2,340 matches
-
suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp și spațiu. longitudinală - vectorul de oscilație, variază în unda elastică: timp
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp și spațiu. longitudinală - vectorul de oscilație, variază în unda elastică: timp, are direcția identică cu direcția de propagare. transversală - vectorul de oscilație, variabil în timp, este perpendicular pe direcția de propagare. viteza undelor longitudinale:unde: E → modul de elasticitate a mediului și ? → densitatea mediului viteza
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp și spațiu. longitudinală - vectorul de oscilație, variază în unda elastică: timp, are direcția identică cu direcția de propagare. transversală - vectorul de oscilație, variabil în timp, este perpendicular pe direcția de propagare. viteza undelor longitudinale:unde: E → modul de elasticitate a mediului și ? → densitatea mediului viteza undelor transversale: unde: T → tensiunea la care coarda este solicitată și μ → masa unității de lungime
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
undelor transversale: unde: T → tensiunea la care coarda este solicitată și μ → masa unității de lungime a corzii . lungimea de undă λ: reprezintă distanța parcursă de undă în timp de o perioadă cu viteza v adică: unda plană: sursa de oscilație este o suprafață plană. direcția de propagare a undelor plane în mediu elastic. unda sferică: sursa de oscilație este punctiforie sau sferică. Când distanțele sunt mari de sursa de oscilație, într-o mică regiune a mediului, porțiuni din unda sferică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lungimea de undă λ: reprezintă distanța parcursă de undă în timp de o perioadă cu viteza v adică: unda plană: sursa de oscilație este o suprafață plană. direcția de propagare a undelor plane în mediu elastic. unda sferică: sursa de oscilație este punctiforie sau sferică. Când distanțele sunt mari de sursa de oscilație, într-o mică regiune a mediului, porțiuni din unda sferică, pot fi considerate unde plane. Forma suprafeței de undă depinde de proprietățile mediului unde se propagă, cât și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o perioadă cu viteza v adică: unda plană: sursa de oscilație este o suprafață plană. direcția de propagare a undelor plane în mediu elastic. unda sferică: sursa de oscilație este punctiforie sau sferică. Când distanțele sunt mari de sursa de oscilație, într-o mică regiune a mediului, porțiuni din unda sferică, pot fi considerate unde plane. Forma suprafeței de undă depinde de proprietățile mediului unde se propagă, cât și de forma sursei. ecuația undei plane sau legea de mișcare: diferența de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pulsație. Elonganța punctului P va fi:, unde: , iar - defazajul; și φ1 și φ2 sunt fazele inițiale a celor două unde ce interferă, având aceiași lungime de undă și aceiași perioadă, respectiv pulsație. În figură S1 și S2 sunt surse de oscilații ce au aceiași pulsație dintr-un mediu elastic. Între defazajul Δφ și diferența de drum Δ? este relația: , unde . Amplitudinea A a oscilațiilor care se suprapun în punctul P depinde de amplitudinile oscilațiilor A1 și A2, precum și de diferența de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aceiași lungime de undă și aceiași perioadă, respectiv pulsație. În figură S1 și S2 sunt surse de oscilații ce au aceiași pulsație dintr-un mediu elastic. Între defazajul Δφ și diferența de drum Δ? este relația: , unde . Amplitudinea A a oscilațiilor care se suprapun în punctul P depinde de amplitudinile oscilațiilor A1 și A2, precum și de diferența de drum , căci Cazuri particulare: a) Dacă , rezultă adică punctul P va oscila cu amplitudine maximă. În acest caz sau , unde Pentru ca punctul material
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
