2,281 matches
-
ei. În timpul revoltei sîrbilor, guvernul otoman nu primise un ajutor efectiv decît în 1813, cînd vizir era Ali Pașa Derendelia. Curînd după aceea a avut loc la Sarajevo o rebeliune a ienicerilor. În ciuda faptului că un alt guvernator, Ali Celăleddin Pașa, a înregistrat o serie de succese împotriva rebelilor, Poarta nu a fost în stare să ia o măsură eficientă împotriva lor pînă în 1829, după încheierea războiului ruso-turc. Desființarea corpului de ieniceri de către Mahmud a întîmpinat desigur o puternică opoziție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștinii din alte părți ale Peninsulei Balcanice. Ei cereau autonomia Bosniei și a Herțegovinei, care urmau să fie conduse de un lider autohton ales și erau dispuși să recunoască suzeranitatea sultanului și să plătească un tribut. Husein era în legătură cu Mustafa Pașa Bushati de la Shkodër, care se opunea de asemenea controlului otoman central. Forțele bosniace erau pe punctul de a se uni cu Mustafa în momentul în care albanezii au fost învinși de o armată otomană comandată de Mehmed Reșid Pașa. În cadrul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mustafa Pașa Bushati de la Shkodër, care se opunea de asemenea controlului otoman central. Forțele bosniace erau pe punctul de a se uni cu Mustafa în momentul în care albanezii au fost învinși de o armată otomană comandată de Mehmed Reșid Pașa. În cadrul întîlnirii cu Husein, Mehmed Reșid l-a asigurat că cererile lui vor fi satisfăcute și că s-ar putea să devină vizir al Bosniei. Cînd s-a întors acasă, Husein a fost pus în fața unei răscoale îndreptate împotriva autorității
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și mai multe comune. Funcționarii numiți de Poartă răspundeau de cele mai importante districte. În 1845 au fost înființate consiliile provinciale. Liderii musulmani locali se opuneau energic acestor măsuri de centralizare. Între 1847 și 1850, în perioada viziratului lui Tapir Pașa, ei au organizat o altă rebeliune împotriva autorității centrale. Guvernul otoman l-a trimis pe cel mai bun general al lui, Omer Pașa Latas, ca să-i supună pe răzvrătiți. Sîrb convertit, originar din Lika, Omer Pașa comandase armata otomană care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locali se opuneau energic acestor măsuri de centralizare. Între 1847 și 1850, în perioada viziratului lui Tapir Pașa, ei au organizat o altă rebeliune împotriva autorității centrale. Guvernul otoman l-a trimis pe cel mai bun general al lui, Omer Pașa Latas, ca să-i supună pe răzvrătiți. Sîrb convertit, originar din Lika, Omer Pașa comandase armata otomană care ocupase Valahia în 1848 și 1849 și zdrobise apoi o revoltă în zona Vidinului. El a sosit în Bosnia în 1850 în fruntea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
perioada viziratului lui Tapir Pașa, ei au organizat o altă rebeliune împotriva autorității centrale. Guvernul otoman l-a trimis pe cel mai bun general al lui, Omer Pașa Latas, ca să-i supună pe răzvrătiți. Sîrb convertit, originar din Lika, Omer Pașa comandase armata otomană care ocupase Valahia în 1848 și 1849 și zdrobise apoi o revoltă în zona Vidinului. El a sosit în Bosnia în 1850 în fruntea unei armate puternice și nu numai că i-a înfrînt pe rebeli, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și împotriva lui Ali Rizvanbegović, care încercase și el să domnească independent. Pe la 1851, guvernul otoman deținea controlul militar total în Bosnia și în Herțegovina. Aproximativ șase mii de oameni fuseseră uciși în timpul înăbușirii sfidării musulmane a controlului central. Omer Pașa și-a îndreptat apoi atenția asupra îmbunătățirii condițiilor din regiune. Au fost trasate noi diviziuni administrative, care erau conduse de un comandant militar. În 1853, Omer a lansat un atac asupra Muntenegrului, dar intervenția Austriei pe lîngă Poartă a avut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
