19,719 matches
-
monitorizarea cadrului general pentru managementul riscurilor în Grup. Directoratul a delegat responsabilități pentru dezvoltarea și monitorizarea politicilor de gestionare a riscului Grupului în domenii specifice de expertiză către Comitetul de Credite, Comitetul de Risc și Comitetul pentru Administrarea Activelor si Pasivelor (ALCO). Politicile Grupului de gestionare a riscului sunt stabilite pentru a identifica și analiza riscurile la care este expus Grupul, pentru a stabili limitele adecvate de risc și control și a monitoriza riscurile și respec tarea limitelor de risc. Politicile
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
cu caracter umanitar trimisă de Statele Unite în 1993 a fost suspendată, după ce trupele americane au suferit pierderi grele în confruntarea cu milițiile colonelului Mohamed Farrah Aidid, sub reflectoarele mass-media internaționale. La nici un an după aceea, ONU și comunitatea internațională asistă pasive la transformarea puterii etatice rwandeze (dominată de etnicii hutu, majoritari) într-o veritabilă miliție coordonatoare a genocidului împotriva etnicilor tutsi, minoritari. Realism versus politică globală În secțiunile anterioare am pornit de la o definiție extrem de permisivă a actorului: Orice entitate care
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
din mai multe puncte de vedere și anume : în plan juridic, activul reprezintă totalitatea drepturilor cu conținut economic, aflate în proprietatea unei persoane fizice sau juridice, iar totalitatea datoriilor sau a altor obligații care se pot evalua în bani constituie pasivul. Activul patrimonial cuprinde: 1. drepturi reale asupra unor bunuri corporale (lucruri, obiecte) sau necorporale (resurse fără existență fizică); 2. drepturi de creanță, care conferă titularului (creditorul) dreptul de a pretinde unei persoane determinate (debitorul) efectuarea unei prestații; ca noțiune contabilă
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
imobilizări sau active de capital, care au un caracter de permanență în cadrul firmei (termen lung); 2. active curente sau circulante, care se consumă în cursul unui ciclu de afaceri (convențional un an calendaristic). Elementelor înscrise în activ le corespund, în pasivul bilanțului, sursele de finanțare a activității firmei. Astfel în pasiv se înscriu: a. capitalul propriu, compus din: totalitatea aporturilor proprietarilor (asociaților), care reprezintă capitalul social; fonduri reținute din profit. b. capital de împrumut, respectiv, totalitatea fondurilor atrase de firmă, de la
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
permanență în cadrul firmei (termen lung); 2. active curente sau circulante, care se consumă în cursul unui ciclu de afaceri (convențional un an calendaristic). Elementelor înscrise în activ le corespund, în pasivul bilanțului, sursele de finanțare a activității firmei. Astfel în pasiv se înscriu: a. capitalul propriu, compus din: totalitatea aporturilor proprietarilor (asociaților), care reprezintă capitalul social; fonduri reținute din profit. b. capital de împrumut, respectiv, totalitatea fondurilor atrase de firmă, de la terți, sub următoarele forme: împumuturi pe termen lung; împrumuturi pe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
bună dacă se utilizau softuri educaționale; atenția era extrem de fluctuantă, fiind slab rezistenta la factori perturbatori; percepția era difuză, superficială, incompletă; capacitatea mnezica era scăzută, predominând memoria de scurtă durată, mecanică; stilul de lucru era inegal, nu manifestă inițiativă, fiind pasiv și așteptând să fie solicitat; aceasta apatie se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea sa se afirme în grup. Avându-se în vedere aspectele semnalate pentru început am urmărit înlaturarea negativismului față de vorbire
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dacă se utilizau softuri educaționale; atenția era extrem de fluctuantă, fiind slab rezistentă la factori perturbatori hg percepția era difuză, superficială, incompletă; capacitatea mnezică era scăzută, predominând memoria de scurtă durată, mecanică; stilul de lucru era inegal, nu manifesta inițiativă, fiind pasiv și așteptând sa fie solicitat (această apatie se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea să se afirme în grup). Avându-se în vedere aspectele semnalate pentru început am urmărit înlăturarea negativismului față de vorbire
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
