2,158 matches
-
însă cu deosebire vrăjile, când, vine să vorbească sufletul tânăr cu încântări de sine și tresăriri la viața întrezărită ca un vis, când prin ele se transmit chemări spre cineva așteptat cu drag, ori blesteme care se împotrivesc gândului, izbucniri pasionate care dau vrăjilor ceva din lirismul doinelor" Cea mai mare parte a studiului este consacrată formei și înțelesurilor vechi de limbă ale descântecelor și vrăjilor. Semnalează numeroasele latinisme dispărute din uzul conducându-1 spre perioada de începuturi ale limbii române. Capitolul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de energie care a grăbit pulsul contemporanilor determinându-i la faptă. Istoricul a fost tot odată și un „făuritor de istorie”. Ascultând îndemnul lui Octavian Goga ar trebui să se scrie cu slave biblice - „La început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pe Wittgenstein în America și după întoarcerea lui în Anglia au fost impresionați îndeosebi de contrastul dintre slăbiciunea lui fizică și vigoarea lui intelectuală. Era surprinzător că un corp atât de șubred poate susține o minte atât de vie și pasionată. Cu noii săi prieteni, subiectele favorite de conversație ale lui Wittgenstein nu au fost cele filozofice, cel puțin în sensul academic al termenului. Era atras de teme ca religia, moralitatea, evenimentele curente, literatura, muzica și arta în general. Vorbea cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și vehemență, același sentiment că trebuie să înțelegi sau să moriă“. Atunci când ajunge să-l cunoască mai bine pe Wittgenstein drept critic al textelor sale, Russell admite chiar că elevul său are o minte mai clară, mai creatoare și mai pasionată decât a lui.8 Atât timp cât discuțiile dintre Wittgenstein și Russell s-au învârtit aproape exclusiv în cercul problemelor de logică și fundamente ale matematicii, comunicarea dintre ei pare să fi fost deplină. Ei împărtășeau sentimentul că, împreună cu puținii bărbați care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o credință religioasă nu poate fi decât ceva de felul angajării pasionate față de un sistem de referință. Așadar, deși este credință, ea reprezintă de fapt un mod de a trăi și un mod de a judeca viața. Ea este însușirea pasionată a acestui fel de a vedea.“ (1947) „Viața te poate educa să crezi în Dumnezeu. Și există, de asemenea, experiențe care fac acest lucru; dar nu viziuni sau alte experiențe ale simțurilor, care ne arată «existența acestei ființe», ci, de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
viața. Tocmai deoarece un mod de a trăi sau de a judeca viața poate oferi cuiva pacea sufletească, poate reprezenta pentru el „salvarea“, adoptarea lui nu va fi rezultatul unei deliberări, al unui examen critic al argumentelor, ci o adeziune pasionată. „Ar fi ca și cum cineva m-ar lăsa, mai întâi, să văd, pe de o parte, starea mea deznădăjduită, pe de altă parte, mi-ar arăta instrumentul salvării, până când, din proprie inițiativă, sau, în orice caz, nu condus de mână de către
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
substitut al unei sexualități care nu poate fi descrisă direct, sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince volume à couverture grise. Leș deux coins de șa bouche se relevaient par moments, et un éclair de plaisir illuminait son front. Îl jalousa celui qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
text de către un lector (deci o variabilă în funcție de competența de lectură a acestui lector) și intertextualitatea care se referă la un mecanism interior de funcționare a unui text, participând la poetica operei, la facerea ei" (Vultur: 1992, 11). Totuși, semioticiana pasionată de memoria istoriei și de discursurile acesteia nu va apela în practica demontării și explicării intertextualității la această distincție, ci va opera cu sensul general al termenului: "definim intertextualitatea într-un mod vag, ca preluare și transformare în interiorul unui text
