1,898 matches
-
spre el, hotărâtă, cu rochia înfoiată și farfuria în care măslinele se legănau periculos, omul s-a tras înapoi, a-ntins palmele în față, cu degetele rășchirate și mi-a strigat de la distanță: "Doamnă, vă rog să nu vă dați osteneala cu mine! Sânt un om mizantrop și antipatic! Dacă urăsc ceva pe lume e socializarea! Mă simt bine numai singur!" Iar apoi, văzând că totuși rămân, din inerție, pe traiectorie, și-a aruncat disperat, cu voce stinsă, ultimul argument: "Oricum
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ale frânghiilor plutei, le desfăcu și le împleti din nou. Ierburile acele lungi se dovediseră mai bune decât frânghia adevărată: nu putrezeau. Făcură un topor de cremene și dreseră pluta, punîndu-i și catarg din arborele adus de ape, cioplit cu osteneală. Agățară pânza, și luîndu-și apă într-un fel de butoi dintr-o piatră scobită, se suiră pe plută și porniră spre apus. O lună sau poate mai mult îi purtă vântul încolo și încoace, până când poposiră din nou pe un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Străinul nu înțelese ce se petrece și se opri să privească, însă văzu cu mirare că după ce răcnetele încetară, negustorul cel rotofei își luă măseaua însîngerată, trase un gât de rachiu de palmier și suflând greu îi dădu celuilalt pentru osteneală o măsură de grâu și, pe deasupra, două plăcinte calde. În alt colț al pieței, o femeie vindea țesături înflorate. În brațele ei plângea un prunc. Femeia îi turnă ceva în gură, dintr-o căniță, și copilul tăcu o clipă, strîmbîndu-se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de fapt, ei putrezesc și se descompun pe dinăuntru. Poluarea și purificarea Dacă privim îndeaproape și imparțial situația sănătății și a longevității din America de la începutul secolului XX nu putem să nu ne întrebăm dacă „stilul de viață modern” merită osteneala. În lucrarea Report on the Health of the Nation, publicată in martie 1956, dr. Coda Martin dezvăluia următoarea realitate despre starea de sănătate din America. Dintre 1 000 de oameni de afacere aparent sănătoși cu vârsta de 48 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
si asigură, este orientarea pe piata muncii si începerea unei activităti anteprenoriale, servicii de asistentă care să asigure valoare deosebită atât din punct de vedere arhitectural, istoric căt cultural, ce trebuie păstrat ca un dar al lui Dumnezeu și ca osteneală a strămoșilor noștri. Centrul Comunitar de Resurse Ivănești CCR Ivănești este situat în comuna Ivănești din județul Vaslui. Comuna este formată din 12 sate. între sate și centrul comunei este o distanță medie de 3 km. Populația totală a comunei
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Sfîntul Simeon Noul Teolog: "Ce viață și ce petrecere ar fi avut [omul] dacă s-ar fi păstrat nestricăcios și nemuritor, într-o lume nestricăcioasă, dacă ar fi trăit o viață fără de păcat și fără supărări, fără griji și fără osteneală?" [cf. Țuțea, 1992:259]. Însuși darul libertății de alegere făcut omului a proiectat ca necesară existența răului în lume, existență pe care s-au întemeiat ulterior multe din construcțiile omului căzut în păcat, inclusiv aceea a regăsirii lui Dumnezeu și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naște copiii; atrasă vei fi de către bărbatul tău și el te va stăpîni" [Facerea, 3:16]; iar lui Adam i-a zis: "...blestemat va fi pămîntul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba cîmpului! În sudoarea feții tale îți vei mînca pîinea, pînă te vei întoarce din pămîntul din care ești
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
rulouri cu - dece nu, e doar vremea teilor În floare mireasmă de tei. Ultimul vers, role În perechi pot fi, la alegere, perechea de patine a unui roller sau perechea patinatorilor ținîndu-se tandru de mînă. Rollerii se-mbujorează de plăcuta osteneală ca și cum ar fi rumeniți pe asfaltul Încins În uleiul volatil al florilor de tei. pe trotuaru-ncins sfîrÎind În miros de tei role În perechi Se sting la liman vuind, clipocind mărunte sau mari, toate se sting la liman Tehnic e
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
