1,427 matches
-
primei legi a unui program cvadrianual de dotări sportive și socioeducative. Acesta permitea realizarea a 1 000 de stadioane, 100 de săli de sport, 200 de săli de gimnastică, 400 de piscine, 645 de cămine, 6 700 de paturi în orfelinate și centre de primire, 51 000 de paturi în taberele de vacanță 247. Măsurile îi vizau în principal pe tineri. Explozia demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
informa asupra cultivării lor. Acesta a adus în Australia viticultori europeni. Încă din 1822, vinurile din regiunea Sydney s-au distins la Londra, obținând medalii cu ocazia unei expoziții. Însă "părintele" podgoriilor australiene a fost James Busby, profesor la un orfelinat, care la cursurile sale a adăugat și lecții de viticultură. Încurajat de succesul obținut la Londra de un vin din 1829, s-a folosit de un sejur în Europa pentru a selecționa 20 000 de răsaduri de viță de vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în fine, se vor da diferite știri și sfaturi folositoare"701. În prima perioadă a apariției, publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și administratorul Orfelinatului de război 702. În iarna anului 1920 revista s-a mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice ca manual de școală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legile sale"159. Din aceste considerente, Biserica a promovat educația și multiplele forme de exprimare culturală, dar și operele sociale și de caritate, lucruri ce se pot identifica și în activitatea Bisericii Catolice din România, explicându-se astfel numeroasele școli, orfelinate create, editurile înființate, presa existentă etc. (Papa Pius al XII-lea, Discurs la Consiliul Președenției Comitetului Internațional pentru unitatea și universalitatea culturii, din data de 15.11.1951, în AARC București, dosar 517/1940-1960, f. 36). 160 Inter mirifica, 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
termenii Epistolei către Corinteni a Sf. Apostol Pavel: Credința, Speranța și Dragostea. Aceasta din urmă urma să facă faima medicinii medievale prin asistența sanitară caritabilă, prin crearea în Bizanțul Creștin, de spitale (pentru prima dată în lume!), de infirmerii, farmacii, orfelinate, cămine pentru bătrâni, hanuri pentru călătorii săraci, cantine pentru bolnavi, ospătării pentru nevoiași, și toate pe lângă mânăstiri și biserici. S-a efectuat igienizarea complexă, adunarea bolnavilor de pe străzi, a copiilor orfani abandonați, s-au organizat școli de reeducare a minorilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fapte în Viețile Sfinților. Sf. Theodosie a ridicat o casă de sănătate pentru călugări și alta pentru mireni. în secolul al V-lea Sf. Ioan Hrisostovu ridică mânăstiri, biserici, și pe lângă ele, spitale, farmacii, infirmerii, depozite de alimente și îmbrăcăminte, orfelinate, bucătării, ospătării și cantine. Unele din aceste complexe, ocupau împreună cu mânăstirea, aproape câte un cartier. Tot în acest secol, se instituționalizează și profesia de infirmier (parabolani) al căror număr a crescut mereu sub ocrotirea episcopatelor. În timp, dezvoltarea spitalelor luând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vindecării, devenind centru de pelerinaj și tămăduire. Ulterior apar și alte spitale pe lângă mânăstiri și catedrale, ca cel din Paris „Hôtel Dieu“ (829) sau cel al Mânăstirii Cluny, cu 28 de paturi. Ca și în Bizanț, aceste spitale aveau și orfelinate, case de bătrâni (azile) pentru neajutorați, farmacii, infirmerii, cantine etc., dar și secții de leproși, ciumați, alienați, care, desigur nu au apărut simultan. Medicina de asistență caritabilă și experiența medicală empirică s-au dublat pe parcurs, deși, în secolul XII
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental, începe și la noi să crească interesul pentru sănătatea și grija față de copil. Orfelinate, acțiuni caritabile, apar în această perioadă, de exemplu în 1775 se organizează în București „Orfanotropia“ și se discută insistent înființarea unui spital pentru copii bolnavi cu vârste între 3 - 15 ani. Va fi inaugurat abia în 1858. Continuă să funcționeze
