4,332 matches
-
dă nici o atenție, sau numai una efemeră. A lua parte la o reuniune în care mă aflu, a privi toate fețele alături de mine e pentru el un deliciu. Ștolț este monden. Pentru celelalte animale, afară de câini, are felurite nuanțe de ostilitate. Muștele îl supără, broasca, asupra căreia pune laba cu prudență, îl dezgustă, pisica îi produce nervi prin calmul perfid cu care îl privește, ursul îl sperie, pe alte jigănii le contemplă cu umor, ca pe niște caricaturi ale naturii, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
are biserica lui Ioanide, nu-i grandioasă? . - Parcă e un hangar, un depozit de tramvaie! . - Cât ești de nedrept! se mâhni Gaittany. După aceea, fără să-și schimbe părerea fundamentală, păstră mai multă rezervă în apreciere, căutând a combate timid ostilitățile și a susține aprobările. În public se răspândi, nu fără concursul lui Smărăndache, zvonul că Ioanide a căzut la misticism. Se pretindea că moartea Pichii o socotea un sacrificiu cerut de cer unui nou Meșter Manole, care era el, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ne dărâme biserica? E un lucru imposibil. Noi nu dărâmăm nimic, fiindcă n-avem nici curajul inimiciției. Nu vezi că Pomponescu nu îndrăznește să mă lovească pe față, se teme să-mi pronunțe chiar numele? Mi-e frică nu de ostilitate, ci de oboseală. Noi n-ajungem niciodată cu marile proiecte până la acoperiș. Le abandonăm. De aceea am turnat biserica în beton armat și am acoperit-o repede. O să stea aici uitată, însă întreagă." Când auzi de tăierea subvenției, Botticelli ascunse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de unde rezulta că vedea moartea, întrucît o privea, ca un fenomen foarte îndepărtat; alta: "nu mai e ca altădată", indiciu că tot ce se petrecea în prezent i se părea absurd; în fine: "Jean, nu trebuie să admiți asta", trădând ostilitatea ei pentru tot ce sta în contra intereselor lui Pomponescu sau ale generației sale. Pomponescu însuși se rușina de acest egoism al mamei sale, care, afară de asta, profesa un hedonism exagerat, în baza căruia o faptă neaducând satisfacții imediate nu prezenta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost inventat în Europa). Pe de altă parte, unele standarde și practici americane pornind de la sistemul de măsurare în livre (pounds) și picioare (feet), preferat sistemului metric, până la pedeapsa capitală s-au confruntat cu lipsă de înțelegere și chiar cu ostilitate fățișă. Globalizarea înseamnă mai mult decât americanizare, dar pentru cei implicați în mișcarea împotriva globalizării, care vor să se împotrivească fenomenului sau să-i dea o altă formă, antiamericanismul reprezintă adesea o armă utilă, și atunci combinarea sa cu globalizarea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de un interes aparte în țările islamice. Dacă se compară figura 2.3 cu figura 2.1 se va observa faptul că dimensiunile atractivității americane diferă în lumea musulmană. Un raport oficial bipartizan întocmit în octombrie 2003 menționa faptul că "ostilitatea împotriva Americii a atins cote îngrijorătoare. Ceea ce se impune în acest caz nu este doar o adaptare tactică, ci o transformare strategică și radicală."33 Mai mult decât atât, imaginea Statelor Unite a decăzut acolo mai mult ca oriunde. În anul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Cănd așezat cu rigoare în culmea importanței sociale, cănd blamat și aruncat la periferia acestei importanțe sub acuzele încrăncenate ale inutilității educației și a consumului total neadecvat de resurse pentru această problematică. Așadar, aflat între granițele unor deziderate sociale și ostilitățile reflexe ale actorilor sociali, profesorul trebuie perceput distinct de sfera unor teoretizări excesive și implicat în concretețea actului didactic, unde se poate regăsi fluctuant un determinism social nu totdeauna favorabil performării. Tendința digitalizării a tot ce mișcă în plan social
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
