3,219 matches
-
de la Maastricht din 1992 (cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată printr-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe piață sunt interzise”, la fel ca și sprijinul direct al statului, care poate distruge competiția (Păun, Păun, 2000, p. 88). Prima directivă socială adoptată de statele fondatoare a fost de a asigura libertatea de mișcare a muncitorilor. Treptat, promovarea inițiativelor sociale în spațiul Uniunii Europene a ridicat „problema coordonării politicilor sociale, mergându-se până la o eventuală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe piață sunt interzise”, la fel ca și sprijinul direct al statului, care poate distruge competiția (Păun, Păun, 2000, p. 88). Prima directivă socială adoptată de statele fondatoare a fost de a asigura libertatea de mișcare a muncitorilor. Treptat, promovarea inițiativelor sociale în spațiul Uniunii Europene a ridicat „problema coordonării politicilor sociale, mergându-se până la o eventuală politică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1408/1971 (9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare state restructuring: Processes and social outcomes, Paris, 2-4 septembrie. Păun, Nicolae; Păun, Adrian Ciprian, 2000, Istoria construcției europene de la Tratatul de la Roma la Tratatul de la Nisa, vol. 1, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Preda, Marian, 2003, Politica socială, Institutul European din România, București. Rasmussen, Poul Nyrup, 2005, „Learning from
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare state restructuring: Processes and social outcomes, Paris, 2-4 septembrie. Păun, Nicolae; Păun, Adrian Ciprian, 2000, Istoria construcției europene de la Tratatul de la Roma la Tratatul de la Nisa, vol. 1, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Preda, Marian, 2003, Politica socială, Institutul European din România, București. Rasmussen, Poul Nyrup, 2005, „Learning from the North
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scriitorului contemporan (1974), Geo Bogza interpretat de....(1976), Cumpăna cuvântului (1939-1945), cuprinzând „mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial” (1977, în colaborare cu George Ivașcu), Discursuri de recepție la Academia Română (1980, în colaborare cu Octav Păun). A publicat, de asemenea, ediții din scrierile unor autori contemporani. Colaborează la „Contemporanul”, „Dilema”, „Vineri”, „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. A ținut cronica cinematografică în „Contemporanul” (1961-1972) și în
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Geo Bogza interpretat de..., pref. edit., București, 1976; Cumpăna cuvântului (1939-1945). Mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial, introd. George Ivașcu, București, 1977 (în colaborare cu George Ivașcu); Discursuri de recepție la Academia Română, pref. Octav Păun, București, 1980 (în colaborare cu Octav Păun); ed. 2, București, 1997; Ten Steps Closer to Romania, București, 1999 (în colaborare cu Cipriana Petre); Proiecte universitare, București, 2001; Unde sunt manierele de altădată?, București, 2002; Strategii ale comportamentului european, București, 2003
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
1976; Cumpăna cuvântului (1939-1945). Mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial, introd. George Ivașcu, București, 1977 (în colaborare cu George Ivașcu); Discursuri de recepție la Academia Română, pref. Octav Păun, București, 1980 (în colaborare cu Octav Păun); ed. 2, București, 1997; Ten Steps Closer to Romania, București, 1999 (în colaborare cu Cipriana Petre); Proiecte universitare, București, 2001; Unde sunt manierele de altădată?, București, 2002; Strategii ale comportamentului european, București, 2003. Ediții: Geo Bogza, Priveliști și sentimente. Cartea
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori rămași în anonimat, utili însă scopurilor publicației. Proză dau N. Păun și I. C. Vissarion, iar desenele sunt asigurate de V. I. Popa. Colaborarea cu articole a lui Ion Mihalache, în anii ’20 învățător în comuna Topoloveni, mărturisește orientarea țărănistă, pe linia culturală a sămănătorismului. De altfel, în numărul 5/1920 se
