24,467 matches
-
Lichtung) asupra stării originare din lucruri. Ilustrative întru aceasta sunt versurile din Scrisoarea I : „La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, / Pe când totul era lipsă de viață și voință,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns.../ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al unui discurs ontologic de o „admirabilă și precisă precuvântare a lumii, o spunere a ei înainte de cuvinte.”(p.30
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
ea încerca să stabilească menirea pe care arta o are comună cu religia și filosofia. Prin ea se precizează acel Ceva care este un propriu al artei: reprezentarea în chip sensibil a tot ceea ce este mai înalt pentru om: „...Gândirea pătrunde în profunzimea unei lumi suprasensibile și o opune mai întâi ca pe un dincolo conștiinței nemijlocite și senzației prezente: este libertatea cunoașterii prin gândire care se eliberează pe sine, de acest dincoace numit realitate și mod finit de a fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
timpului. Desigur, din varii și previzibile motive, o astfel de analiză nu face obiectul intențiilor noastre. Indirect însă, pentru a nu lăsa cu totul în umbră această latură semnificativă pentru această personalitate de excepție a literaturii române, vom încerca să pătrundem în intimitatea cu deosebit de relevante conotații a acestui gen preocupări creatoare. O vom face atât prin intermediul unor comentarii avizate, cât și pe calea mărturiilor epistolare ale poetului. Astfel, Alexandru Lungu, unul dintre corespondenții constanți ai acestuia, afirma pe marginea unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
savanții ne strică frumoasa și bogata limbă românească, introducând în lexicon cuvinte de origine străină, e unicul, probabil, român, originar din s. Berestea, raionul Noua Suliță, care citește „ZORILE BUCOVINEI” „cu dicționarul în mână”, pentru a înțelege sensul și a pătrunde în seva dulcelui grai matern. Sincer vorbind, s-a pregătit intens și din timp de discuția noastră ce a decurs pe o notă filosofică de percepție a vieții, existenței și fericirii omului pe pământ, sosind cu un teanc de cărți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
realizate de artiștii acelor generații, transformați, asemenea creatorilor medievali, în artizani de o virtuozitate fără egal, în alchimiști care-și împlineau în sfârșit visul de o viață. Și chiar dacă acum poate fi găsit orice material, chiar dacă ultimele noutăți în materie pătrund imediat în țară sau pot fi achiziționate de oriunde, căci drumurile sunt deschise și accesibile, reflexe ale acestei pasiuni combinatorii, ale singurului domeniu care nu a putut fi îngrădit niciodată - și mă refer la imaginație, desigur - au rămas intacte ori
Triplu eveniment la Galeria SENSO [Corola-blog/BlogPost/93616_a_94908]
-
săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni Pințea-Homeag a găsit forța destinică de a-și ciopli - cu frenezie brâncușiană și cu siguranță cuantică, cvasi-demiurgică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Le prinde bine să-și motiveze o notă slabă la alte materii cu faptul că au avut prea mult de citit. Dacă nu ar citi din obligație, poate că le-ar fi mai ușor și le-ar face plăcere să pătrundă în acea mirifică lume, creată de autor. Cum să-i convingem acum că așa ceva este posibil, dacă nu am făcut-o la momentul potrivit? Cinste micilor excepții! La întrebarea dacă preferă să citească un roman pe e-book sau în ediția
Tinerii noştri în ipostaze literare. Raportarea la realitate. [Corola-blog/BlogPost/93678_a_94970]
-
unde cultul marilor creatori naționali, ba chiar universali, nu cunoaște răgaz și unde se poate vorbi de întregi biblioteci, închinate nu numai marilor genii, dar si inca celor de al doilea raft. Și greșesc, după aceea, pentru că nu sunt încă pătrunși de vastitatea operei eminesciene și de culmile la care s-a ridicat, în atât de scurtă lui viața, cel mai desăvârșit dintre creatorii noștri„. Însă nici nu putem eludă adevărul istorico-sacral al românilor, intru care, după 1989, au început a
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