colindat de unul singur, ore În șir, de-a lungul țărmului doar pentru a iscodi felul În care taina mării se mărturisește ca ceva de neînțeles. Și poate ți s-a părut că valurile nu sînt decît răsuflarea mării, mărturisind osteneala ei care, Într-un anume fel misterios, ajunge totuși chiar acum (și necontenit) la liman. O răsuflare Întețită care Își găsește mereu răgazul unei expirații ușurate. Din tot freamătul se desprinde acel susur final al răsfirării ca o scurtă bucurie
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 30.1.-30.4., 31.1.31.3., în PSB, vol. 5, p. 129-130) „Dar e nevoie de mare credință și nădejde pentru a primi răsplată pe măsura acesteia și nu pe măsura ostenelilor. Iar temelia credinței este sărăcia și dragostea nemăsurată către Dumnezeu. <footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel sărac cu duhul își dă seama că nu este nimic prin sine. El are în același timp o dragoste nemăsurată de Dumnezeu. Cu cât își
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
păzirea întocmai a poruncilor. Păzirea întocmai a poruncilor învață pe creștini să-și cunoască neputința 15 lor. Iar cunoașterea neputinței noastre adevărate naște aducerea-aminte de moarte. Cel ce și-a făcut-o pe aceasta însoțitoare de viață va căuta cu osteneală să afle ce soartă va avea după ieșirea și plecarea din viața aceasta. Iar cel ce se străduiește să cunoască cele viitoare e dator, întâi de toate, să se lipsească de cele de acum”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința noastră în cele ce ne stau în față...”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 40, în Filocalia..., vol. VIII, p. 93) „Credința este pricinuitoarea celor nădăjduite. Și aceasta a arătat-o tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce cunoaște că sunt făpturi ale unuia și aceluiași Făcător și împreună roabe cu el, și nu au putere asupra sa, de nu va îngădui Dumnezeu”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 182183) „Pentru că nu ostenelilor, zice Scărarul (Sf. Ioan Scărarul - n.n.), ci smereniei și simplității se descoperă Domnul prin credință, adică prin contemplarea Scripturilor și a făpturilor, de care zice Domnul: Cum puteți crede, căutând slavă unii de la alții și celelalte. Și aceasta este credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfinților, la fericita lor nepătimire și-l îndeamnă să alerge spre culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea lor”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 30, în Filocalia..., vol. VI, p. 198). „Socotește ca lege nemijlocită a poruncilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nici nu au putut intra din pricina necredinței lor, cum vor putea să intre vreunii prin singura nevoință trupească, fără de credință, întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței, când vedem pe mulți neputând să intre și să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se cerceteze fiecare de nu cumva este întru sine o inimă vicleană și necredincioasă și de aceea se lipsește, deși se află în multe osteneli, de odihna și de desăvârșirea lui, din care pricină se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mulți neputând să intre și să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se cerceteze fiecare de nu cumva este întru sine o inimă vicleană și necredincioasă și de aceea se lipsește, deși se află în multe osteneli, de odihna și de desăvârșirea lui, din care pricină se chinuiește pururea cu faptele și mănâncă pâinea durerii. Și dacă lipsește odihna întru el, să se silească să intre prin credință întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței<footnote Tâlcuirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
săvârsește, pătrunde în toată puterea celor ce lucrează în Duh”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 1, rp. 37, în Filocalia..., vol. III, p. 136) „Bunului credinței îi urmează, pe rând, acestea: temerea de Dumnezeu, înfrânarea de la plăceri, răbdarea ostenelilor, nădejdea în Dumnezeu, nepătimirea și dragostea”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și petrecerea cea după minte, cap. 61, suta a patra, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) „Toate sunt cu putință celui ce crede (Mc. 9, 23). Căci credința se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 2, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 268) „Credința înalță la cer sufletul nostru; nu-l lasă să fie înjosit de nici una din greutățile cele de aici, căci îi ușurează ostenelile cu nădejdea celor viitoare. Cel care caută la cele viitoare, cel care nădăjduiește spre cele cerești și-și mută ochii minții acolo, nici nu simte durerea greutăților din lumea aceasta, după cum nici Pavel nu o simțea. Și pricina acestei cugetări