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
Boston. Parker, C., Rubin, L. (1966), Process and Content: Curriculum Design and the Application of Knowledge, Rand McNally, Chicago. Parker, F. (1883), Talks on Teaching, Kellog’s Teachers Library, New York. Passow, H. (ed.) (1962), Curriculum Crossroads, Teachers College Press, New York. Păun, E., Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri applicative, Polirom, Iași. Percy, W. (1987), The Thanatos Syndrome, Farrar, Straus & Giroux, New York. Peters, T., Waterman, R. (1982), In Search of Excellence, Harper & Row, New York. Philips, S. (1983), The Invisible
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
plenară în care se discuta problema aprovizionării, „măsurile” luate se lăsau cu câte o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil!) și Emil Hossu (în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia împlinirilor editoriale se înscriu dicționarul Scriitori dâmbovițeni (1998), realizat împreună cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun, precum și antologia Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia (2003), alcătuită în colaborare cu poetul Iulian Filip din Chișinău. Este o antologie cuprinzătoare din lirica de peste Prut, aducând bune servicii prin caracterul recuperator al textelor și prin consemnarea unor nume de
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
Iulian Filip din Chișinău. Este o antologie cuprinzătoare din lirica de peste Prut, aducând bune servicii prin caracterul recuperator al textelor și prin consemnarea unor nume de scriitori mai puțin cunoscuți. SCRIERI: Scriitori dâmbovițeni (în colaborare cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun), I, Târgoviște, 1998; Clone, Târgoviște, 2003. Antologii: Mihai Viteazul în memoria urmașilor, Târgoviște, 2001; Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia, Târgoviște, 2003 (în colaborare cu Iulian Filip). Repere bibliografice: Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 205-206; Petre Ciobanu, Mihail Gabriel Popescu, Memoria
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
cu versuri în limba franceză, proză și numeroase traduceri, P. poate fi socotită una din primele publicații românești dedicate difuzării literaturii străine de calitate. Mai colaborează cu versuri și proză N. V. Scurtescu, I. Al. Lapedatu, D. N. Saphir, V. D. Păun, Pantazi Ghica și N. Țincu. Traduceri fac B. Florescu, V. D. Păun, N. Țincu, P. V. Grigoriu și I. Alessandrescu. Sunt selectate pagini din La Rochefoucauld, Voltaire, Vauvenargues, M-me Colomb, Xavier de Maistre, George Sand, Sainte-Beuve, Gérard de Nerval, H.
POVESTITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288994_a_290323]
-
socotită una din primele publicații românești dedicate difuzării literaturii străine de calitate. Mai colaborează cu versuri și proză N. V. Scurtescu, I. Al. Lapedatu, D. N. Saphir, V. D. Păun, Pantazi Ghica și N. Țincu. Traduceri fac B. Florescu, V. D. Păun, N. Țincu, P. V. Grigoriu și I. Alessandrescu. Sunt selectate pagini din La Rochefoucauld, Voltaire, Vauvenargues, M-me Colomb, Xavier de Maistre, George Sand, Sainte-Beuve, Gérard de Nerval, H. Murger, Nathaniel Hawthorne (prin intermediar francez), E.A. Poe (se folosește versiunea lui
POVESTITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288994_a_290323]
-
Rainer Maria Rilke, iar Francisc Păcurariu transpune Balada domnițelor de odinioară de François Villon. Se publică și interviuri cu Victor Papilian, N.D. Cocea, Virgil Birou, Mihail Drumeș, iar la o anchetă privind problemele literaturii răspund Ion Agârbiceanu, Emil Isac, George Păun, Al. Dima, Theodor Râșcanu, Tudor Teodorescu-Braniște. În paginile revistei se găsesc și câteva articole comemorative (despre Nicolae Bălcescu, Nicolae Cartojan și Romain Rolland), semnate de Ion Antonie și Constant Răutu, precum și scrieri memorialistice (Anton Bibescu, Amintiri despre Mihail Sebastian). P.