primit doar un ajutor minim din partea Bosniei în timpul războiului Crimeei. Cu toate că opoziția aceasta venea din partea celui mai puternic element al societății bosniace, Poarta nu a renunțat la aplicarea programului ei de reforme. În anii șaizeci, în timpul administrației lui Topal Osman Pașa, a fost făcut un efort pentru continuarea îmbunătățirilor aduse situației interne. S-au construit școli și drumuri, iar o cale ferată care lega Banja Luka de Novi Sad a fost dată în folosință în 1872. Cu toate acestea, Bosnia și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pornească o acțiune împotriva acestei populații musulmane refractare. Ținuturile albaneze nu fuseseră niciodată ușor de ținut sub control de către guvernul otoman. La începutul secolului existaseră două pașalîcuri mari, care acționau adesea independent de autoritatea centrală. Să ne amintim că Ali Pașa de la Janina a oscilat între cooperarea cu Constantinopolul și sfidarea acestuia; familia Bushati de la Shkodër a adoptat o poziție asemănătoare. În 1796, după moartea lui Kara Mahmud Bushati, care rezistase presiunilor Porții, a fost numit guvernator fratele lui, Ibrahim Pașa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pașa de la Janina a oscilat între cooperarea cu Constantinopolul și sfidarea acestuia; familia Bushati de la Shkodër a adoptat o poziție asemănătoare. În 1796, după moartea lui Kara Mahmud Bushati, care rezistase presiunilor Porții, a fost numit guvernator fratele lui, Ibrahim Pașa. Adversar al politicii lui Kara Mahmud, Ibrahim a cooperat cu Poarta pînă la moarte, adică pînă în 1810. După o luptă pentru succesiunea la postul de guvernator, în 1811 a venit la putere Mustafa Pașa Bushati. Cu toate că și el avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numit guvernator fratele lui, Ibrahim Pașa. Adversar al politicii lui Kara Mahmud, Ibrahim a cooperat cu Poarta pînă la moarte, adică pînă în 1810. După o luptă pentru succesiunea la postul de guvernator, în 1811 a venit la putere Mustafa Pașa Bushati. Cu toate că și el avea o atitudine recalcitrantă, guvernul otoman nu a luat nici o măsură împotriva lui din cauza preocupării față de Ali Pașa. Mustafa a reușit astfel să obțină controlul asupra unei zone întinse și să colaboreze cu triburile din munți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în 1810. După o luptă pentru succesiunea la postul de guvernator, în 1811 a venit la putere Mustafa Pașa Bushati. Cu toate că și el avea o atitudine recalcitrantă, guvernul otoman nu a luat nici o măsură împotriva lui din cauza preocupării față de Ali Pașa. Mustafa a reușit astfel să obțină controlul asupra unei zone întinse și să colaboreze cu triburile din munți. Să nu uităm că Mahmud luase în 1820 hotărîrea de a-l zdrobi pe Ali Pașa. El l-a demis mai întîi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
împotriva lui din cauza preocupării față de Ali Pașa. Mustafa a reușit astfel să obțină controlul asupra unei zone întinse și să colaboreze cu triburile din munți. Să nu uităm că Mahmud luase în 1820 hotărîrea de a-l zdrobi pe Ali Pașa. El l-a demis mai întîi din toate funcțiile oficiale și apoi l-a convocat la Constantinopol. Atunci cînd Ali a refuzat, a fost condamnat la moarte și a fost trimisă o armată la Janina. Opțiunea guvernului otoman de a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îndîrjită în orașul lui fortificat. În cele din urmă, în ianuarie 1822, agenții otomani au pus la cale asasinarea lui, iar capul i-a fost trimis la Constantinopol. Armata otomană era deci liberă să se ocupe de revolta grecilor. Mustafa Pașa a sprijinit eforturile militare otomane atît împotriva lui Ali Pașa cît și a rebelilor greci. El a participat în 1826 la obținerea victoriei de le Misolonghi, reluîndu-și apoi poziția independentă, dar războiul cu Rusia din 1828-1829 a împiedicat din nou
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ianuarie 1822, agenții otomani au pus la cale asasinarea lui, iar capul i-a fost trimis la Constantinopol. Armata otomană era deci liberă să se ocupe de revolta grecilor. Mustafa Pașa a sprijinit eforturile militare otomane atît împotriva lui Ali Pașa cît și a rebelilor greci. El a participat în 1826 la obținerea victoriei de le Misolonghi, reluîndu-și apoi poziția independentă, dar războiul cu Rusia din 1828-1829 a împiedicat din nou Poarta să pornească împotriva acestui vasal nesupus. În 1830 însă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reluîndu-și apoi poziția independentă, dar războiul cu Rusia din 1828-1829 a împiedicat din nou Poarta să pornească împotriva acestui vasal nesupus. În 1830 însă, sultanul a fost iar liber să acționeze. El l-a trimis în Albania pe Mehmed Reșid Pașa. Aici, generalul otoman i-a invitat în august 1830 pe cei mai importanți lideri albanezi să se întîlnească cu el la Bitola. În ciuda permiselor de liberă trecere pe care le dăduse acestora, el i-a masacrat pe aproximativ cinci sute
