2,861 matches
-
trebuia să-l fac, încercarea de a răspunde la prima întrebare. Trebuia să descopăr, în măsura în care mi-era cu putință, cum era în realitate acest mariaj și ce însemnau cei doi unul pentru celălalt. Luna, strălucind din mare, făcea ca umbrele parilor de lemn să se aștearnă peste pajiștea înclinată de la Nibletts. Iarba lucea de parcă se lăsase bruma asupr\-i. Descoperisem încă de jos că „fereastra panoramică“ a camerei de zi, acoperită de o perdea, era puternic iluminată. Am pășit peste sârma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asigure ce face Ben, sau pe unde se află. Poate că se îndeletnicea cu consolidarea obiectelor de porțelan. Am așteptat timp de un minut chinuit și apoi am văzut-o reapărând, fără șorț, după care a alergat la gardul de pari, s-a aplecat pe sub sârmă [i a venit fugind prin iarbă, către mine. M-am retras câțiva pași, într-o poieniță de sub un frasin. O creangă masivă fusese smulsă din copac de către o vijelie de iarnă, și prin despicătura astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și alarmant a ceea ce pusesem la cale. De îndată ce l-a văzut pe Titus, Hartley s-a oprit locului și chipul ei a suferit o transformare teribilă. Gura i s-a căscat și i s-a lăsat urât în jos, de par-ar fi fost gata să plângă, pleoapele i s-au închis pe jumătate, iar fruntea a căpătat acea înfățișare brăzdată, pe care i-o mai văzusem cândva; numai că toate aceste prefaceri nu păreau datorate șocului sau unei triste bucurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ei stăpâni. Ce munceați la Grădina? Când am fost eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși, și după aia între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor îl putea lua Dunărea. Odată, îmi amintesc că era în ianuarie, și apropiindu-ne de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Când am fost eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși, și după aia între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor îl putea lua Dunărea. Odată, îmi amintesc că era în ianuarie, și apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te cazau și te coborau pîn’ tunelul ăla spre fort... Și erau niște linii trase pe jos, și caralii erau pe-o parte și pe alta, și te împingeau, te grăbeau din spate, iar de călcai pe linie luai cu parul peste cap, de ce-ai călcat linia... Care erau condițiile de detenție în Jilava? De la primire te băga într-o teroare... Ne-au băgat în niște camere mari, de unde a urmat dup-aia să ne deie pân camere mai mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul stâng. În același timp o rafală scurtă și milițianul căzu pe spate ciuruit... de sub caschetă parul negru, țigănos, îi țâșni afară, și rămase cu ochii sticloși spre cerul înstelat. Trebuia să-și schimbe locul.. știa că în urma lui veneau, în valuri, ceilalți. O rupse la fugă, mai mult într-un picior, până ieși din bătaia gloanțelor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
veche, dar mult mai mari și mai grei, pe care un om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără a fi văzuți, observau și cronometrau munca disperată a oamenilor. Am discutat cu un deținut care lucra ca un fel
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
c. Elveției, hot. 4 dec.1979, para. 29 și 30). 4. CtEDO a analizat și competența procurorului român de a aresta, atribuție care i-a aparținut până în iulie 2003. Astfel, în cauzele Vasilescu din 1998 (par. 40-41), Pantea din 2003 (par. 237), Dumitru Popescu 2 din 2007 (par. 71), Curtea a stabilit că procurorii români, acționând în calitate de magistrați ai Ministerului Public, nu îndeplineau cerința de a fi independenți față de puterea executivă. După apariția legilor justiției din 2004, CtEDO nu a mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
pe o bâtă În fața locotenentului-major Borcea Liviu, care, după ce l-a văzut, m-a Întrebat pe mine ce are și de ce nu vrea să meargă. După ce i-am spus că are coloana vertebrală ruptă a Început să-l lovească cu parul până când s-a ridicat și s-a târât”. Printre foștii deținuți politici se știe că, la declanșarea anchetei, Liviu Borcea a Încercat să se sinucidă otrăvindu-se, dar n-a murit ș...ț. În 1992 a fost intervievat de jurnalista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nu a deținut o funcție ministerială sau de secretar de stat Înainte de 1989 și nici nu a fost membru al fostului Comitet Național al Planificării Economice, resursă importantă pentru selecția miniștrilor În perioada precedentă. Astfel, elitele politice postcomuniste din 1996 par a marca un punct de ruptură În continuitatea cu trecutul comunist. Singurele resurse care au persistat În timpul acestei perioade sunt cele culturale: 30,9% dintre miniștri beneficiau de o integrare În mediul academic. Pe de altă parte, niciun ministru nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de trib a spus: „Nu vedeți că fiarele dau iama În avutul vostru? Dați Încoace câte o oaie din zece, iar eu am să ridic un zid până la cer“. Zis și făcut. Dreptu-i, zidul a ieșit doar un rând de pari, iar cât despre cer... - În schimb, burta șefului a ajuns la pământ... - Nu fi rău, Moti, că asta nu-i tot. Vine iar șeful și spune: „Ne dușmănesc vecinii. Mai dați o oaie ca să adun oaste“. Și, de cum i-am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care are în mînă verdictul de „merge” este un act de dreptate. 2. În privința lui Ion Rotaru lucrurile stau la fel. îmi amintesc că la apariția primului volum al său din „Trilogie” (!) , naivul infatuat Dobrescu a pus mîna pe un par de 2 m lungime și 1/2 m grosime (!) și a început să dea în el și în volum pe chestiuni drepte, dar mai mult nedrepte. După apariția numărului de revistă respectiv (?!), mă cheamă la redacție „Ăl Mare” și mă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