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
din viața boierului sau a burghezului arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul, Păun Burlacul, Pavel Clopotarul, Harță sau Balaban Răzeșu, toate publicate în 1857) dau în vileag, cu năduf, dar și cu ironie, păcate morale și anomalii sociale. Însemnările prilejuite de misiunea diplomatică, Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1858
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
nedezmințita ironie a autorului, într-o manieră ce dezvăluie plăcerea digresiunii. De aici, structura oarecum mozaicată. Obsedat de marile chestiuni politice la ordinea zilei, R. le face loc și în paginile jurnalului său. SCRIERI: Scrieri, Iași, 1840; Bețivul, București, 1857; Păun Burlacul, București, 1857; Scene naționale, București, 1857; Harță sau Balaban Răzeșu, București, 1857; Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1979. Traduceri: [Lamartine, autori neidentificați], în Plăcerea sâmțirei, Iași
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
literare românești, de la debutul în „Alge” și de la colaborarea la publicații de stânga la momentul suprarealist, inclusiv opera scrisă în limba franceză. O secțiune a studiului fixează locul lui Gherasim Luca în contextul suprarealismului românesc (Gellu Naum, D. Trost, Paul Păun ș.a.) și îl raportează la manifestările europene similare, la tematica și inovațiile, la obsesiile congenerilor. SCRIERI: Corabia lui Ghilgameș, București, 1990; „La Dialectique démoniaque”. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, Paris, 1995; Le Surréalisme et l’amour (în colaborare), Paris
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
ori și-a însoțit cărțile cu prefețe și comentarii avizate. După 1989 majoritatea versiunilor sale au fost reeditate. Traduceri: Anna Maria Ortese, Ochelarii, București, 1956; H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1957; Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961; Anita Desai, Țipătul păunului, pref. trad., București, 1966; Oscar Wilde, Prințul fericit și alte nuvele, București, 1966; Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio, București, 1967; Henry James, Daisy Miller, pref. Sorin Alexandrescu, București, 1968, O coardă prea întinsă, București, 1991; Katherine Mansfield, Preludiu, București, 1969
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
Ortega y Gasset, Lautréamont, André Malraux (un roman transpus sub titlul Nădejdea, începând cu numărul 36/1936). Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu, Matei Socor, Ion Călugăru, Sergiu Dan, I. Peltz, Octav Șuluțiu și avangardiștii Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost. T.H.
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
Francis Jammes, într-un fel modelul lui literar. Întors în țară, este numit magistrat la Ocolul de Galben din București. Frecventează cenaclul Sburătorul de la începutul anului 1927, iar poeme îi apar în revista „Sburătorul” din același an. Publică prima plachetă, Păuni, în 1929. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista română”, „Azi” ș.a. În intervențiile publicistico-eseistice, s-a arătat deopotrivă de reticent față de excesele tradiționalismului (a combătut ortodoxismul) și față de modernismul extremist (nu
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
Societății Scriitorilor Români (1932) și cu Premiul revistei „Argeș” (1971, 1984). M. cântă în versuri delicate, în ton domol, cadrul domestic, interiorul desuet provincial (elemente de recuzită: malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
sau intimistă, descriptivă și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme cinegetice în Însemnările unui vânător (1985). Eseuri și alte texte memorialistice au fost adunate în 1989, în volumul Evocări literare. SCRIERI: Păuni, București, 1929; Găteala ploilor, București, 1932; Prezența Pegasului sau Plimbări zilnice în jurul poeziei, București, 1933; Singurătăți, București, 1936; Ofrandă muzelor, București, 1940; Lysimac, București, 1944; Cărare printre ani, pref. Șerban Cioculescu, București, 1971; Plecarea rândunelelor, București, 1978; Alt cer, București
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
unor iluștri confrați (Mihai Eminescu, Arthur Rimbaud) dovedește fie un teribilism juvenil, fie o îngrijorătoare megalomanie. Odată cu Lupoaica albă (1976), „Cavalerul Blândei Figuri” își creează „o mică mitologie proprie, în care ironia își desface din candoare simbolurile: șarpele, floarea, pasărea (păunul), melcul, lira, poetul călăreț” (I. Negoițescu). În pofida unei înrudiri cu lirica fantezismului modern românesc, de la Emil Botta la Emil Brumaru, versurile din Jurământ pe apa vie (1977), În hainele scumpe-ale mierlei (1982), Puterea lunii (1985), Viața și vremea (1987), Cartea
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]