispozițiile modificate nu conțin norme de natura legii organice, ci se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. ... 13. În consecință, definitoriu pentru a delimita cele două categorii de legi
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
regimului juridic general al dreptului de proprietate privată și asupra unei vaste categorii de terenuri din România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, și ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar. ... 17. Se mai menționează Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 5 octombrie 2022, paragraful 43, în care, analizând incidența art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, instanța de contencios constituțional a reținut că, în acel caz, caracterul organic al
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
înstrăinare se circumscriu și influențează regimul juridic general al proprietății, reglementat prin lege organică (Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 5 octombrie 2022, paragraful 45). ... 19. În concluzie, față de argumentele de mai sus, se susține că adoptarea ca lege ordinară a legii criticate încălcă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. m) și ale art. 76 alin. (1), prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii în ansamblul său. ... (2) Criticile de neconstituționalitate intrinsecă 20
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
organice sunt în mod expres și limitativ prevăzute în Constituție, iar printre ele nu se regăsesc normele specifice aplicabile diferitelor tipuri de contracte prin care se exercită diverse atribute ale dreptului de proprietate, prevederile legii contestate sunt de domeniul legii ordinare. Se mai arată că Avizul Consiliul Legislativ nr. 559 din 18 mai 2022 stabilește că domeniul de reglementare vizat aparține legilor ordinare. ... 58. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prin care autorii acestora invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 1.837 din Legea
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
contracte prin care se exercită diverse atribute ale dreptului de proprietate, prevederile legii contestate sunt de domeniul legii ordinare. Se mai arată că Avizul Consiliul Legislativ nr. 559 din 18 mai 2022 stabilește că domeniul de reglementare vizat aparține legilor ordinare. ... 58. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prin care autorii acestora invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 1.837 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel cum a fost modificat prin legea contestată, prin raportare la art. 45 din Constituție, se apreciază
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 101. Autorii obiecției de neconstituționalitate arată că prin natura modificărilor aduse Codului civil, considerate în mod eronat în procedura parlamentară ca ținând de caracterul legii ordinare, sunt operate reglementări care privesc regimul general al proprietății circumscris în art. 73 alin. (3) lit. m) și art. 136 alin. (5) din Constituție, care trebuie să fie reglementat printr-o lege organică. ... 102. Cu privire la obligația de a
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
din aceeași categorie. Altfel spus, Curtea a reținut că dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică. ... 104. De asemenea, Curtea a reținut că modificarea poate fi operată și prin norme cu caracter ordinar, dacă dispozițiile modificate nu conțin norme de natura legii organice, ci se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, definitoriu pentru a delimita cele două categorii de legi este
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, criteriul material este
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau neapartenența unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice. ... 105. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992, și Decizia nr. 377 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. ... 106. Prin legea criticată au fost aduse modificări Legii nr. 287/2009 privind Codul civil în ceea ce privește contractul de arendare care este reglementat la art. 1.836-1.850 din Codul civil (durata arendării, interdicția subarendării și
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
și asupra unei categorii de terenuri deosebit de importante ca întindere și ca valoare economică în România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, și ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar, întrucât regulile ce configurează regimul lor juridic de înstrăinare (transmiterea folosinței prin contractul de arendare) se circumscriu și influențează regimul juridic general al proprietății, reglementat prin lege organică (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 5 octombrie
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
din 28 octombrie 2022, paragrafele 43 și 45). ... 117. În cazul de față, legea criticată a fost adoptată de Parlamentul României cu majoritatea prevăzută de art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituție, deci, majoritatea prevăzută pentru adoptarea legilor ordinare. Prin urmare, nu au fost respectate prevederile art. 73 alin. (3) lit. m) și ale art. 76 alin. (1) prin raportare la cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 118. De altfel, până la intrarea în vigoare a Codului
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari. (2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare. (3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții: a) prezintă Camerei Deputaților denumirea grupului parlamentar, componența numerică, nominală și conducerea acestuia, precum și orice modificări care survin pe parcursul mandatului; ... b) propune Camerei Deputaților reprezentanții grupului parlamentar în Comisia de validare
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Votul se exprimă potrivit art. 126 alin. (2) sau art. 132 alin. (1) . Articolul 25 Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 24 . În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent. Articolul 26
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
celor declarate confidențiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate. Articolul 33 (1) Biroul permanent al Camerei Deputaților se convoacă la cererea președintelui Camerei sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi. (2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână. Articolul 34 Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții: a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; ... b) conduce lucrările plenului Camerei
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
a cel puțin 4 membri ai săi. (2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână. Articolul 34 Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții: a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; ... b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea prevederilor prezentului regulament; ... c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
cărei birou este compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. (2) Componența biroului comisiei se stabilește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare. (3) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2) . (4) Lista candidaților pentru biroul comisiei se supune în
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]