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
bucure de toate desfătările vieții de pe pământ; voi însă v-ați lipsit și de desfătările de pe pământ, și de cele din viața cealaltă. Poate fi, oare, o pedeapsă mai cumplită decât aceea de a fi pedepsit, în loc să fii răsplătit, pentru osteneli și sudori? Desfrânatul, lacomul, cel care se desfătează cu bunurile altora, cel care răpește averea semenului său au oarecare mângâiere de pe urma faptelor lor; mică, e drept, dar o au; negreșit, vor fi pedepsiți pe lumea cealaltă, dar cel puțin cât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zâmbetul pe buze și cu un ton politicos. Este bine să ne hotărâm cât mai repede asupra lucrurilor pe care dorim să le cumpărăm, mai ales dacă sunt și alte persoane la rând. Chiar dacă nu cumpărăm nimic, mulțumim vânzătorului pentru osteneală. Nu atingem mărfurile alimentare neambalate: pâine, cornuri, biscuiți, bomboane etc. Nu ne certăm cu vânzătorul sau cu ceilalți cumpărători. Când plătim, verificăm restul primit în fața vânzătorului. Dacă nu primim restul corect ne adresăm imediat vânzătorului pe un ton cât mai
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
din putință în act se face cu o ușurință care nu are nevoie de învățătură, nici de treptată strunire. 168 În Ariel se află, dintotdeauna și pentru totdeauna, întregul Ariel. Dimpotrivă, Prospero, bântuit de mărginirile omenescului, ale căror nume sunt osteneala și o anume spaimă a irosirii în inconsistență, are de străbătut un drum interior, are trepte de urcat, are de învățat. Iar în aceasta, cum se va vedea, Ariel are un rol. Apropiindu-se, întâmplător (sau poate nu), de omenesc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lor din putință în act se face cu o ușurință care nu are nevoie de învățătură, nici de treptată strunire. În Ariel se află, dintotdeauna și pentru totdeauna, întregul Ariel. Dimpotrivă, Prospero, bântuit de mărginirile omenescului, ale căror nume sunt osteneala și o anume spaimă a irosirii în inconsistență, are de străbătut un drum interior, are trepte de urcat, are de învățat. Iar în aceasta, cum se va vedea, Ariel are un rol. Apropiindu-se, întâmplător (sau poate nu), de omenesc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
bucuria inimii ca o „înviere” la arătările de după Înviere:„Acum preamărește-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe caream avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea” (Ioan 17, 5): „Scăpatdin chinurile sufletului Său, va vedea rodul ostenelilor Sale și demulțumire se va sătura” (Isaia 53, 11).„Eu sunt viu și voi veți fi vii!” (Ioan 14, 19): „arătările” suntpentru ucenici calea „învierii” lor, ca cei ce erau „abia vii” după„jefuirea” vieții pe care o aveau din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
-n fiecare din cele trei să nu-i rupeți vreodată duratei unei zile cursul." Neregularitatea unui Shakespeare în aceeași epocă este cu mult mai radicală, lui nepăsându-i deloc de continuitatea temporală. Om de platou, el nu și-a dat osteneala să teoretizeze, dar ne-a dezvăluit întâmplător, într-o replică, punctul său de vedere. În Poveste de iarnă, la începutul actului IV, pentru a explica publicului că s-au scurs șaisprezece ani în antractul care desparte actul III de actul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sărăcia pantomimei care, după părerea lui, nu poate ține locul cuvântului, și care deseori nu servește decât la mascarea incapacității scriitorului. "Acțiunea lor, scrie el cu privire la autorii dramatici, redusă la pantomimă, îi scutește de grija de a scrie și de osteneala de a gândi." În ciuda criticilor lui Marmontel, alături de care trebuie să recunoaștem că drama burgheză nu a produs nicio capodoperă, trebuie subliniată modernitatea teoriilor care o susțin. În totală ruptură cu Antichitatea și Clasicismul, ele consacră o concepție nouă a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]