2,438 matches
-
-mă din ce În ce mai voioasă. Prietenul meu. Exact așa cum spunea Julie Andrews. Atunci cînd te mușcă un cîine sau te Înțeapă o albină... Nu trebuie decît să-mi amintesc că am un prieten - și, brusc, lucrurile nu mai par chiar atît de oribile. Sau, mă rog, cum a zis ea. Și nu e un prieten oarecare. Ci unul Înalt, frumos și deștept, pe care Marketing Week l-a numit „una dintre mințile cele mai strălucite din cercetarea de piață de azi“. Îmi beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
foarte drăguță, Katie, care lucrează la personal. Avem codul nostru secret, cu ea care vine și zice „Emma, poți să vii puțin să ne uităm pe niște cifre ?“, În traducere liberă : „O ștergem și noi puțin la Starbucks?“ — ... niște cadouri oribile, și eu trebuie să mă prefac că-mi plac... — ... cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă... — ... și am scris În CV că am luat zece la mate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
zice „Emma, poți să vii puțin să ne uităm pe niște cifre ?“, În traducere liberă : „O ștergem și noi puțin la Starbucks?“ — ... niște cadouri oribile, și eu trebuie să mă prefac că-mi plac... — ... cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă... — ... și am scris În CV că am luat zece la mate la GCSE, cînd, de fapt, am luat opt. Știu că n-a fost corect din partea mea. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
oprește asupra paharului meu de polistiren. Ridică ochii și-mi Întîlnește privirea. Cum e cafeaua ? Întreabă amabil. Bună ? Îmi revine În minte, ca Înregistrat pe bandă, glasul meu idiot, Înșirînd toate prostiile din lume. „Cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă...“ — Foarte bună ! spun. E chiar... delicioasă ! — Îmi pare bine să aud asta. În ochii lui zăresc un licăr amuzat și simt cum mi se urcă tot sîngele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
De ce vrea Jack Harper să mă vadă ? Fiindcă, dacă vrea să-mi spună ca a avut dreptate tot timpul ăsta În legătură cu Connor, atunci poate să... poate să... O fracțiune de secundă, Îmi trece prin minte un flash cu atmosfera aia oribilă din lift și simt că-mi vine să vomit. Dacă situația o să fie la fel de stînjenitoare ca atunci ? Dacă e ofticat pe mine ? Nu trebuie să mă duc, Îmi spun. Mi-a oferit șansa de a refuza. Pot foarte bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ele. Pe bune, ce-o fi atît de interesant la niște vitamine ? Iar acum se uită la cingătoarea croșetată de Katie. — Ce-i ăsta ? Un șarpe ? E o curea, spun, schimonisindu-mă În timp ce-mi pun un cercel. Știu. E oribilă. Nu pot să suport chestiile croșetate. Unde mi-o fi celălalt cercel ? Unde ? A, OK, uite-l. Ce-o mai fi făcînd Jack ? Mă Întorc și-l găsesc privind fascinat programul de fitness pe care mi l-am atîrnat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să mă extrag disperată, dar mîna lui mi s-a prins ca o ventuză de umăr. Mă Împinge ușor spre un cort, unde cîteva femei Între două vîrste stau În picioare lîngă un stativ plin cu... o, Doamne. Cele mai oribile și mai kitchoase costume din fibre sintetice pe care le-am văzut În viața mea. De o mie de ori mai nașpa decît cele de la magazin. De unde naiba le-o fi luat ? — Nu, zic panicată. Serios. Prefer să rămîn cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pe care mi l-am făcut azi-dimineață. Scop : Să arăt ca o femeie sexi și sofisticată, Îmbrăcată Într-o rochie superbă, care o pune În valoare. Rezultat: Să arăt ca Heidi/un copil tembel, Într-o rochie cu mîneci bufante oribile. Scop : Să-mi dau un rendez-vous secret cu Jack. Rezultat : Să-mi dau un rendez-vous secret cu Jack, după care să nu mă duc la Întîlnire. Scop : Să fac o partidă de sex nebun cu Jack, Într-un loc romantic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lucru te rog : nu mai pretinde că ești cea mai bună prietenă a mea, OK ? Fiindcă nu ești și n-ai fost niciodată ! Tac și mă uit În jur spre asistența Împietrită de pe pătura de picnic, respirînd greu. Am senzația oribilă că, din clipă În clipă, am să izbucnesc În plîns. Îi Întîlnesc privirea lui Jack și el Îmi