1,817 matches
-
anul 1334, erau gata de a săvârși noi incursiuni de pradă în Transilvania și ,. În timp ce Vaticanul acorda iertare de păcate pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a face cea mai mică aluzie la scutirile clericilor, adresa în 17 mai 1339 un apel către toți credincioșii săi că, având în vedere pericolul permanent și cum regele: „are de dus împreună cu oștile sale un război aproape necurmat cu păgânii și schismaticii megieși și vecini cu regatul și pământurile lui și mai ales cu niște schismatici, ce s-au abătut de la supunerea datorată bisericii romane”, le acordă tuturor „care s-ar întâmpla să moară în război sau în luptă pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a consuma carne în „timpul păresimilor sau în alte zile în care mâncarea cărnii este oprită de hotărârile Sfintei Biserici Romane”, „precum și iertarea de păcate pentru acei care „ar muri întru apărarea credinții catolice... în lupta împotriva schismaticilor, tătarilor și păgânilor. Prinsă cu problemele ei, Curia papală se mișca greu în acele vremuri de certuri și cererea regelui a fost înregistrată abia în mai 1343, când Ludovic se afla în inima Transilvaniei, la Sântimbru, lângă Alba Iulia, după ce călătorise prin Arad
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și totuși, reținându-și mânia, l-a întrebat: Ce dorește să realizeze prin acest război? Că, doar de un timp încoace, tătarii nu i-au încălcat regatul? Regele i-a vorbit atunci că s-a pregătit să-l atace, deoarece este păgân și vrea să-l supună vasal și în această calitate să-i plătească tribut. Hanul tătar a găsit stranie această pretenție și a răspuns: Ce s-ar întâmpla dacă în război l-ar învinge el? În cele din urmă a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cât respect îl punea într-un loc curat: „...le culeg pentru că în ele există literele din care s-ar putea scrie Preamăritul Nume al Domnului, Dumnezeului nostru. Tot ceea ce este bun în aceste scrisori aparține pe drept Domnului, și nu păgânilor și nici altcuiva”. Cuvintele aparțin lui Dumnezeu. „Dacă superiorii ar vorbi și pe limba oamenilor și pe aceea a îngerilor, dar nu ar însoți cuvintele cu exemple de iubire (1 Cor. 13, 1), mi-ar folosi puțin, iar lor, deloc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu încearcă decât dispreț pentru toate "neghiobiile creștine" care supraviețuiesc în această perioadă de după al Doilea Război Mondial, și mai ales pentru căsătorie, pe care o consideră o "mascaradă" grotescă. Năzuința lui este să poată "preacurvi" fără griji, asemenea unui păgân dezmățat. Să se poată "bucura fără opreliști", așa cum vor pretinde, douăzeci de ani mai târziu, studenții din mai '68. Ceea ce îl aduce pe Stingo la disperare în cazul fetelor care flirtează nu este prin urmare faptul că acestea se dăruiesc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
De Civitate Dei a fost scrisă într-un moment de criză în care Apusul era descumpănit în fața invaziei și jefuirii cumplite a Romei de către vizigoții lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, lucrarea a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului, iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizații. Cartea cuprinde două părți: prima apologetică, a doua tratează despre relația și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
1396, avea loc bătălia de la Nicopole, unde turcii înving oștile creștinătății, inclusiv pe cele ale lui Sigismund și Mircea cel Bătrân, întrucât aroganța europeană nu a ascultat sfaturile înțelepte ale experimentatului valah, care-i învinsese de mai multe ori pe "păgâni." Filolog fiind, nu mă pot abține să evoc minunatele și bine cunoscutele versuri ale marelui poet român: "La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns, Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a proclamat Dumnezeu și a sfârșit-o pe altarul rușinii. Puteai să te aștepți doar la un faliment. A simțit-o atât de profund Sfântul Ap. Paul, care vedea în crucea Nazarineanului «un scandal pentru iudei și o nebunie pentru păgâni». Și, mai mult decât atât, trebuia să ceară lumii întregi, în numele acestui Răstignit, să-și sacrifice gândirea plurimilenară a trecutului: gândirea socială care îi împărțea pe oameni între sclavi și liberi; gândirea cezarului care făcea din împărat stăpânul trupurilor și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
oameni de știință, să vorbești ani în șir fără nici o aluzie la acea credință care trebuie să fie sufletul vieții? Și totuși, câte ocazii se ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea religioasă a păgânilor, dar și dezgustul minților alese care au atins pragurile adevărului, însă, oscilante între atâtea incertitudini datorită necunoașterii Revelației? Ce ocazii de confruntări strălucite între elevațiile poetice ale geniilor și superioritatea gândirii, a conceptului și chiar a formei biblice! Ce izvor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În zilele noastre, nu se poate nega, scepticismul a cuprins toate popoarele. Nu doar că mulți creștini renunță la credința lor - lucru explicabil datorită frânei pe care credința o impune înclinațiilor rele, întrucât nu pot fi scuzate - dar până și păgânii, mahomedanii, cărora falsa religie le lasă libertatea săvârșirii răului, încep să se îndoiască de divinitățile lor false, de pretinșii lor profeți, să râdă de cultul lor, să-și disprețuiască cărțile și vechile lor tradiții. Dar nu caută adevărata lumină nici
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
strigătul tuturor catolicilor — 72. Chiar și problema fraților separați trebuie să fie înfruntată cu un spirit de iubire — 73. Trebuie să ajutăm și nefericitul popor evreu 66. Conciliul de la Ierusalim Creștinismul începuse să se răspândească cu rezultate destul de încurajatoare printre păgâni, mai ales datorită Apostolilor Paul și Barnaba. De aceasta se bucurau și creștinii din Ierusalim, dar unii farisei trecuți la creștinism criticau cu asprime felul de a fi al celor doi Apostoli, acuzându-i că-i primesc de-a valma