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sine, pentru descendenți și alte rude, subminarea pozițiilor politice ale rivalilor, acordarea favorurilor prin funcții politice și administrative dorite; culturale: sprijinirea afirmării talentelor, întărirea prestigiului oamenilor de cultură, crearea instituțiilor de cultură (temple, biserici, școli); filantropice- caritabile: construirea spitalelor, azilurilor, orfelinatelor, ajutorarea nevoiașilor. Curtezanele sunt femei libertine, întreținute care își valorifică calitățile fizice, psihice, sexuale, în mod selectiv, cu sau fără implicare afectivă, le vând persoanelor în stare și dispuse să le îndeplinească dorințele, în temeiul intereselor economice, politice, culturale, filantropice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
țării și, folosindu-se de puterea de influențare, s-a amestecat în politică, s-a implicat îndeosebi în politica socială de emancipare a femeilor, în activitățile filantropice, ducând campanii sistematice de ajutorare a săracilor. A sprijinit înființarea de școli, spitale, orfelinate, a inițiat întemeierea unei case de asistență socială cu fonduri "voluntare" de la cei înstăriți. În timp ce poporul o adula, în special mulțimea săracă, descamidos (cei fără cămăși) o supranumea Femeia-zeiță și i se păstra fotografia în case, la loc de cinste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să devină reprezentativă pentru diferitele pături sociale și interese ale comunității. Acestuia i s-au asociat, Încetul cu Încetul, școli, centre de formare profesională, instituții comerciale, spitale dotate cu un serviciu sanitar foarte eficient, complexe de locuințe, case pentru bătrâni, orfelinate, cămine pentru studenți, aziluri pentru copii. Opera Panchayat-ului nu s-a oprit aici, ci s-a extins prin promovarea culturii și a educației, inclusiv a celei științifice, prin acordarea de burse tinerilor, credite bancare și stipendii celor nevoiași (Kulke, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să acționeze Împreună pentru a preveni viitoare distrugeri. Acolo unde era prea târziu pentru salvarea unui cartier sau edificiu, ei au reușit măcar să păstreze ce mai rămăsese - pe Corso Magenta din Milano, de pildă, fațada și curtea interioară a unui orfelinat din secolul al XVII-lea, Palazzo delle Stelline, dărâmat la Începutul anilor ’70. În istoria fizică a orașului european, anii ’50 și ’60 au reprezentat decenii cu adevărat teribile. Răul făcut În acei ani cadrului material al vieții urbane este
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de mare, Încât după 1986 nașterea unui copil nu mai era Înregistrată oficial până când nou-născutul nu atinsese a patra săptămână de viață - apoteoza controlului comunist al informației. În momentul căderii lui Ceaușescu, rata mortalității nou-născuților era de 25‰, iar În orfelinate se aflau peste 100.000 de copii. Această tragedie națională s-a consumat pe fundalul unei economii deliberat retrogradate de la subzistență la sărăcie extremă. La Începutul anilor ’80, Ceaușescu a decis să consolideze poziția României În lume achitând integral uriașa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țară, se stabilește în 1919 la Sighetu Marmației, localitate în care va rămâne tot restul vieții. Aici va avea mai multe ocupații: profesor de limba și literatura română și istoria artelor la liceele ,,Elena Doamna” și ,,Dragoș Vodă”, director al orfelinatului de copii, funcționar ș.a. În același timp va începe o neobosită activitate publicistică, în anul 1921 înființând ,,Gazeta Maramureșului”, iar din anul 1923 făcând parte din comitetul de redacție la ,,Gazeta maramureșeană”. Paralel cu alte colaborări (,,Duminica”, ,,Traian Demetrescu”, ,,Zorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
meseriașii localnici, iar de o problemă a românizării meseriilor nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la care se găsesc circa 200 copii. Situația orfelinatelor este departe de a fi mulțumitoare, atât din punct de vedere sanitar, cât și din punct de vedere al hranei și îmbrăcămintei. Față de constatările făcute, am dispus următoarele printr-o notă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la care se găsesc circa 200 copii. Situația orfelinatelor este departe de a fi mulțumitoare, atât din punct de vedere sanitar, cât și din punct de vedere al hranei și îmbrăcămintei. Față de constatările făcute, am dispus următoarele printr-o notă scrisă (Anexa Nr. 1)892. a/. Am precizat delimitarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dând în felul acesta posibilitatea acelora dintre