1,525 matches
-
Depărățeanu - Nihil novi sub sole el nu pare impresionat de calitatea îndoielnică a versurilor dar este iritat de inadvertența istorică, arătând că, după scrierile lui Pliniu, perla în valoarea de 10 milioane de sesterți ar fi fost băută la un ospăț cu Marc Antoniu și nu cu Cesar. În aplicarea principiilor de care le urmărea, Anghel Demetriescu se lovea uneori de contradicții care trebuie să-i fi fost dureroase. O asemenea contradicție era cea dintre simplitate și erudiție, o lucrare cu
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
în Ierusalim ci și printre evreii din jurul Mediteranei, care vorbeau grecește. Ei consideră că Apocalipsa ne prezintă euharistia timpurie, afirmând că ea este noua adorare din Templul unui Pământul Nou și Cer Nou. Ideea că euharistia este o prefigurare a ospățului ceresc este de asemenea cercetată de metodistul britanic Geoffrey Wainwright în cartea sa "Eucharist and Eschatology" (Oxford University Press, 1980). Viziunile esoterice asupra Apocalipsei afirmă că ea are niveluri de înțelegere multiple, cel mai rudimentar fiind cel literal sau „litera
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
fac schimb de inele, iar o logodnă poate fi stricată prin întoarcerea inelelor (totuși acest lucru se întâmplă foarte rar). Logodna nu poate dura mai mult de un an, tinerii trebuind apoi să se căsătorească. Căsătoria este celebrată la un ospăț al celor două case. Ei dau inelele de logodnă și primesc altele pe care să le poarte pe degetul index. Mama miresei dă mirelui un juvaier pentru a-l purta tot restul căsniciei. Punctul de vedere al elfilor în legătură cu actul
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
în tablou a "bufonilor, bețivilor, piticilor și a altor lucruri necuviincioase". La proces, artistul se apără cu multă înțelepciune, este în cele din urmă declarat nevinovat, insă tribunalul îi ordona schimbarea titlului operei, care din acel moment se va numi "Ospățul în casa levitului". Operele cu caracter laic au o tematica provenită fie din istoria antică, fie din mitologie. Compoziția "Familia lui Darius în fața lui Alexandru" este o dovadă a maturității artistice a lui Veronese. Tabloul este construit după tiparul oferit
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
zeci de scene mici, constând dintr-o succesiune de teme secundare limitate la viața unui sfânt (Gheorghe, Dimitrie, Nichita și Parascheva) sau la un episod din Biblie (Facerea lumii, Viața primilor oameni). Apar aici Adam arând, Eva torcând (în Geneză), Ospățul Sfântului Gheorghe, cu mesenii așezati și cu spatele la pridvor (amplasament străin bizantinismului, introdus de Renașterea italiană). Personajele au o mișcare firească, "trăiesc" evenimentul. Artistul se dovedește curajos: la trecerea de pe un zid pe altul, așază capul balaurului într-o scenă și
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați în jurul unei mese, participând la un ospăț. Placa sepulcrală de la Turda reprezintă 3 personaje: doi bărbați rezemați cu cotul pe un „kliné” și o femeie așezată pe o „kathedra” . In fața lor, pe masă, se află o „patera” ținută de femeie, o farfurie ovală cu un pește
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
destul de diferit față de acesta. Mortul călătorește pe lumea cealaltă pe un cal sau într-un car și este primit de un grup de bărbați, probabil strămoși ai lui. Aita, zeu identificat cu Hades și Phersipnai, zeiță asemănătoare Persephonei, prezidează un ospăț în cinstea mortului. Alte picturi etrusce înfățișează o întreagă demonologie, diferită de cea greacă. Etruscii au un personaj numit Charon, la fel ca grecii, dar care are o înfățișare originală. El are urechile asemeni unui cal, nas încovoiat de pasăre
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
crescut în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la ospețe, de aprovizionarea cu alimente. Răspundea de magaziile și depozitele domnești. În Moldova exista și "jitnicerul", care se ocupa de depozitele de grâne. Pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine. În secolul al XVII
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
