1,528,970 matches
-
note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era și de așteptat, în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae Iliescu. Cunoscut mai cu seamă ca traducător de literatură contemporană, având "la activ" volume traduse din autori aparținând secolului recent încheiat
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
nu e oglinda de vină"/ Dacă ești strâmb, nu e oglinda de vină" (versiunile anterioare) în comparație cu "Dacă mutra ți-e pocită, nu da vina pe oglindă"(versiunea Iliescu, ce denotă simț muzical și cunoștințe de prozodie, câtă vreme cele două părți ale zicalei sunt aici făcute aproape să rimeze iar piciorul metric este egal). ...de Serghei Cerkasski la TNB În textul publicat în caietul-program al spectacolului de la TNB, intitulat Împreună, Serghei Cerkasski mărturisește: "Nu am crezut vreodată că voi monta Revizorul
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
construirea cărora regizorul a mizat doar pe latura lor exagerat comică. (Să ne gândim doar la scenele VIII - X din actul al doilea în care s-a pierdut enorm prin eliminarea insistenței cu care curiosul Bobcinski încerca zadarnic să ia parte la evenimentele din camera lui Hlestakov, partitura acestui personaj fiind limitată, în spectacolul lui Cerkasski, la acel drum sugerat de George Ivașcu, interpretul rolului, prin onomatopeicul "Tâgâdâm... tâgâdâm", pe care se bate prea multă monedă. De ce o astfel de viziune
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
felul în care e arătat răul, nu te poți dumiri dacă răul e chiar rău sau nu tocmai rău. Prost este numai atunci când răul e făcut atrăgător pentru spectator, când așa-i de amestecat cu binele, încât nu mai știi partea cui s-o iei. [...]" În ultimul timp, comedia a devenit, din păcate, numai un pretext pentru râs, o simplă formă de divertisment, pierzându-și calitatea de structură estetică, căci, în această a doua ipostază a ei, pretinde cu necesitate drama
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
întreaga planetă, căci azi mai toate popoarele lumii au adoptat în bună măsură formele și tiparele culturale europene. Cosmosul european mai are însă o caracteristică, și asta încă din Antichitate: el este inventiv, el se îmbogățește permanent, pe de o parte generând noi motive, de pildă doctor Faust, Don Juan, fortuna labilis, pe de alta, atrăgând în sfera sa de influență, probabil chiar din timpuri homerice, toposuri caracteristice altor universuri de cultură, înțelepciunea orientală, Seherezade, Nirvana, spiritul de sacrificiu al samurailor
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
a redactat în latină cartea în care formulează legea atracției universale, Principia mathematica philosophiae naturalis. De aceea Ernst Robert Curtius este îndreptățit să spună că "orice european este un civis Romanus". Iar civis Romanus nu este numai cel care face parte din marea familie a popoarelor romanice, ci cel care se așează deliberat pe coordonatele de gândire și de tradiție pe care le-a incorporat cetatea eternă. Poetul german Ștefan George simte cum în vine îi clocotește sângele roman: "Vorbiți de
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
e de un antinarcisism feroce: "îmi evit fața nu vreau să mă oglindesc aud cum crapă/ rîzînd pereții unui soare de fier. sub podea norii sîngelui/ anunță furtuna. în față e zidul pe care suie lăurusca. pe cea mai mare parte a feței mele crește pămînt" ( crește pămînt). Voind și izbutind a face o figură de monstru, nu poate decît a-i "speria" pe trecători, atît de mult încît li se întipărește în memorie cum un coșmar: "am observat că sperii
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
mai hilare, mai amuzante, contrastînd poate cu gravitatea filozofică a scrierilor lui Cioran... F.T.: Vă referiți desigur la nasul spart al statuii lui Cioran, din fața casei în care el s-a născut. Numai că această latură comică a realității face parte din viață. Or tocmai această întîmplare m-a încîntat. Cred că dacă Cioran ar fi trăit întîmplarea, s-ar fi amuzat copios. Si mai cred că tocmai acest lucru îmi place: idila își are fisurile ei. Atunci cînd m-am
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