figură S1 și S2 sunt surse de oscilații ce au aceiași pulsație dintr-un mediu elastic. Între defazajul Δφ și diferența de drum Δ? este relația: , unde . Amplitudinea A a oscilațiilor care se suprapun în punctul P depinde de amplitudinile oscilațiilor A1 și A2, precum și de diferența de drum , căci Cazuri particulare: a) Dacă , rezultă adică punctul P va oscila cu amplitudine maximă. În acest caz sau , unde Pentru ca punctul material P să oscileze cu amplitudine maximă A = A2 + A1, trebuie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de noduri și ventre. Pentru ca un punct P a undei staționare să fie ventre sau nod, adică să oscileze cu amplitudine maximă sau nulă, trebuie să îndeplinească anumite condiții. În manualul de fizică există dispozitivul: unde C este surca de oscilații, CB - un fir întins solicitat simultan atât de unda incidentă, cât și de unda reflectată. Întrucât firul întins, este fixat în B, unda reflectată datorită reflexiei cu schimbul de sens a elonganței, va pierde un *la întoarcere, încât drumul ei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
zero, iar bila nu mai revine la poziția inițială, trecând spre punctul B de pe suprafață; b) echilibrul stabil: bila datorită forței rezultanta forțelor de greutate ? și de reacțiune a suprafeței ? este diferită de zero, iar bila după câteva oscilații revine în poziția inițială B; c) echilibrul indiferent: bila rămâne în echilibru în orice punct C ..... D a suprafeței orizontale MP. Echilibrul punctului material (bilă) în câmpul gravitațional poate fi analizat și din punct de vedere al energiei potențiale. Știm
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
puterea activă primită de către circuitul primar ?2 − puterea electrică furnizată de circuitul secundar, reprezintă puterea pierdută în înfășurările din circuitul primar și cel secundar prin efect Joule, ??? este puterea pierdută prin fenomenul de histerezis și curenți turbinari. Cap.8 Oscilații și unde electromagnetice 8.1. Oscilații electromagnetice schema electrică pentru studiul descărcării condensatorului prin circuitul oscilant: a) dacă , descărcarea condensatorului este aperiodică, unde . b) dacă , atunci descărcarea condensatorului este periodică. Circuitul închis format dintr-un condensator C și o bobină
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
?2 − puterea electrică furnizată de circuitul secundar, reprezintă puterea pierdută în înfășurările din circuitul primar și cel secundar prin efect Joule, ??? este puterea pierdută prin fenomenul de histerezis și curenți turbinari. Cap.8 Oscilații și unde electromagnetice 8.1. Oscilații electromagnetice schema electrică pentru studiul descărcării condensatorului prin circuitul oscilant: a) dacă , descărcarea condensatorului este aperiodică, unde . b) dacă , atunci descărcarea condensatorului este periodică. Circuitul închis format dintr-un condensator C și o bobină de inductanță L și rezistența electrică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
descărcării condensatorului prin circuitul oscilant: a) dacă , descărcarea condensatorului este aperiodică, unde . b) dacă , atunci descărcarea condensatorului este periodică. Circuitul închis format dintr-un condensator C și o bobină de inductanță L și rezistența electrică r în care iau naștere oscilații electromagnetice libere se numește circuit oscilant. analogia de funcționare ale unui pendul elastic ideal și aunui circuit oscilant: ?? , iar circuitul oscilant are energie maximă în câmpul electric dintre armăturile condensatorului, pendulul are deformare maximă ?? ; , condensatorul este complet descărcat
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iar condensatorul de receptor de energie. rezonanța electrică în circuitul oscilant cu condensator C, și bobină de inductanță L. Datorită încurcării condensatorului cu sarcina ?? , procesul de descărcare a condensatorului pe bobină și încărcare inversă are loc singur, luând naștere oscilații electrice libere, având o perioadă proprie de oscilație ?0 ce depinde de C și L ale circuitului oscilant. Pentru a afla pe ?0 se pleacă de la ecuația tensiunilor pentru un circuit RLC de curent alternativ, unde U = 0 și R
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în circuitul oscilant cu condensator C, și bobină de inductanță L. Datorită încurcării condensatorului cu sarcina ?? , procesul de descărcare a condensatorului pe bobină și încărcare inversă are loc singur, luând naștere oscilații electrice libere, având o perioadă proprie de oscilație ?0 ce depinde de C și L ale circuitului oscilant. Pentru a afla pe ?0 se pleacă de la ecuația tensiunilor pentru un circuit RLC de curent alternativ, unde U = 0 și R ≈ 0, bornele la care se aplică t.e.m.