zîmbește ușor, gen bravo, i-ai arătat tu ! Apoi risc și arunc o privire scurtă spre mama și tata. SÎnt ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și nu-i menționez numele, nici măcar În treacăt. În primul rînd, fiindcă știu că, dacă aș face asta, aș deveni instantaneu roșie ca o pătlăgică sau, cine știe, aș Începe să zîmbesc tîmp. În al doilea rînd, fiindcă am sentimentul oribil că, dacă Încep să vorbesc despre el o singură dată, n-am să mă mai pot opri. Dar, În primul și În primul rînd, fiindcă nimeni nu mă bagă aproape deloc În seamă. La urma urmei, ce știu eu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne, să nu-mi spună că i-a zgîriat mașina. Te rog. — Ochi pentru ochi, Emma ! Omul ăla te-a trădat la modul cel mai oribil, și ai să-i răspunzi exact cu aceeași monedă ! Fii atentă, sînt cu un tip Mick. E ziarist, scrie pentru Daily World... Simt că-mi Îngheață sîngele În vine. — Un ziarist de scandal ? reușesc să articulez Într-un final. Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu câte un Rochefoucauld sau cu un Bourbon‑Sixte, În timp ce Rakhmiel Îi punea În ordine Însemnările și Îi citea eseurile aiuristice. Dar cel mai mult Îl atrăgea jurnalul ei. Pentru că se regăsea frecvent menționat În pagini: „Din nou ovreiașul ăla oribil, R. Kogon”, sau „Fac tot ce‑mi stă În putință ca să‑l suport pe Kogon, respingătorul protejat al lui Herbert, care pe zi ce trece devine tot mai ovreios și mai josnic și mai insuportabil - cu fața aceea nerușinată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
când a preluat puterea, În anii treizeci. Pe dată a pus să fie Împușcat căpitanul Roehm și alți colegi naziști. A fost o vreme când Rakhmiel și cu mine discutam destul de des asemenea probleme. O sumedenie de fapte amare, prea oribile pentru a fi adâncite de contemporani. Pur și simplu nu le puteam concepe. Sufletele noastre nu sunt Îndeajuns de tari ca să le suporte. Și totuși nu putem Închide ochii. Un om ca Rakhmiel se simțea dator să Înfrunte faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Tom Ripley (jucat de Matt Damon), ajunge să‑l ucidă pe băiatul de bani gata (jucat de Jude Law) pe care trebuia să‑l convingă să revină În America din Italia; Ripley, impostor genial, asumă identitatea victimei sale, iar toată oribila poveste e Însoțită de muzică: muzica ușoară și jazz‑ul sînt legate de victimă, opera e asociată cu asasinul, pervers și prin transgresarea barierelor de „casta”. La cel mai Înalt nivel al criticii culturale, opera din secolul al XIX‑lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
bot și i-o flutură pe dinainte, țipând. ─ Cum! Tu, ditamai dulău, să te pui c-o vrăbiușcă! Să piei din ochii mei! Nu mai vorbesc cu tine niciodată! Niciodată! Nici nu vreau să te văd, răule ce ești! Ființă oribilă! Ilie a auzit odată în tramvai o doamnă care-și certa astfel pechinezul prost crescut. Păstrase cuvintele acestea ca pe niște pietricele frumos colorate și e bucuros acum să le găsească întrebuințare. Apoi se întoarce cu spatele la răufăcător și pune vrabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ale războiului, care ucideau rapid, o așteptase fără îndoială o osândă mai lentă, o osândă care ucidea precum lepra. Nu trebuia să ghicesc ce fel de osândă. Era bine cunoscută, aplicată uniform tuturor prizonierilor de pe frontul rusesc - făcea parte din oribila rutină a oricărei națiuni total modernă, total științifică, total asexuată aflată într-un război total modern. Dacă Helga mea supraviețuise bătăliei, cei care o capturaseră o împinseseră fără doar și poate cu țevile armelor într-un detașament de muncă. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
negru. Tot ce-i mai rămăsese în această vale a plângerii, în afară de prietenia mea și de hainele de pe el, era o motocicletă. — Dacă se întâmplă vreodată ceva cu motocicleta mea, mi-a spus el, rămân cerșetor. O să-ți spun ceva oribil, continuă el privind în jur să nu tragă careva cu urechea. — Nu-mi spune dacă nu vrei, am zis eu. — Ba vreau, insistă el. Ești singura persoană căreia îi pot spune lucruri oribile. O să-ți spun ceva absolut îngrozitor. Locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