întâlniri magice între sunet, lumină, gest, mit și realitate. Fiecare Sonata propune o nouă poveste ce pune în lumina o altă latura din viața interioară a artistului. Este lumea populată de obsesii, temeri, vise de glorie, autocritica și îndoieli. Privitorul pătrunde într-un univers fascinant, străbătând contraste violente, reunind întâlniri magice între sunet, lumină, gest, mit și realitate. Fiecare Sonata propune o nouă poveste ce pune în lumina o altă latura din viața interioară a artistului de la lupta în căutarea perfecțiunii
Alexandru Tomescu și Stradivarius. Obsesii [Corola-blog/BlogPost/93719_a_95011]
-
prea mult. Sunt țări care își păstrează specificul ancestral și, mai puține, cele care s-au globalizat: - Venezuela cu locuitorii Orinocoului, care stau în colibe și au tot ce le este necesar în jurul lor. - Cu cetate mileneră a muntelui Roraima pătrunzi în începuturile vieții pe pământ. - Inuiții și indienii din Teritorile Nord Vestice pentru care natura, floră și fauna înseamnă viața lor. - În Yukatan urmezi astronomia incașilor, maiașilor, toltecilor și poate chiar a atlanților. - Kazahstanul cu petrolul, deșertul și cămilele nomade
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
oamenii lui. Dotat cu o fire contemplativă, înclinată spre reflecții, lui Eminescu i-a plăcut întotdeauna să umble singur, hoinar, prin pădurea Horecii, prin lunca Prutului, pe dealul Țeținei, ca să se încânte și să se minuneze de frumusețea naturii, să pătrundă în tainele ei, să-și îmbogățească și să-și înveșminteze sufletul cu impresii și simțiri sacre. Iar în clipele de reverie codrii Cosminului cu Dumbrava Roșie din apropiere, Lencăuții și Șipenițul îi aduceau în memorie pe Ștefan cel Mare cu
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
-te!”... Pleacă, direct la trap, dându-i bice, din belșug, animalului... În urma lor rămâne doar o idee și o dâră de milă, neștiind care dintre om și dobitoc e mai sălbatic sau mai șmecher... Și, totuși, o îndoială adâncă îmi pătrunde în minte că, în toată „întâmplarea” aceasta, omul și catârul s-au pus de acord să mai petreacă o zi pe pajiștea vreunui gură-cască... Și de-ar fi așa, tot n-aș accepta să trec laș prin viață, că ”mă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
doriți! - Desigur. Au plecat amândoi, Emanuela cu un pas înapoia lui pentru a-i arăta calea. Pe aleile spitalului nu erau prea mulți oameni pentru că încă nu era oră de vizită. Au ajuns la pavilionul căutat. Avea o intrare laterală. Pătrunzând în interior, un miros greoi de medicamente, de clor, dar și mirosuri de urină, se ridica parcă din podea și din pereți, lovind-o pe Emanuela până în pereții stomacului. Au urcat pe o scară îngustă până la etajul unu al clădirii
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
Eternitatea căutând. “ (Prolog (Nirvana)) Sunt puțini poeți în lumea noastră literară care să scrie din har și din trăire autentic lirică a realității, puțini poeți în afara ratingului, reclamei, comerțului și târgurilor de carte, ca atare, citirea însoțește sfiala de a pătrunde sufletește mai intim, mai persuasiv, decât simpla lecturare poetică a unui text. Această carte depășește bariera expunerii, este o carte de strigăt tăcut a unei mari dureri. “Mă întreb: Cu-adevărat m-ai iubit, de vreme ce-ai plecat într-
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parcă gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea-i bleagă și un sunet nu pătrunde, Căci adevărul deseori e proclamat, Păcatul omului, adânc în inimă se-ascunde, Cu multe nuanțe de nevinovat. O generație zombie, așa de somnambulă, În numeroase visuri, noi călătorim, Din stânga-n dreapta oscilând ca o pendulă, Fără să știm măcar dacă
NOUA GENERAȚIE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377138_a_378467]
-
Universul absorbit de-o mare, Curăță, precum lacrima-i de neînvins bărbat, Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat... A SCRIE A scrie poți orice, dar cum Să te oprești acolo, unde doare, Si sa pătrunzi misterul din surghiun, Să-i dai aripi, sus, să zboare. A scrie poți orice, dar cum În suflet să-ți sădești lumină, Din alte mult dorite suflete, S-alungi tristețea, cu un vers ce-alină? A scrie poți orice, dar