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu el la Bitola. În ciuda permiselor de liberă trecere pe care le dăduse acestora, el i-a masacrat pe aproximativ cinci sute dintre ei, eliminîndu-i astfel pe beii și agalele de frunte. Mehmed Reșid a pornit apoi împotriva lui Mustafa Pașa. Acesta însă s-a predat și și-a petrecut restul vieții ca funcționar la Constantinopol. Acțiunea aceasta hotărîtă a guvernului central a pus capăt perioadei de aproape șaptezeci și cinci de ani de controlare a ținuturilor albaneze de către liderii locali. Pașalîcurile albaneze
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta hotărîtă a guvernului central a pus capăt perioadei de aproape șaptezeci și cinci de ani de controlare a ținuturilor albaneze de către liderii locali. Pașalîcurile albaneze nu fuseseră reprezentantele unei mișcări naționale, bazîndu-se pe puterea și pe influența unui conducător puternic, Ali Pașa, și a membrilor familiei Bushati. Loialitatea și obediența lor se puteau schimba radical. Ei luptau atît alături de, cît și împotriva armatei otomane și puteau coopera cu vecinii lor greci și slavi sau să intre în conflict armat cu aceștia. Avînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ezitase la început în privința adoptării unei anumite politici sau a alteia, ea a hotărît în cele din urmă, atît din considerente interne cît și internaționale, să desființeze Liga și să transfere orașul-port Ulcinj Muntenegrului. O armată numeroasă comandată de Dervish Pașa a fost trimisă în Albania, unde a primit sprijin din partea albanezilor loiali. Liga a încercat să reziste, dar în aprilie 1881 Prizrenul a fost cucerit, iar mișcarea s-a destrămat. Rezistența de la Ulcinj a fost de asemenea zdrobită. Oficialii otomani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un regat. Pe lîngă Guvernatorul General, există un Secretar General sau un Director al Afacerilor Interne, directori ai departamentelor de justiție, ai lucrărilor publice, ai învățămîntului și un Comandant-șef al Miliției și Jandarmeriei.5 Primul guvernator a fost Aleko Pașa. El era ajutat de o adunare formată din cincizeci și șase de membri, dintre care treizeci și șase erau aleși. Aleko a căzut curînd atît în dizgrația guvernului rus, și a guvernului otoman. La expirarea mandatului, el a fost înlocuit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
240; 249; 335 Aksakov, Ivan, 313 Alba Iulia, 142; 145; 149 Albania, 6; 9; 34; 37; 44; 82; 84; 85; 87; 88; 94; 95; 119; 213; 309; 310; 320; 321; 323; 324; 337; 339; 343 Albert, prinț, 237; 341 Aleko Pașa, 327 Alexandria, 58; 115 Alexandru cel Mare, 19 Alexandru de Battenberg, 326; 331 Alexandru I, țarul Rusiei, 104; 115; 116; 117; 178; 179; 185; 186; 191; 195; 197; 202; 205; 207; 222; 244; 259; 268; 305 Ali Celăleddin Pașa, 309
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Aleko Pașa, 327 Alexandria, 58; 115 Alexandru cel Mare, 19 Alexandru de Battenberg, 326; 331 Alexandru I, țarul Rusiei, 104; 115; 116; 117; 178; 179; 185; 186; 191; 195; 197; 202; 205; 207; 222; 244; 259; 268; 305 Ali Celăleddin Pașa, 309 Ali Pașa, 84; 89; 90; 114; 115; 118; 119; 188; 198; 199; 201; 215; 224; 247; 248; 256; 309; 320; 321 Ali Pașa Derendelia, 309 Ali Pașa din Janina, 224 Ali Pașa Hekim Oglu, 89; 90 Alianța Celor Trei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Alexandria, 58; 115 Alexandru cel Mare, 19 Alexandru de Battenberg, 326; 331 Alexandru I, țarul Rusiei, 104; 115; 116; 117; 178; 179; 185; 186; 191; 195; 197; 202; 205; 207; 222; 244; 259; 268; 305 Ali Celăleddin Pașa, 309 Ali Pașa, 84; 89; 90; 114; 115; 118; 119; 188; 198; 199; 201; 215; 224; 247; 248; 256; 309; 320; 321 Ali Pașa Derendelia, 309 Ali Pașa din Janina, 224 Ali Pașa Hekim Oglu, 89; 90 Alianța Celor Trei Împărați, 312; 331
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
179; 185; 186; 191; 195; 197; 202; 205; 207; 222; 244; 259; 268; 305 Ali Celăleddin Pașa, 309 Ali Pașa, 84; 89; 90; 114; 115; 118; 119; 188; 198; 199; 201; 215; 224; 247; 248; 256; 309; 320; 321 Ali Pașa Derendelia, 309 Ali Pașa din Janina, 224 Ali Pașa Hekim Oglu, 89; 90 Alianța Celor Trei Împărați, 312; 331 Amalia de Oldenburg, 233 Anatolia, 33; 51; 67; 113; 315 Andjelković, Koča, 93 Andrássy, Gyula, 314 Anghel, Atanasie, 145 Ankara, bătălia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
195; 197; 202; 205; 207; 222; 244; 259; 268; 305 Ali Celăleddin Pașa, 309 Ali Pașa, 84; 89; 90; 114; 115; 118; 119; 188; 198; 199; 201; 215; 224; 247; 248; 256; 309; 320; 321 Ali Pașa Derendelia, 309 Ali Pașa din Janina, 224 Ali Pașa Hekim Oglu, 89; 90 Alianța Celor Trei Împărați, 312; 331 Amalia de Oldenburg, 233 Anatolia, 33; 51; 67; 113; 315 Andjelković, Koča, 93 Andrássy, Gyula, 314 Anghel, Atanasie, 145 Ankara, bătălia de la (1402), 41 Antim
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]