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de o redare plastică a termenului intertext, însă prezintă neajunsul că nu sunt precise în expresia lor. Sunt atât de puțin denotative, încât un teoretician drastic s-ar putea întreba dacă nu este impropriu spus "definiție". Părerea cvasiunanimă a criticilor pasionați sau doar interesați de zorii intertextului teoretic este favorabilă lui Gérard Genette, pentru efortul structurării terminologice. "Și chiar asta e intertextul: imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit fie că acest text este Proust, sau ziarul cotidian, sau ecranul televizual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înseși. Prezentat într-o manieră austeră care nu celebrează, cum s-ar fi cuvenit, momentul aniversar, accentuând în schimb nota melancolică sugerată de intenția bilanțului final ("concert de închidere", "epilog"), cu subiacentul sentiment al ireversibilului, "salonul" doamnei Sorohan ("veche și pasionată cititoare de romane") se distinge printr-o serie de particularități menite a exprima "un punct de vedere absolut independent de amiciții literare sau de generație". Deslușim aici atitudinea mândră a solitarului Inorog, retruvabilă (ca trăsătură dominantă a personalității) și la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea canale TV care captivează atenția pasionaților de natură, adesea copii, dar și oameni mari. Reviste precum „Thalassa” abordează aspecte mai deosebite ale sferei naturale, menținându-și o foarte bună audiență. Acum câțiva ani experimente în domeniul psihologiei și neuroștiinței au arătat că creierul nostru este fixat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și neostoită curiozitate îndreptată spre tot ce înseamnă natura umană. Și un bun cunoscător al spațiului estic (după un lung sejur în Cehia și călătorii în alte țări fost sovietice, Praga fiind de altfel singurul toponim explicit din roman), un pasionat cititor nu doar de literatură franceză, ci și de istorie și politică rusă, atras în mod special de originile și manifestările totalitarismului ca plagă înscrisă parcă în genele noastre umane. Și același Hervé Bel îți revelează, cu o măiestrie psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
metropolele Americii latine, Buenos Aires, desemnată "capitala mondială a cărții" în 2011 de către UNESCO, reprezentată de douăzeci de autori argentinieni. Se pare că populația acelor meleaguri nu și-a pierdut interesul pentru lectură, iar orașul însuși are o politică de carte pasionată, susținută de cititori vorace. Dacă literatura sud-americană e mai cunoscută publicului românesc, și încă de cîteva decenii bune, cea nordică a fost pînă de curînd una de nișă, care a explodat în ultimii ani, dusă pe vîrful valului de succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
întrebuințat de către scriitorii tineri în 1983-1984, pentru ca în 1984-1985 să apară o serie de traduceri importante ale unor articole semnate de autori americani sau englezi, iar în 1986, apariția Caietelor critice să transforme această dezbatere culturală într-una "fierbinte" și pasionată 89. În capitolul "The Debate around postmodernism in Central and Eastern Europe"90, M. Cârneci evidențiază două atitudini majore în ceea ce privește acceptarea noului curent: o atitudine "soft", care teoretizează postmodernismul ca pe o încercare de continuare, de completare și chiar de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adoptă disensiunea, atacând atât anumite forme ale teoriei moderne, cât și oponenții săi postmoderni. Tonul său este în mod clar polemic și el caută foarte rar elemente comune sau puncte de acord, preferând să se angajeze în polemici de obicei pasionate și câteodată chiar exagerate. Chiar dacă Habermas apără consensul, textele sale filosofice de dată recentă pun în scenă disensiunea și polemicile"125. Urmărind disputa Habermas Lyotard, de cele mai multe ori transformată într-un triunghi teoretic prin prisma "arbitrajului" lui Richard Rorty, Ihab
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Certeau caută să observe performanțele pe care subiectul le construiește în raport cu repertoriul obiectelor, la Baudrillard avem de-a face cu fascinația care începe să crească față de lumea obiectelor și față de ceea ce Mike Gane numește "logica exponențială a obiectelor în pasionata lor indiferență față de subiectivitatea umană"394, și care se va contura mult mai bine în lucrările mai târzii. 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și limite ale scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii Originalitatea operei baudrillardiene nu rezidă doar în temele care îi alcătuiesc nucleul și care sunt foarte diverse, ci și în modalitatea proprie în care sunt scrise și articulate într-o scriitură pasionată, ironică și provocatoare. Strategiile pe care acest tip de scriitură le reclamă sunt numeroase, efectele pe care le creează fiind extrem de interesante la nivelul adaptării conținutului la formă; în special pentru lucrările considerate în general postmoderne, se observă la Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