trecut, Mvouma, gardianul comunității, ne spunea: Suntem aici, la Okelataka. Pe oamenii din alte părți nu îi cunoaștem, nu sunt din familie, nu putem să-i zicem unui străin să muncească la noi". Stabilirea raporturilor comerciale se lovește de o ostilitate generală. Totuși, în acest dinamism negativ pot fi introduse multe nuanțe. Putem clasa raporturile comerciale în trei categorii situate în ordine crescătoare după ostilitatea pe care o provoacă: • schimbul comercial: vânzarea de produse cumpărate de vânzător; • schimbul artizanal: vânzarea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să-i zicem unui străin să muncească la noi". Stabilirea raporturilor comerciale se lovește de o ostilitate generală. Totuși, în acest dinamism negativ pot fi introduse multe nuanțe. Putem clasa raporturile comerciale în trei categorii situate în ordine crescătoare după ostilitatea pe care o provoacă: • schimbul comercial: vânzarea de produse cumpărate de vânzător; • schimbul artizanal: vânzarea de produse fabricate de vânzătorul însuși (tâmplar, croitor); • activitatea specializată (zidărie), activitatea în sine efectuându-se în schimbul banilor. Primele două tipuri de schimb sunt, într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modele exemplare pentru comportamentele și acțiunile sale” (/27). După propria mărturisire, autorul român a fost frapat de Îndârjirea cu care oamenii societății arhaice s-au revoltat Împotriva „timpului concret” nostalgia lor de reîntoarcere periodică la un timp mitic al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se justifică și subtitlul volumului Mitul eternei reîntoarceri: arhetipuri și repetare. În Încercarea labirintului, Eliade propune Înlocuirea sintagmei „arhetipuri și repetare”, prin expresia „paradigmă și repetare
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mutuală sau la confruntarea între două sau mai multe persoane în vederea atingerii unui scop indivizibil (sau în vederea obținerii unui beneficiu) ele au ca efecte pozitive: creșterea cantitativă și calitativă a producției de bunuri și servicii, iar ca efecte negative: creșterea ostilității, înstrăinării, suspiciunii, frustrării, anxietății, conflicte. Multe activități umane reprezintă o combinație a cooperări și a competiției. În situația competitivă accentul cade pe datele și pe cunoștințele individului pentru rezolvarea problemei. În situația cooperării devin dominante aspectele socio-emoționale (participarea, comunicarea interpersonală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fals conflict și generând anumite atitudini, reacții și replici că (con)ducă la transformarea lui într-un conflict real. Acest proces este mult mai probabil să se întâmple/să se desfășoare într-o atmosferă concurențială/ competitivă, de suspiciune și de ostilitate decât într-una de tip cooperativ, de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prea multe angajamente/promisiuni pe care nu reușesc să le onoreze. Ei nu se gândesc la consecințele nerespectării cuvântului. Întrucât sunt persoane drăguțe, speră că totul va fi bine. "Serviabilii" își mențin aparența agreabilă, dar în interior dezvoltă lent o ostilitate mută. Ei nu vor să ofenseze pe nimeni, nici măcar pe cei care sunt mânioși, pentru că vor să trăiască în bună înțelegere. Consideră că un refuz înseamnă a intra în conflict cu cei din jur. Pasivi, nonasertivi, evitanți, "serviabilii" nu spun
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aspectelor relaționale); • înfrângerea personală devine mult mai importantă decât dezastrul comun; • mecanismul folosit de o persoană în vederea influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata și de a-i manipula pe ceilalți în vederea realizării propriului său scop/obiectiv/interes; • stimulează și întreține
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care este) mai favorizat/mai favorizată de soartă decât noi; este o acreală îndeobște ascunsă, însă întotdeauna activă, care se insinuează pe ascuns în judecățile și simțămintele noastre (Braud, 2008). Având în centrul ei o puternică notă de răutate, de ostilitate rece, de ranchiună tăinuită și de ciudă (Epstein, 2008), invidia este în raport cu celelalte stări sufletești o emoție ascunsă. Ea constituie un mecanism major, cvasipermanent al raporturilor sociale, însă, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, camuflat; este o pasiune cutremurătoare foarte greu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fost manevrat; • tristețe: atingerea adusă stimei de sine; sentimentul de a fi abandonat; • și, uneori, rușine: rușinea de a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 