în privința concepției generale și a metodelor utilizate în redactarea lor. Preocuparea romanilor pentru trecut era veche și a constituit una dintre îndeletnicirile spirituale de bază, întâlnite încă în creațiile orale, datorită bogatei și spectaculoasei lor istorii interne și externe. La ospețele romanilor erau cântate faptele de glorie ale marilor bărbați ai trecutului (carmina convivalia), prin acest mijloc fiind păstrate legendele despre începuturile Romei, utilizate de istorici mai târziu. Spiritul metodic al romanilor a obligat pe magistrați să aibă consemnate îndatoririle lor
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
încercări. În timpul îndelungii lui absențe, cu toată dragostea și credința nestrămutată pe care o nutrește față de el soția sa, Penelopa, pețitorii acesteia au pus stăpânire pe avutul și pe palatul lui. Ei petrec aici, ca la ei acasă, în nesfârșite ospețe. După douăzeci de ani, nimeni nu-și mai aduce aminte de Odiseu, așa încât eroul, sosit în mijlocul lor, trece neobservat cu atât mai mult cu cât s-a deghizat în cerșetor. Își dezvăluie adevărata identitate numai bătrânului porcar Eumaeus și propriului
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]
-
purtau numele de Parce. Muzele (Μουσαι) erau cele 9 fiice ale lui Zeus și ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei și patroanele artelor în general. Ele îi desfătau pe zeii Olimpului cu cântecele lor la ospețe și serbări. Au participat, de pildă, în această calitate, la nunta Harmoniei cu Cadmus, la cea a lui Thetys cu Peleus. S-au născut în Thracia, anume în Pieria (de unde și denumirea pe care o purtau de Pierides), și sălășluiau
Lista personajelor mitologice elene () [Corola-website/Science/304617_a_305946]
-
pe nedrept - în gură vorbele "mai bine turbanul sultanului decât mitra Papei" a fost ucis, împreună cu cei doi băieți ai săi, asta după ce totuși sultanul le promisese libertatea și grația, în ceea ce istoria a reținut ca fiind "rușinoasa întâmplare a ospățului" (Mehmet-cuceritorul care era homosexual, este informat la ospățul organizat după căderea cetății Constantinopolului de către sfetnicii săi apropiați că Notaras ("primul ministru" al imperiului ortodox) are un frumos băiat de 14 ani; el îi cere atunci grecului să i-l aducă
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
sultanului decât mitra Papei" a fost ucis, împreună cu cei doi băieți ai săi, asta după ce totuși sultanul le promisese libertatea și grația, în ceea ce istoria a reținut ca fiind "rușinoasa întâmplare a ospățului" (Mehmet-cuceritorul care era homosexual, este informat la ospățul organizat după căderea cetății Constantinopolului de către sfetnicii săi apropiați că Notaras ("primul ministru" al imperiului ortodox) are un frumos băiat de 14 ani; el îi cere atunci grecului să i-l aducă, cu gândul declarat de a-l sodomiza, fapt
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
violet în jurul umerilor. Principala diferență în îmbrăcămintea femeilor față de cea a bărbaților a fost faptul că acestea se strângeau, prindeau, înspre stânga și nu înspre dreapta. Existau o multitudine de restaurante și taverne; de obicei felurile principale erau incluse în ospețe, banchete și carnavaluri, în timpul Song. Ele dezvăluie o dietă variată și generoasă pentru cei din clasa superioară. Ei puteau alege dintr-o mare varietate de carne și fructe de mare, inclusiv creveți, gâște, rațe, scoici, crustacee, iepure, potârniche, fazan, prepelițe
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
pentru aproape 40 de ani). Otto i-a urmat tatălui său ca rege al germanilor în 936. Ceremonia încoronării s-a ținut la catedrala din Aachen, fosta capitală a lui Carol cel Mare. Potrivit cronicarului saxon Widukind de Corvey, la ospățul prilejuit de încoronare, Otto i-a avut ca servitori personali pe ducii de Franconia, Suabia, Bavaria și Lotharingia: Arnulf de Bavaria ca mareșal ("marescalc" "șeful peste grajduri"), Hermann de Suabia ca paharnic ( sau "buticularius"), Eberhard III de Franconia ca "senexscalc
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
18 bărbați etiopieni și o singură femeie băștinașă, toți ceilalți au fost bărbați egipteni. Numele acestei femei care a domnit era Nitokris...“. În continuare se afirmă despre regină că și-a răzbunat fratele ucis, convocând inamicii într-o sală de ospăț, unde apoi i-a înecat prin intermediul unui canal care comunica cu încăperea în cauză. După fapta ei, Nitokris apoi s-a sinucis(Herodot, II. 100). Pe lângă faptul că presupusa Nitokris n-a fost singura femeie-faraon(v. spre ex. Hatshepsut), se