născut la Koln, trăiți în Germania, ați știut probabil foarte puțin, ca întreaga dumneavoastră generație, despre existența civilizației și culturii germane în sud-estul Europei, în Transilvania, în "Siebenburgen". Ce a însemnat pentru dvs. această întîlnire cu germani care, în bună parte, s-au strămutat cu vreo opt sute de ani atît de departe de locurile lor natale? Ce sentimente v-au stîrnit relicvele culturii lor, fiindcă etnicii germani, sașii transilvăneni, s-au reîntors între timp în ultimii ani, aproape toți, în Germania
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat la editura Humanitas în 1995 poate citi, pe coperta a IV-a a cărții două opinii care pledează în favoarea traducerii integrale a corespodnenței lui Emil Cioran, din care face parte indiscutabil și schimbul epistolar avut cu Friedgard Schulte Thoma. Köln, aprilie 2003
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
diavolului?... Poate l-o fi vândut, și asta nici măcar direct, ci prin cine știe ce intermediari, neavând nici curajul, nici mândria elementară, de vreme ce susținea că altă cale de a supraviețui, ca scriitor, nici nu ar fi putut să existe. Lăsând la o parte faptul, - pretindea, - că un scriitor și-așa...Și așa, ce? Ce ne-am fi făcut noi fără obsedantul deceniu, de unde am mai fi supt! noi?" (același). Un stol de porumbei după viscol, în ianuarie, după ce iese soarele și se mai
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
Concursuri literare prestigioase, din ^98 încoace. Risc oare să vă contrariez dacă spun că între Refren de humus, Plan înclinat și Dinții au ochi, doar cea dintâi mi se pare a fi un lucru ceva mai serios? ( Laura Toma, Galați) * "parte sunt dintr-o banală/ sevă aspră ancestrală/ scurs din grâu în alte raze/ mușcând apele din vaze/ de quartz ori mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu mă-nturn spre tine doamnă/ de pe ochiu-mi zdrențuit
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
străine și unor Universități, unde se predă limba și literatura română. Un asemenea instrument de lucru care ar avea datoria de a informa corect pe cei dornici să știe ce se petrece în literatura românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această idee să fie luată în considerație de Uniunea Scriitorilor, de Academia Românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
ce se petrece în literatura românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această idee să fie luată în considerație de Uniunea Scriitorilor, de Academia Românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această idee să fie luată în considerație de Uniunea Scriitorilor, de Academia Română sau de alte foruri competente, nu în ultimul rînd de Ministerul Culturii? Este mai mult ca sigur că
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Nicolae Manolescu Moartea izbăvi opera de om": cu aceste cuvinte încheie G. Călinescu partea de biografie din capitolul pe care i-l consacră lui Ioan Slavici în Istorie. A trecut aproape nebăgată în seamă împlinirea a 155 de ani de la nașterea, în aceeași zodie cu Eminescu, a autorului Marei (6 ianuarie 1848-17 august 1925
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
unguroaică ( aceea care-i duce lui Maiorescu biletul ce va declanșa internarea la azil a lui Eminescu în iunie 1883) și credea în șansa coexistenței dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese dintotdeauna pentru "pasivism" în politică, adică de partea celor care voiau să facă din Partidul Național Român o formațiune capabilă să apere drepturile românilor ardeleni prin negocieri și compromisuri, nu prin luptă directă contra autorităților. Memorandumul a fost rodul acestei politici și Slavici deținea a doua funcție ca
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
o consider, de pildă, pe ultima, desfășurată la Teatrul Național din București și transmisă în direct, impecabil, pe Canalul România 1, o colaborare importantă și prețioasă pentru toată lumea. Succesul unei Gale este alimentat de două surse vitale. Pe de-o parte, este vorba de inspirația cu care Senatul UNITER alege numele premiaților pentru întreaga activitate, defilarea lor avînd farmec, greutate și miză în sine. Pe de altă parte, este vorba de modul în care s-au făcut nominalizările, de felul credibil
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