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
din Vechiul Testament pentru a scoate în relief minunată purtare de grija a Lui Dumnezeu pentru noi chiar și în circumstanțele cele mai grele. Rog cititorii acestui articol să citească din cartea 1 Împărați capitolul 19 în întregime, astfel vom putea pătrunde cu ochii minții în centrul acelei minunate întâlniri dintre un om înfricoșat cuprins de descurajare, ba chiar de depresie ce nu mai dorea nici măcar să trăiască și Dumnezeu. În acest pasaj este vorba despre profetul Ilie ce după o mare
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parca gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea-i bleaga și un sunet nu pătrunde, Căci adevărul deseori e proclamat, Păcatul omului, adânc în inima se-ascunde, Cu multe nuanțe de nevinovat. O generatie zombie, așa de somnambula, În numeroase visuri, noi călătorim, Din stânga-n dreapta oscilând că o pendula, Fără să știm măcar dacă
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Nu desemnatul pe hârtie și-n culori.Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete,Defunctă-i facultatea de-a vorbi,De parcă gurile sunt șterse cu-n burete,Și nimeni nu le poate dezrobi.Urechea-i bleaga și un sunet nu pătrunde,Căci adevărul deseori e proclamat,Păcatul omului, adânc în inima se-ascunde,Cu multe nuanțe de nevinovat.O generație zombie, așa de somnambula,În numeroase visuri, noi călătorim,Din stânga-n dreapta oscilând că o pendula,Fără să știm măcar dacă
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
optimist. Să crezi în tine, să fi fericit, Căci dragostea există, nu fi trist! Din inimă-ți doresc ca într-o zi, Un suflet cald să te îndrăgească, Să vă-mpletiți din vise poezii, Și-ntre voi iubirea să-nflorescă. Atunci pătruns de al dragostei pojar, De-a ta tristețe vei uita pe loc, Când sub sărutul buzelor de jar, Simță-vei inima că arde-n foc. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ÎNCURAJARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul
ÎNCURAJARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377216_a_378545]
-
de biete resturi de-un timp ai parte. Tu simplu acord, te-ai vrut simfonie plină de mister, fără disonanțe, să-ți simți trupul plin de euritmie și de nuanțe. N-are niciun rost să-nțelegi minutul când nu ai pătruns sensul unei ore și știi că-n curând însuși absolutul o s-o devore. Patimi se aprind șerpuind în vise. Arborii uscați n-au ramuri, ci oase. Acvile arzând se preling ucise, dizgrațioase. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeții proemineți și rozalii dau fizionomiei sale un aspect de finețe, în ton cu ochii, nasul și buzele rujate, cu contur. Plecase să cumpere două pâini de la magazin. Simti aerul călduț, care începuse să-i pătrundă prin geaca îmblănită, de când făcuse primii pași, din scara blocului. Se bucură că primăvara își făcea loc ușor, o dată cu primele raze de soare ale lunii martie, care reușiseră să iasă de după un nor. Aerul se dezmorțise și pe alocuri se
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
de impurul flux lateral de curenți. Noaptea, o perdea caldă, albăstruie e proiectată în interior de cubul de sus ce parcă ține captivi miliarde de licurici. Aflat în fața geamurilor serei cu portocali, peretele de sticlă se ridică fără sunet. El pătrunde. Aerul parfumat al spațiului de trecere îl revigorează. Se simte și purificat de noxele aspirate în club, și gata pentru... Pentru ce? Evident, pentru o contestație la verdictul ei. Intrat în camera de lucru, o privește cercetător. De fiecare dată
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
pe a lui petală? De te-aș iubi, ai întona plăcut, În inimă-ți acorduri de chitare, Înveșnicind secunda de-nceput, Nopțile privind spre carul mare? De te-aș iubi, ai înțelege, oare, Puterea dragostei ce te-ar susține? Care pătrunde în inimi și-n simțire, Pecetluindu-ne întreaga veșnicie? Baia Mare, 19 iunie 2016 Nedumerire Stele sărută fruntea nopții-n taină. Pe cer cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]