evrei, care pot plăti chirie, să-și închirieze noi case și am rugat pe domnul Prefect 893 ca să dea dispozițiuni ca chiriile să nu fie prea exagerate. b/. Să se repare de urgență orfelinatul Nr. 2, iar până la terminarea reparațiunei, să se dea în altă parte două camere, în care să fie cazați o parte din copii. c/. Să se văruiască toate casele și în special bucătăria comună, să se construiască closete, să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii să facă baie regulat. g/. Medicul șef al orașului să inspecteze săptămânal ghettoul, la fel și agronomul în vederea realizării grădinilor. h/. Să se intervină la Guvernământ ca Județul, din surplusul de alimente, să poată vinde ghettoului, în special pentru orfelinate, alimente care urmează a fi achitate în țară, în lei, de către Centrala Evreilor la prețul pieții din București. i/. Am mai dispus ca 41 de persoane din acest ghettou să fie trimise în alte ghettouri în care se află familiile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În județ sunt 20.000 evrei. Ghetoul din oraș se găsește pe 3 străzi și este absolut insuficient. Căsuțele în cari locuesc sunt mizerabile, stau câte 8-10 inși într'o cameră, aerul este infect, murdăria de nedescris. Mai sunt 2 orfelinate cu 300 copii cari trăesc în condițiuni mizerabile: copiii dorm în paturi comune de scânduri cu două etaje, acoperite cu țoale murdare și rupte, hrana insuficientă, pâinea lipsește cu desăvârșire. Baia nu funcționează decât vara. Sunt multe ateliere (croitorie, cizmărie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
București, să se predea banii trimiși din țară; văduvele, decorații și invalizii din războiul de reîntregire să fie eliberați, etc. N'am mai fost în măsură să aflăm dacă toate acestea s'au realizat. Un copil de 15 ani din orfelinatul din Balta, fiul unui mare mutilat din războiul 1916-18 din București, de abia după 7 luni de străduințe a fost eliberat prin intervenția Dlui M.A1457. Celelalte ghetouri din Transnistria nu le-am putut vizita neavând autorizație, așa că nu avem
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toate ghetourile restanțele cuvenite evreilor pentru muncile prestate; c/. Să se dea alimente, conform înțelegerii și pentru care se primește costul în lei, în țară, dela Centrala Evreilor din România; d/. La fel să se dea alimente în special la orfelinate pentru suma de Lei 520.000, care a fost donată de E.S. Nunțiul Apostolic; e/. Să se revizuiască prețurile la ateliere actualele prețuri sunt foarte mici și să se organizeze lucrul uniform în toată Provincia, așa fel ca aceste ateliere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
patru categorii: 1) Bărbați, femei și copii valizi, s'ar plasa în familiile evreiești; 2) " " bolnavi " " spitale; 3) Bătrâni fără familie și cei complect invalizi, în aziluri; 4) Copii orfani sănătoși, răspândiți în toată țara la familii evreiești și în orfelinate. III. Localitățile unde să fie repatriați. Pentru ca să fie într'adevăr scăpați de la moarte, este absolut necesar să fie așezați în locuri depărtate de linia eventuală a frontului, cum și de eventuala linie de circulație a trupelor. Altfel soarta lor va
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu totul să fie mai sensibilă la revenirea acestora, decât populația orașelor care au continuat să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a fi pașnică. Bineînțeles ar trebui repartizați proporțional între toate orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Orfelinatele ar putea fi organizate în localitățile balneare sau climaterice, nefrecventate iarna, a căror populație localnică ar avea astfel și o posibilitate nouă de câștig. IV. Munca obligatorie. Trimeterea la muncă a repatriaților va fi posibilă numai după o perioadă de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
organele Jandarmeriei și pe măsura stabilirei lor se trimit în țară. O evidență precisă a lor nu avem deoarece în adresele însoțitoare de trimitere a lor nu s'a specificat totdeauna motivul pentru care au fost trimiși în Transnistria. 4/. Orfelinat la Odessa nu suntem de părere a se înființa cu osebire în împrejurările actuale deoarece orfelinate avem în Nord câte unul sau două în fiecare din județele Balta, Tulcin și Moghilev, de unde pot fi colectați de Crucea Roșie Internațională la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]