1,981 matches
-
identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului de provincie - „orașul întunecat”, „deznădăjduit”, „de întuneric”, „mâhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfâșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorât și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini în toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, în „desfrunziri”, și „despletiri” tânguitoare. Câte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vânt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sângele cald Lumină clară. (Întâia apariție) Poemul întreg își desfășoară vastele panorame în acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul înstrăinării rămâne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile, căderile la învoială”), fiind larg compensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginea „orașului întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri în putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, în atmosfera-i mohorâtă și apăsătoare, prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, în ultimă instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, în ciuda însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămâne productiv în coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de privire se coagulează frecvent în unități și ansambluri spațiale care sugerează etalarea, prezentarea, desfășurarea, cuprinderea, înregistrarea unui cât mai mare număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente în universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce îngăduie înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare mă-ncerci ca pe un lacăt bă bați ca-n lăicer genunchiul ca o ușă mă umple de răcoare și sângele-n desfaceri se reazimă de cer... Jocul dintre simultaneismul pluriperspectivic, deschis spre panorama vieții moderne, în care - după expresia lui Octav Șuluțiu - „imaginile sunt răsturnate în planuri întretăiate, precum sunt descompuse mișcările în tablourile artei noi”, și variațiunile pe câte o singură temă se conjugă în chip și mai evident îndeosebi în Ulise
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
metamorfozează într-un hipersemantism instituit de autonomia limbajului poetic”. (v. Introducere la Avangarda literară românească, București, Ed. Minerva, 1983, p. 38). . v. Stephan Bann, Constructivisme, în Les avant-gardes littéraires au XXe siècle, II, Budapest, 1984, pp. 1015-1018. . Cf. Jean Cassou, Panorama artelor plastice contemporane, II, București, Ed. Meridiane, 1971, p. 102. . G.C. Argan, Walter Gropius și Bauhaus-ul, București, Ed. Meridiane, 1976, pp. 62-63. . Cicatrizări..., loc. cit. . St. Bann, Op. cit., p. 1011. . v. articole ca Glasuri (în Punct, 1925, nr. 8) sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie. T. A.
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Ierunca, Un mare scriitor: Mihail Villara, „Lumea”, 1946, 35; Mihnea Marmeliuc, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
romantică, ce presupune abandonarea călătoriei de tip iluminist, Își spune Însă cuvântul. Uneori, Cipariu XE "Cipariu" nu Își poate refuza plăcerea descripției și atunci efectele literare sunt remarcabile. O astfel de tușă artistică descoperim și la A.T. Laurian, căruia panorama Genovei și revărsarea orașului pe poalele muntelui, spre mare, Într-o „neregularitate Înfricoșată”, Îi produc o impresie puternică. Desigur, ochiul cel mai receptiv Îl are Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Frumusețea golfului napoletan sau insolitul Vezuviului Îi transmit acestuia un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
informarea și consilierea destinate atât tinerilor, cât și adulților, eficiența informării, orientarea investițiilor financiare și umane către consiliere pe diverse probleme, susținerea serviciilor de consiliere în Europa, și nu în ultimul rând întărirea orașului în acest context<ref id=”3”>Panorama, Guidance policies in the knowledge society. Trends, challenges and responese across Europe. A Cedefop synthesis report, 2004. </ref>. Aplicarea propriu-zisă a SBC pornește în primul rând de la documentele strategice naționale. Franța, de exemplu, și-a stabilit, pentru intervalul 2010-2013, un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
La ce contribuie perspectiva Descoperirii perspectivei centrale i se atribuie în primul rând asigurarea unei asemănări izbitoare cu proiecția optică. Perspectiva aduce totuși și alte contribuții la fel de importante. Una dintre ele ar fi aceea că întărește continuitatea abia conturată a panoramei spațiale, conferindu-i unitate și o structură precizată geometric. De asemenea, ea asigură expansiunii spațiale un centru puternic - iar în cazul perspectivei cu două puncte de fugă, doi astfel de centri - la orizont, cu un sistem centric din care o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută în sens mai larg, lumea se prelungește dincolo de pereții despărțitori, iar episodul la care asistăm își depășește propriul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sau subiectivă, cum este în cazul sculpturii privite din diferite părți sau al picturii analizate de privirea în mișcare. Mai degrabă schița multor clădiri prevede succesiunea imaginilor ca un aspect esențial al compoziției sale. Aceasta compensează desfășurarea aproape muzicală a panoramelor schimbătoare la care ne-am referit în capitolul anterior. Pe măsură ce spațiul ambiant se transformă, se schimbă și centrul de echilibru. Când spațiul este continuu, ca în cazul unui coridor, centrul se poate mișca paralel cu privitorul, devenindu-i stea călăuzitoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și semnate de către critici de artă și critici literari" (p. 52) și la "studii ale unor critici literari, apărute în aceeași perioadă și dedicate aceleiași problematici a influențele reciproce dintre discursul literar și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