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ales datorită Apostolilor Paul și Barnaba. De aceasta se bucurau și creștinii din Ierusalim, dar unii farisei trecuți la creștinism criticau cu asprime felul de a fi al celor doi Apostoli, acuzându-i că-i primesc de-a valma pe păgâni în sânul Bisericii, fără să-i fi obligat mai întâi să se supună Legii lui Moise și mai ales circumciziunii. În jurul acestor disidenți, așa cum se întâmplă întotdeauna, se formase un curent care nu voia să cedeze. Problema a fost adusă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
feri de acestea, bine veți face. Cu bine!» (Fap 15,28-29). 67. Catolicitatea Bisericii În acea zi Biserica s-a descătușat de naționalismul iudaic, care-și revendica dreptul de a le impune tuturor credincioșilor Legea lui Moise. Între evreii și păgânii care bat la ușa Bisericii nu mai există nici o deosebire. În fiecare dintre ei, Dumnezeu nu mai vede niște fii de-ai lui Abraham circumcis, ci niște fii de-ai lui Abraham răscumpărați și mântuiți prin harul Său. Biserica lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
neliniștite și agitate, Sângele viu și regenerator pentru ca, recirculând prin arterele întrerupte, să le dea tuturor un fruct nou și pătrunzător de îndurare și de viață. Din acel moment, nu a mai fost deosebire între greci și barbari, iudei și păgâni, circumciși și necircumciși, ci toți au fost chemați să formeze în Cristos, după minunata expresie a Apostolului Paul «un singur trup și un singur duh, așa cum este un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
iarba de pe câmp, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, oameni cu puțină credință? Deci, nu vă îngrijorați spunând: „Ce vom mânca? Ce vom bea?“ sau „Cu ce ne vom îmbrăca?“ Căci păgânii caută toate acestea; dar Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. [Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea vi se vor adăuga.] Deci nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
începe să vorbească despre bogățiile tainice ale lui Isus Cristos, Paul se adâncește în profunzimile Inimii Sale adorabile și ne precedă în această devoțiune: «Mie, celui mai mic dintre toți sfinții, mi-a fost dat acest har: să le vestesc păgânilor negrăita bogăție a lui Cristos și să le pun tuturor în lumină care este înfăptuirea misterului ascuns de veacuri în Dumnezeu, Creatorul a toate... De aceea, îmi plec genunchii înaintea Tatălui... de a fi întăriți prin Duhul Lui în omul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care să se cunoască, să se ajute, să se iubească și să fie prompți pentru primirea noilor convertiți. Ce mult contează să fie citite aceste lucruri în care se simte plutind spiritul primilor creștini, a căror iubire reciprocă stârnea admirația păgânilor! Reînvierea lumii din egoismul brutal din zilele noastre, iubirea creștină adevărată și faptică va avea efectul unei minuni. Și ce ne împiedică să o sperăm?! La 8 mai 1884, Don Bosco ținea Conferința Cooperatorilor Salezieni (Conferenza dei Cooperatori Salesiani) în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Copiii erau botezați după vreo săptămână, de nași. După câteva zile se făcea cumetria. Nașa spăla copilul cu mir, îl îmbrăca și-l dă mamei zicând: "Pe lumea asta a dumneavoastră Și pe cealaltă a noastră, Mi l-ați dat păgân Și vi-l dau creștin. De la Dumnezeu amin". Se dă cu lumânarea aprinsă care se stinge apoi în tavanul camerei. La cumetrie se dă "pupăză" o năframă și o pâine (colac) pe care le ia moașa. Dacă se întâmplă ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toți ne Închinăm așa și nu știam că asta-i erezie. Dacă nu-i bine, am să Învăț să mă Închin altfel. Dar tot creștin sunt, la fel ca frații noștri care-au venit să elibereze Sfântul Mormânt din robia păgânilor. — Ești de neam din Bizanț? Nu, părinte, am stat doar acolo un număr de ani. Po vestea mea e lungă, tristă și lungă. Nu-i nimic, Îmi plac poveștile lungi. Te ascult. Simeon Începu istorisirea dând cele mai precise amănunte
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mele. Păcat numai că mă priviți ca pe un răufăcător și vreți să mă spânzurați, deși habar n-am de ce. Monseniore, spuse el cu o mină nevinovată. Am doar o singură rugăminte: nu mă lăsați să mor așa, ca un păgân. Spovediți-mă și dați-mi Împărtășania, ca să nu ajung În iad. — știi cine sunt eu? Întrebă brusc călugărul. — Sigur, sunteți călugăr, părinte, doar se vede. și nu unul oarecare. Sunteți un călugăr Învățat, poate chiar un epis cop. Preotul la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe preotul Bistrean că pentru ce nu s-a rugat și pentru împărat, la care preotul ar fi răspuns: pentru M.S nu merită să ne rugăm, fiindcă dânsul este pricina tuturor nenorocirilor noastre. Dânsul ne-a vândut pe noi păgânilor de unguri. În locul lui mai bine mam rugat pentru martirii națiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”... * „Afară cu călușii din gură!” spunea editorialul din Gazeta Bucovinei care confirma că „Ipoteștii declară că e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
S nu merită să ne rugăm, fiindcă dânsul este pricina tuturor nenorocirilor noastre. Dânsul ne-a vândut pe noi păgânilor de unguri. În locul lui mai bine mam rugat pentru martirii națiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”... * „Afară cu călușii din gură!” spunea editorialul din Gazeta Bucovinei care confirma că „Ipoteștii declară că e comună de români, nu ruteană”. Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului românesc atrag atenția studii și articole ca acestea: „32 de ani ascuns de frica bolșevicilor” de Dragoș Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]