Nitocris () [Corola-website/Science/312770_a_314099]
-
și violurilor. Ea spune lui Titus că un spirit supranatural îi va acorda răzbunare dacă îl va convinge pe Lucius să opreasca atacul Romei. Titus este de acord și îl trimite pe Marcus să-l invite pe Lucius la un ospăț. "Răzbunarea" (Tamora) se oferă să-i invite pe împărat și pe Tamora și este pe cale să plece, dar Titus insistă asupra faptului că "spiritul violului si a crimei” (Chiron și Demetrius), să stea cu el. Ea este de acord. Atunci când
Titus Andronicus () [Corola-website/Science/312025_a_313354]
-
putut să abordeze diverse modalități de tratare, moderne, realiste, romantice, și chiar preimpresioniste. Ca desenator, Theodor Aman este apreciat datorită manierei asemănătoare neoclasicilor ce finisau fiecare formă în parte și subordonau culoarea desenului, exemplu fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile date în atelierul său, realizând o adevărată cronică mondenă pictată. Exemple de astfel de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în atelier”, „Serată”, „Dama
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
sa ea și Solomon vor fi priviți ca vinovați. Bătrânul David ordonă ca Solomon să fie uns împărat de preotul Țadoc și proorocul Natan la Ghihon. Auzind de înscăunarea lui Solomon- continuă „Cartea întâi a împăraților”- toți cei poftiți la ospățul de cinstire a „împăratului Adonia”, s-au umplut de spaimă, s-au sculat și au plecat care încotro. Adonia însuși, temându-se de Solomon, fuge și se apucă de coarnele altarului, implorând ca împăratul să-i jure că îi va
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
Chindiei se află sub tutela Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște. Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privința acestui fapt. Cea dintâi susține că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfășurare a unor ospețe, denumite „chindii”, de unde și proveniența numelui. De asemenea, s-a sugerat că numele își are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldații ce apărau turnul aveau obligația să dea semnalul prin care
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
trimis la Micene să-l ucidă pe Atreu. Dar acesta se apără și își ucide neintenționat propriul fiu. Ca să se răzbune, Atreu îi ucide pe cei doi fii ai lui Tieste, Polysthenes și Tantalos, și din ei a făcut un ospăț pentru tatăl lor, pe care Atreu îl păcălise cu gândul de împăcare. După ce Tieste termină de mâncat, Atreu îi arătă capetele fiilor săi. Tieste îl blestemă pe Atreu și fuge în Epir. Ca pedeapsă pentru fărădelegile lui Atreu, zeii au
Atreu () [Corola-website/Science/311863_a_313192]
-
a deschis negocierile cu Spania, țara natală a reginei Anna. În 1658, Filip și-a achiziționat Castelul Saint Cloud, o construcție situată la aproximativ 10 kilometri vest de Paris. La 8 octombrie 1658, proprietarul lui Barthélemy Hervart a organizat un ospăț somptuos la Saint Cloud în onoarea familiei regale. Două săptămâni mai târziu, la 25 octombrie, Filip a cumpărat moșia pentru 240.000 livre și a început imdiat îmbunătățirile la ceea ce era atunci o mică vilă. Cam în același timp Filip
Filip al Franței, duce de Orléans () [Corola-website/Science/312841_a_314170]
-
Codrescu). Boierii potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și o căruță de copii care urmau a fi instruiți
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în Brahmanism sau Budism, apărute ulterior. Imortalitatea individuală este un fapt general admis. Există un imperiu al morților sub cârmuirea lui "Yama", unde cei buni sunt separați de cei păcătoși. Cei buni sălășuiesc într-un loc luminos și participă la ospățurile zeilor; cei răi sunt îndepărtați în adâncuri întunecate veșnic. Nu se întâlnesc încă urme ale doctrinei transmigrației, specialiștii recunosc însă deja germenii panteismului de mai târziu. În Brahmanism răsplata sau pedeapsa după moarte sunt mai pregnante, devin însă lipsite de
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]