opera în epocă (printre victimele farmecului degajat de aceasta numărându-se rebeli iluștri, precum marchizul de Sade sau lordul Byron)24. Astăzi, proza lui Lewis nu mai trezește interesul nimănui în afara cercului strâmt al specialiștilor în istoria literară și al pasionaților fenomenului gotic. * * * Ultimul reprezentant proeminent al tradiției romanului gotic din descendența celui intitulat The Castle of Otranto este Charles Robert Maturin. Despre cea mai importantă operă a sa, Melmoth the Wanderer (1820), Douglass H. Thomson, Jack G. Voller și Frederick
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lectorului, și aceasta grație conștiinței reflectorii a unui personaj secundar, dimensiunile atrocității: "Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care [...] arde o făclie mare". Într-un pasaj cu note protokafkiene, trebuie remarcată alura de entomolog pasionat a protagonistului, concentrat asupra experimentului său patologic, ca și descrierea detașată, cvasi-clinică a reacțiilor sale: "Zibal urmărise cu nesațiu toate contorsiunile, toate crispațiile stranii ale degetelor, apoi amorțeala cuprinzându-le încet pe unul câte unul erau parcă labele unui gândac
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dedicat un studiu, apărut în Istoria filosofiei moderne, vol. 3, 1938, iar multe din ideile husserliene le-a folosit în elucidarea subiectelor din voluminoasa lucrare de filosofie, terminată în anul 1940, Doctrina substanței, publicată de-abia în anul 1988. Numărul pasionaților de fenomenologie ca o nouă cale de evidențiere a importanței subiectivității umane intenționale a crescut la noi și peste Ocean. Atât scrierile lui Guénon, cât și multe din cele ale lui Husserl (traduse în limba română după 1989) au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea s-a manifestat sub forma unor dispute între liber-cugetători porniți să reinterpreteze Biblia, filosofi raționaliști, de o parte, și credincioșii în miracole, în oracole, în magii și vrăjitorii sau pasionați teologi doctrinari ca J-B. Bossuet, de altă parte. Religia a fost subminată prin interpretarea filologică a Bibliei de către francezul Richard Simon (1638- 1712), apoi, în termenii luptei de clasă, înainte de Marx, de preotul francez ateu, Jean Meslier (1664-1729). Mai atent
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
extragere a metalelor, care i-au îndreptat spre civilizare și organizare în formațiuni statale, memorate în necontenitele redesenări ale hărții politice europene. Ignorând temporar "protocronismul" incriminat de mulți intelectuali, printre care britanicul Dennis Deletant (1946) și profesoara franceză Catherine Durandin, pasionată atât de istoria Romaniei, cât și a SUA, mai subliniem că geto-dacii propriu-ziși (din nordul Istrului) erau mai "moderni" decât predecesorii lor "străvechi" (secolele XVIII-XIII î.H) și geto-dacii "vechi" (dintre secolele XII-VII î.H) (39, pp. 22-29, passim). Dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de așteptări mesianice profunde. Funcțio na litatea epidermică a orașului nu-i epuizează ființa, ci o problemati zează, tocmai în acele locuri în care ea își trădează pragurile și penumbrele. Fascinația pentru lumea urbană (citită sau stră bătută) și lectura pasionată a cărților lui Benjamin se întâlnesc în aceste rânduri. Cât privește redactarea prezentului text, câteva chestiuni trebuie, de asemenea, precizate. Am folosit ediția Walter Benjamin, Gesammelte Schriften, Rolf Tiedemann și Hermann Schweppenhäuser (editori), vol. I-VII, Supl. I-III, Suhrkamp
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
participat ca audient la unele cursuri de la Facultatea de Arte din Cluj-Napoca. M-am înscris și la Școala Populară de Arte, secția Artă cinematografică se făcea la un cineclub de la Casa Studenților. Eram cu un grup de studenți de la Design, pasionați și inventivi, care frecventau cineclubul. Mi-am făcut și legitimație la Biblioteca Centrală Universitară, unde am citit Fellini. Neavând ocazia să-i văd filmele în Cluj, i-am citit scenariile publicate în Caiet de Documentare Cinematografică. Eu doream să fac
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
este foarte întîlnită în paratextul editorial; am putea astfel analiza cvasi-totalitatea extraselor din presă care se prezintă sub forma unei fotografii a cărții sau a autorului, însoțită de un mic comentariu: (2) O carte magnifică (3) O operă remarcabilă (4) Pasionat și demn de marii predecesori... Neapărat de citit (5) Jean Vautrin a însuflețit o carte. Ce minune! Toate aceste enunțuri ilustrează importanța vocabularului axiologic în elementele de paratext. M. Mouilland și ale lui J.-F. Têtu remarcă: Descrierea este punere
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]