124). Ea se exprimă prin dorința profundă de a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără a fi exprimată neapărat sub forma unei izbucniri da mânie, ura declanșează ostilitatea individului. Acest sentiment poate varia "de la frustrare și dezamăgire până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău. Bine, pentru că ne dă putere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2001, p. 115). În principiu, nu-i putem urî "decât pe cei de care sunem dependenți într-o oarecare măsură", scrie F. Wilks (2003, p. 204). Ura este într-o strânsă legătură cu resentimentul (însă și cu disprețul sau cu ostilitatea); ea mai implică, totodată, dezgustul și mânia. Ca și resentimentul, ura durează foarte mult; ca și resentimentul poate fi inconștientă, se poate inflama până când poate ajunge să ne ocupe tot timpul gândurile (Goleman, 2005). Dar ura diferă de resentiment într-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acum nevoie nu de competiție, ci de organizare și cooperare; toată credința în utilitatea competiției a devenit un anacronism. Și chiar dacă competiția a fost utilă, ea nu e admirabilă în sine, de vreme ce emoțiile de care este legată sunt cele de ostilitate și de invidie. Concepția societății ca un tot organic este foarte dificilă pentru aceia a căror minte este blocată de ideile de competiție" (p. 111). Relațiile interpersonale au "în mod porențial capacitatea de a genera emoții", notează R.S. Lazarus (2001
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoană dominant-agresivă intimidează. Deseori, rezultatele pe care le obține sunt pe termen scurt. La baza acestei atitudini stă postulatul: Sunt mai valoros decât celălalt, eu am dreptate, el se înșală". Atitudinea agresivă se servește deseori de frică, de amenințări, de ostilitate în încercarea de a atinge scopul propus. Ea nu respectă drepturile celorlalți (sau eventual dă doar aparența respectării lor), este distrugătoare și îi rănește pe oameni. Este încălcat spațiul celuilalt; pune în aplicare propriile reguli. Convingerile posibile ale celui/celei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
remarcat faptul că, pentru apariția unei situații conflictuale, nu este obligatorie existența unui obiect al conflictului (care, în general, îi afectează celuilalt sau ne afectează nouă înșine securitatea). Conflictul poate fi declanșat și datorită proastei dispoziții, a neacceptării reciproce, a ostilității față de situația creată. 13 Asertivitatea se referă la "exprimarea cu ușurință a intereselor și a punctelor de vedere proprii, fără teamă și fără a nega pe ale celorlalți" (Chelcea, 2003, p. 45). A fi asertivi înseamnă a avea o atitudine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
evitare este pierdută și sursa de întărire. Trăirea sentimentului de evitare se datorează unor bisări la nivelul relațiilor cu apropiații care încearcă să ofere suport persoanei depresive, cărora depresivul le răspunde cu indiferență sau sentimente de mânie, aceasta ducând la ostilitate ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în termenii rupturii relației individ-mediu social. Teoria autocontrolului Teoria
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck Teoria lui A. Beck (1995)187 asupra depresiei își are punctul de plecare în teoria psihodinamică, însă autorul ulterior devine nemulțumit de explicația psihanalitică asupra depresiei descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilității, gândurile negative legate de sine, lume și viitor. Studiind teoria constructelor personale elaborată de George Kelly potrivit căreia oamenii înțeleg realitatea elaborând ipoteze pe care le testează sau predicții, asemenea unor oameni de știință (Knight, B.G., Kelly, G. & Gatz, M.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
naționale (Școala Națională de Patrimoniu); asociațiile profesionale, ca AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), care reunește din 1948 criticii profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea economică Putere anti-economică (prin ignorare, indiferență sau ostilitate), charisma nu trăiește decât din "câștiguri ocazionale instabile" (Weber, 1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul și-o face despre sine și pe care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]