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
1) obținem:, adică ??=?? condiția de rezonanță. Făcând calculele rezultă formula lui Thomson. Deci, s-a regăsit formula lui Thomson de la rezonanța circuitului serie RLC din studiul curentului electric alternativ la rezonanța electrică. Putem afirma că perioada proprie a oscilației electromagnetice libere depinde de capacitatea C și inductanta L a circuitului oscilant. 8.2. Unde electromagnetice 8.2.1. Câmp electromagnetic principiile electromagnetismului: 1) un curent electric ce trece printr-un conductor produce un câmp magnetic cu liniile închise în jurul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este zero, un câmp electric cu linii de câmp închise ce se desprinde de antenă (dipol) în momentul pentru ? > ? 2 , propagându-se mai departe. În semiperioada următoare, totul se repetă, dar sensul câmpurilor electrice și magnetice este inversat. Oscilațiile câmpului electromagnetic se propagă în mediul înconjurător sub forma undelor electromagnetice. a) antenă cu ambele capete libere: În timpul funcționării antenei, la capătul liber A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru de tensiune efectivă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
poate fi considerată ca rezultat al interferenței tuturor undelor elementare emise de o suprafață de undă”. Christian Huygens (1629 - 1695). Fizician și astronom olandez. A studiat și și-a dat seama de natura inelului lui Saturn. S-a ocupat de oscilații și a introdus studiul mișcării ondulatorii. A stabilit legile pendulului fizic și a reușit să adapteze pendulul pentru regularizarea mersului unui ceasornic (1657). A publicat în 1690 Tratatul despre lumină. În această lucrare a aplicat ideea pe care o cunoaștem
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
principiul lui Huygens, explicând unele fenomene și reușind să demonstreze legile reflexiei și refracției. Contribuția lui Huygens este de asemenea importantă în domeniul dinamicii, putând fi considerat, alături de Galilei și Newton, unul dintre creatorii acestei discipline. Huygens - Fresnel afirmă că oscilațiile luminoase sunt oscilații longitudinale ale eterului, ipoteză ce a fost combătură de polarizarea luminii (a dublei refracții a luminii în spatul de Islanda). În secolul al XIX-lea, s-a ajuns la ideea că lumina este o oscilație transversală a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
explicând unele fenomene și reușind să demonstreze legile reflexiei și refracției. Contribuția lui Huygens este de asemenea importantă în domeniul dinamicii, putând fi considerat, alături de Galilei și Newton, unul dintre creatorii acestei discipline. Huygens - Fresnel afirmă că oscilațiile luminoase sunt oscilații longitudinale ale eterului, ipoteză ce a fost combătură de polarizarea luminii (a dublei refracții a luminii în spatul de Islanda). În secolul al XIX-lea, s-a ajuns la ideea că lumina este o oscilație transversală a eterului distribuit în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
afirmă că oscilațiile luminoase sunt oscilații longitudinale ale eterului, ipoteză ce a fost combătură de polarizarea luminii (a dublei refracții a luminii în spatul de Islanda). În secolul al XIX-lea, s-a ajuns la ideea că lumina este o oscilație transversală a eterului distribuit în tot spațiul. Prin nici o experiență nu s-a putut dovedi existența eterului cosmic. Maxwell prin teoria emisă, a arătat că perturbațiile electromagnetice se propagă sub forma undelor transversale și datorită coincidenței între valoarea vitezei de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
viteză în natură. Pleada de cercetătorii care au determinat viteza luminii: Röwer (1675), Bradley (1727), Foucauldt (1868), Mickelson. Cap.2. Optica ondulatorie 2.1. Interferența luminii interferența luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de dispozitive cu ajutorul cărora se produce interferența luminii, dar noi vom studia: dispozitivul lui Young și dispozitivul cu lame subțiri
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminii difracția luminii: ocolirea aparentă a unor obstacole de către undele luminoase, când acestea au dimensiunile comparabile ca ordin de mărime cu lungimea lor de undă. Fenomenul de difracție se explică pe baza principiului Huygens - Fresnel: Notăm cu S sursa de oscilație ale cărei oscilații se propagă în direcții diferite într-un mediu, având aceiași viteză, iar suprafețele de undă succesive, ce au loc la anumite momente de timp, sunt niște sfere concentrice cu centrul în S. Așezând un ecran E între
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]