hotelurile de lux din București sunt câteva apartamente amenajate special, accesibile doar milionarilor: - la etajul 21 al Hotelului Intercontinental - apartamentul prezidențial, de 200 mp, cu 2 dormitoare, 2 băi, jacuzzi, saună, bucătărie utilată și o cameră de zi cu o panoramă impresionantă; - la Casa Capșa - apartamentul imperial, de 142 mp, mobilat în stilul antique, cu dormitor, cameră de zi, 2 băi; - la Marriott - 2 apartamente prezidențiale, de 150 mp, cu cameră de zi, bucătărie utilată, zonă de servit masa și dormitor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dormitor, cameră de zi, 2 băi; - la Marriott - 2 apartamente prezidențiale, de 150 mp, cu cameră de zi, bucătărie utilată, zonă de servit masa și dormitor luxos, cameră de baie cu cada îngropată în podea; - la Hilton - apartament semicircular, cu panoramă deosebită, de 81 mp, mobilat în stil clasic franțuzesc; are dormitor mare, cameră de lucru și 2 băi; - la Crowne Plaza - 8 apartamente de lux, de 60 mp; - la Sofitel - 13 apartamente de lux, de 80 mp, cu dormitor, cameră
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
2009, p. 55. 111 M.Of. nr. 668 din 26 iulie 2004. 112 Pentru o tratare generală a subsidiarității, vezi Chantal Millon-Delsol, L'Etat subsidiare, Presses Universitaires de France, Paris, 1992. Pentru o tratare mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, "Subsidiarity: a political and legal analysis", în Journal of Common Market Studies, vol. 50, nr. S1, pp. 72-87. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
UE și o prezentare a literaturii de specialitate pe marginea acestui principiu, vezi Koen Lenaerts, Piet Van Nuffel, Constitutional law of the European Union, Sweet & Maxwell, London, 2005, pp. 100-111. Pentru o tratare mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, op. cit. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare la aplicațiile sale pe plan european, vezi Radu Carp, Dacian Grațian Gal, Sorin Mureșan, Radu Preda, op. cit
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
lunară, la Le Mois, pentru a nu mai cita prezența internațională a lui Basil Munteanu, care a fost mult timp secretar de redacție al importantei Revue de litterature comparee și care a publicat la paris, în 1938, o foarte cunoscută panorama de la litterature roumaine, tradusă și în engleză. Dar acestea sunt, să spunem, fenomene marginale și universitare. Se mai pot aminti o serie de colaborări românești la unele publicații critice specializate, străine, gen: poetique, New Literary History, Bulletin des amis de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prezentări critice românești: în România Literară, 47/1994, de Ovid. S. Crohmălniceanu, și în Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte, Idei, 5 decembrie 1994, de Adrian Marino. III. Contribuții românești la istoria ideii de Europa 1. B. Munteanu, Les «Europeens», in: panorama de la litterature roumaine contemporaine (paris, Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 172 175. 2. Adrian Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Coborând din tren în gara Banca un indicator îndreptat spre est arată: Dodești, 10 km. De aici drumul urcă pe nesimțite și după ce ai lăsat în urmă satul Stoișești, în pintenul Dealului Ursoaia, ți se deschide panorama unui peisaj încântător: în față, peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot de această factură sunt și textele parabiblice care completează în manieră populară eposul biblic, în special acolo unde în el se întâlnesc inadvertențe sau aluzii enigmatice greu de descifrat. Această replică la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX. București: Cartier, 2002. [2000] Murgescu, Bogdan. Țările Române între imperiul otoman și Europa creștină. Iași: Polirom, 2012. Negrici, Eugen. Expresivitatea involuntară. București: Cartea Românească, 1977. ---. Imanența literaturii. București: Cartea Românească, 1981. ---. "Panorama prozei medievale epice în limba română". România literară 6, an XXVI: 12-13 și 19 (18-25 februarie 1993). Nicoară, Toader. Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Cluj- Napoca: Dacia, 2001. Nicol, Donald M. Împăratul fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bucuriile reportajului și necazurile cititorului, GL, 1961, 41; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 296-308; Ion Lungu, Un observator realist, TR, 1963, 2; Mihai Drăgan, Petru Vintilă, LCF, 1966, 7; Alexandru Andrițoiu, „Hiena și circul”, F, 1967, 10; Piru, Panorama, 165-167; Sorin Movileanu, „Dansatoarea și cifrul”, „Viața militară”, 1970, 8; Dana Dumitriu, „Numărătoare inversă”, ARG, 1973, 2; Victor Felea, „Milița”, TR, 1973, 19; Cornel Ungureanu, „101 picături de cerneală”, O, 1973, 32; Bogdan Ulmu, „101 picături de cerneală”, RL, 1973
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]