toată lumea. Succesul unei Gale este alimentat de două surse vitale. Pe de-o parte, este vorba de inspirația cu care Senatul UNITER alege numele premiaților pentru întreaga activitate, defilarea lor avînd farmec, greutate și miză în sine. Pe de altă parte, este vorba de modul în care s-au făcut nominalizările, de felul credibil în care ele oglindesc realitatea unui an teatral. Cu acest material lucrează juriul final și în funcție de el Gala are anvergură, strălucire, emoție. Niciodată nu va putea fi
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
e convinsă că nimeni altcineva nu s-ar fi descurcat mai bine, dacă era în locul ei. Nu mă leg aici de scandalul spitalelor, nici de supărările medicilor de familie. Am o singură problemă. Statul român a promis că plătește o parte din costul unor medicamente, așa-numitele "compensate". Dacă a făcut această promisiune, să se țină de ea, nu să recurgă la șmecherii de tipul plafonării acestor rețete. Sau, mult mai rău, din cauză că a inventat un sistem care nu funcționează să
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
se molipsește de construcția perfecțiunii, prin atracție magnetică. O uriașă operație cosmetică are loc asupra sa: împăratul devine el însuși frumos ( în sensul unui model de cunoaștere), desăvârșit fiind de frumusețea adoratorului său Antinous. Devine contaminat de frumusețe și are parte, după cum mărturisește, de vârsta de aur. El ajunge să exalte corpul lui Antinous în toate componentele sale, de la pleoape la coapse, de la gât la torace, de la degete la cupola de păr. Dar exaltă acest trup numai în măsura în care el este o
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
mele. Nu pot accepta în nici un caz, de pildă, obiceiul unor americani needucați de a intra într-o casă fără a da binețe gazdei, sau acela de a mînca într-un local public cu șapca pe cap. Pe de altă parte, nici nu le pot interzice să se comporte așa cum aș dori eu, în cultura lor faptul ca atare fiind probabil normal". Ceea ce înseamnă că se pot găsi puncte de conciliere între cele două așa-zise extreme: adaptarea ostentativă ce implică
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
carte de la Leipzig, dar și după aceea, într-un spațiu privilegiat al înfruntărilor de idei. Paralel cu luarea cu asalt de către public a întîlnirilor cu scriitori germani și străini, în metropola saxonă sau în cea renană, cititorii presei au avut parte și de varianta scrisă a unor dialoguri care alcătuiesc laolaltă o foarte prețioasă antologie-document al zbuciumatei perioade prin care trecem. Iată doar o sumară schiță a dezbaterilor de idei cu participarea masivă a unor scriitori în cîmpul mass-mediei germane pe
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
intelectuale pe marginea actualității politice, revista "Der Spiegel" recomanda cele mai bune cărți ale primăverii reperînd și sferele de interes ale tinerei generații de scriitori germani: trecutul bunicilor, sau cu alte cuvinte, nazismul, războiul și bombardamentele care au distrus definitiv o parte a memoriei culturale și arhitectonice a Germaniei. În generația tinerilor autori germani și străini, bine împămîntenită este și cultivarea propriei memorii, a amintirilor din copilărie. Nu lipsesc nici amintirile despre estul comunist iar printre cărțile elogios recenzate figurează și amintirile
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
supermediatizate. Publicul i-a văzut și auzit pe Günther Gras, Christoph Hein, Peter Hartling, Urs Widmer, Rüdiger Safranski, Peter Scholl-Latour, Friedrich Schorlemmer, pe Vitali și Vladimir Klitschko. Oricît de diferiți au fost invitații, îi unește celebritatea de care fiecare în parte se bucură, ce-i drept, în grade și din motive diferite. Salonul de la Leipzig și-a respectat totuși tradiția și stilul, rămînînd și de astă dată un spațiu privilegiat de contact al autorilor și al cărților lor, cu publicul cititor
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
complicate. Vizita președintelui Iliescu în China începe cu participarea la un Forum Economic Mondial, unde sînt așteptați președinți și premieri ai unor state importante. Dacă chinezii nu consideră pneumonia un pericol și nu amînă Forumul, va fi mai greu pentru partea română să decline invitația." l Spre norocul premierului Năstase, Otilia Bădescu, noua campioană a Europei la ping-pong, și-a cîștigat titlul în deplasare. Campioana n-a avut nevoie de un teren de nivel european care să-i fie asigurat acasă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]