el, rămân cerșetor. O să-ți spun ceva oribil, continuă el privind în jur să nu tragă careva cu urechea. — Nu-mi spune dacă nu vrei, am zis eu. — Ba vreau, insistă el. Ești singura persoană căreia îi pot spune lucruri oribile. O să-ți spun ceva absolut îngrozitor. Locul unde ne cinsteam și discutam era o cazemată mică de beton lângă căminul unde dormeam amândoi. Fusese construită foarte recent pentru apărarea Berlinului, fusese construită de prizonieri. Era pustie, fără arme, fără soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
construită de prizonieri. Era pustie, fără arme, fără soldați. Rușii nu erau încă așa de aproape. Heinz și cu mine stăteam acolo cu o sticlă și o lumânare între noi și Heinz s-a apucat să-mi spună lucrul acela oribil. Era beat. — Howard, începu el, îmi iubesc motocicleta mai mult decât mi-am iubit nevasta. — Vreau să-ți fiu prieten și vreau să cred tot ce-mi spui, Heinz, i-am zis, dar refuz să cred lucrul ăsta. Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
totul se cufunda în beznă. Inima a început să-mi bată puternic. Un fior mi-a străbătut trupul până în creștetul capului, și de acolo, de parcă mi-ar fi despicat creierul, s-au scurs în mine fel de fel de imagini oribile. Toate se învârteau în jurul bunică-mii, o doamnă atât de delicată și de respectabilă, aceeași doamnă care îmi dădea șerbet și venea la noi de Crăciun făcându-ne cadou o gravură a Pieții Sfatului... Am ajuns la capătul scărilor. Încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
visa, visa lucruri moi. Își ținea mâna într-o poziție totuși nefirească, ceea ce, în câteva ore, urma să-i provoace furnicături. Până să-i examineze tremurul ușor al pleoapelor, străinul fără corp se înfioră: brațul fetei puțea de-a dreptul oribil. Era acolo o bubă ce răspândea spirale de mireasmă grea și ascuțită. Nici această fată nu-i era pe plac. Ar fi putut să plece chiar atunci, dar își dădu seama că apariția lui se limita doar la cadrul sufrageriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dar toată lumea zice că sunt drăgălași, iar satisfacția mea vine din vulnerabilitatea lor, care o să le grăbească sfârșitul. Nu-mi plac sfinții (nu că Hector ar fi sfânt. Există mai multe tipuri de sfinți, unii sunt de treabă, alții sunt oribili. Sfântul de treabă e omul pe care nu-l observi și pe care doar întâmplarea ți-l descoperă ca sfânt. Omul e cu sfințenia lui, are cancer și nu zice nimic, continuă să zâmbească, mă rog, chestii din astea. Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Sfântul de treabă e omul pe care nu-l observi și pe care doar întâmplarea ți-l descoperă ca sfânt. Omul e cu sfințenia lui, are cancer și nu zice nimic, continuă să zâmbească, mă rog, chestii din astea. Sfântul oribil e personificarea fațadei, a mierii în care a fost pusă o bombă de zahăr, e omul care radiază extazul și te copleșește, ca o pătură de lână în toiul verii. Vorbește delicat și atent, nu care cumva să-ți rănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spusei eu din politețe. Eram deja în mijlocul camerei, pe punctul de a mă așeza într-un fotoliu, cu ochii pe cutia cu biscuiți. Da, e bine. Chiar aveam nevoie de o pauză. Și voiam să te întreb despre toată această oribilă... - făcu un gest cu mâinile - mizerie, încheie ea. Nu avem ce să-i reproșez în legătură cu cuvântul ales. Din experiența mea, foarte puțini oameni spun „crimă“ și numai atunci când este absolut necesar. — Ai fost de față la toată povestea, nu? Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vine să binecuvânteze uniunea noastră cu sfântul dar al patiseriei daneze...? —Franceze, mormăii eu. —...patiseriei franceze, mă scuzați - sau ai venit la o discuție despre oameni morți? Eu bănuiesc că de morți e vorba. Sally se posomorî pe loc. —E oribile 1, gemu el. Tocmai uitasem și acum mi-ați adus aminte. Păi, oricum îți aduceai aminte cum ajungeai la teatru, îi explicai eu. Probabil că la ora asta nu mai ai loc de polițiști pe acolo. Cu siguranță că nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]