n'y sont présentés que 105 diplomates, à savoir seuls ceux qui ont exprimé le souhait d'y paraître. Nous estimons que ceux-ci ont apporté leur contribution visant à défendre les intérêts de la Roumanie et à promouvoir son prestige de par le monde. C'est d'ailleurs à travers leur action que la Roumanie a pu se manifester dans la vie internationale. Les lecteurs pourront trouver dans cet ouvrage la carte de visite de plusieurs diplomates roumains (une sorte de CV
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomates, leur capacité intellectuelle et leur contribution au bien-être de la Roumanie. De ce fait, l'image que la Roumanie a eu dans le monde de ces années-là est celle que, volens nolens, ils se sont attachés à la lui prêter de par leur action et par ce qu'ils représentaient eux-mêmes. C'est dire que, en présentant leurs activités, les diplomates respectifs nous offrent l'image des tâches qui incombaient au Ministère des Affaires étrangères et de ce que représentait la diplomatie roumaine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
traités conclus avec d'autres pays. Une autre preuve : la position et l'appreciation de la part d'autres Etats, car à cette époque-là il était difficilement concevable de les voir montrer une attitude bienveillante à l'égard de la Roumanie. De par leur activité, dirions-nous peu connue, non remarquée et injustement ignorée, ils ont contribué aux développements dans la voie d'une évolution qui s'est grandement fait jour et dont les résultats sont bénéfiques pour notre société. Leur qualités, à savoir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe care le datorau copiii tatălui lor? Realitatea, sub forma ei cea mai crudă și mai revoltătoare, se impunea de la sine: bunicul meu era, din păcate, abandonat. Ne-am apucat de lucru: adică împletirea propriu-zisă a nuielelor pe stâlpii sau parii bătuți din metru în metru. Se începea cu partea cea mai groasă a vergelei de la primul par apoi, prin mlădiere ușoară vergeaua de salcie șerpuia până se termina. Se lua altă vergea și alta, până când gardul era complet împletit, ajungând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
metru în metru. Se începea cu partea cea mai groasă a vergelei de la primul par apoi, prin mlădiere ușoară vergeaua de salcie șerpuia până se termina. Se lua altă vergea și alta, până când gardul era complet împletit, ajungând la înălțimea parilor. Era trecut bine de amiază, însă nu ne chema nimeni la masă. Oare uitaseră și mama și bunica să trimită după noi? Reparaserăm câțiva metri buni de gard și ieșise o treabă frumoasă. Bunicul își schimbase poziția: acum stătea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
porunci este o târâtoare, o reptilă, o râmă și în niciun caz o ființă rațională. Iar eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea poporului. (David 21:6) Să-l binecuvântez?! Mai degrabă l-aș mirui cu un par în "numele Tatălui", să-i transform creierii de moluscă în terci moldovenesc! Se spune că religia creștină este o religie a iubirii, a dragostei, a înțelegerii între oameni... Oare, în realitate, așa este? Germanii, în marea lor majoritate sunt creștini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pământ. El se zvârcolea acolo năuc și neputincios. Astea sunt casele mele! striga bunicul. Tata s-a ridicat și s-a retras îngrozit în colțul curții. S-a apropiat de o grămadă de lemne și a înșfăcat de acolo un par mare. Bunicul și fiu-său au rămas pe loc, fără teamă. În ochii lor se citea tot disprețul de care erau în stare. Ești un om de nimic, adăugă bunicul. Tata mergea cu capul în pământ și cu parul întins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un par mare. Bunicul și fiu-său au rămas pe loc, fără teamă. În ochii lor se citea tot disprețul de care erau în stare. Ești un om de nimic, adăugă bunicul. Tata mergea cu capul în pământ și cu parul întins spre ei. Noi plecăm de aici când vrem, spuse cu tărie unchiul meu. Casele astea sunt ale mele. Taci, zise bunicul. Tata înainta încet, nehotărât, trecu de ei, aruncă cu năduf parul la picioarele lor și intră în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mergea cu capul în pământ și cu parul întins spre ei. Noi plecăm de aici când vrem, spuse cu tărie unchiul meu. Casele astea sunt ale mele. Taci, zise bunicul. Tata înainta încet, nehotărât, trecu de ei, aruncă cu năduf parul la picioarele lor și intră în casă... Toate astea mi le-am amintit zilele trecute, când tata mi-a spus: Astă-noapte l-am visat pe bunicul (eu știam de cine vorbește). Venise de acolo (murise) și se plimba prin curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nuanțe și finețuri psihologice. Două au fost ședințele consacrate în exclusivitate de Secretariatul CC acestei chestiuni: în martie 1950 și în mai 1962. Prima (condusă de un Dej strâns flancat de Ana Pauker, Vasile Luca, Iosif Chișinevschi) a dat cu parul, a doua (în care Dej era stăpân pe situație) încerca să dreagă busuiocul. Ca urmare a verificărilor, în 1950 au fost excluși din partid taman scriitori ce s-au arătat total devotați cauzei: Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eusebiu Camilar, Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta să fie mutată) sau, cel mai adesea, În piața din centrul localității, În fața bisericii. Apoi era târâtă pe uliță și i se dădea foc sau era aruncată În râu <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]