funcționa corect până la valoarea maximă a curentului de dimesionare. Excesul de armonici va fi absorbit de la rețeaua de alimentare; filtrul poate funcționa în mod permanent în această stare, fără a fi deteriorat. Această soluție, combinând un filtru activ cu unul pasiv (fig. 8.4) poate fi întâlnită atât la filtrul paralel cât și la cel serie. În unele cazuri este soluția cea mai eficientă economic. Filtrul pasiv realizează filtrarea armonicilor principale (de exemplu, armonica de rang 5), iar filtrul activ, determinat
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
față, fie unul absent): DEFINIȚIE ȘI TRĂSĂTURI Monologul este o formă de comunicare orală sau scrisă, care constă în expunerea în mod direct de către un emițător a unor gânduri, idei, atitudini, sentimente etc. în fața unui auditoriu sau receptor care rămâne pasiv din punct de vedere verbal până la sfârșitul respectivei comunicări. Într-un monolog, comunicarea este unidirecțională. Monologul este, conform definiției din DEX, ,, o scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de Olweus (1996), conform căreia elevii victimă se încadrează în două categorii, respectiv: • victimele provocative, care din cauza unor dificultăți de învățare sau a lipsei unor abilități sociale, manifestă reacții alternative de anxietate și agresivitate, iritându-i pe ceilalți colegi; • victimele pasive/ supuse, atitudinea afișată de către acestea constituind un semn al insecurității și al temerii de confruntare și fiind „favorizată” de caracterul repetitiv al hărțuirii. Independent de tipul de victimă, nu apreciem acțiunile negative ale autorului ca fiind justificate, cu atât mai
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
interne privind cheltuielile” 902 “Decontări interne privind producția obținută” 903 “Decontări interne privind diferențele de preț”. Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” este, potrivit normelor contabile în vigoare, după funcția contabilă, un cont bifuncțional, dar funcționează ca un cont de pasiv. Acest cont este utilizat pentru următoarele operațiuni: *Evidența decontărilor interne privind cheltuielile activității de bază și auxiliare, cheltuielile comune ale secției, cheltuielile generale de administrație, precum și cheltuielile de desfacere; *Stabilirea diferenței dintre prețurile de înregistrare (prestabilite sau de livrare) și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în interesul serviciului și beneficiază, timp de trei luni de la data transferului, de același salariu tarifar de încadrare, dacă la noul loc de muncă salariul tarifar de încadrare este mai mic. Articolul 3 Bunurile și celelalte elemente de activ și pasiv ale direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari trec la primăriile acestor localități sau, după caz, la Prefectura județului Gorj. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost
LEGEA nr. 23 din 15 octombrie 1990 privind abrogarea Decretului nr. 367/1981 pentru înfiinţarea centrelor industrial-agrare Motru şi Rovinari, în judeţul Gorj, şi a direcţiilor administrativ-economice Motru şi Rovinari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106827_a_108156]
-
cuvintelor; Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; • Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales în cazul nominativ sau acuzativ; • Existența unui decalaj evident între vocabularul activ și cel pasiv, între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
pe radicalul *perși născute în nemijlocită legătură cu marele semantism al deplasării maritime. Iată, mai întâi, grupul care dezvoltă un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina“, și peraino, „a împlini, a duce la capăt“ (la pasiv „a fi împlinit, limitat“). În cele ce urmează ne vom opri pe larg asupra substantivului peras ca fiind cuvântul central al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina“, și peraino, „a împlini, a duce la capăt“ (la pasiv „a fi împlinit, limitat“). În cele ce urmează ne vom opri pe larg asupra substantivului peras ca fiind cuvântul central al acestei familii, atât prin vechimea sa (homerică), cât și prin bogăția nuanțelor sale și a contextelor în care apare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
realizat în cooperare cu Centre de Bilans de Santé a CAS Paris. S-a ivit posibilitatea de a realiza testele serologice, deoarece copiii cu vârstă de 10 luni au fost supuși unui examen general. Deoarece Ac anti T. gondii transmiși pasiv de la mamă la făt uzual nu sunt prezenți la copiii cu această vârstă, prezența anticorpilor a fost considerată dovada infecției cu T. gondii. Serul mamelor copiilor seropozitivi a fost de asemenea examinat de câte ori a fost posibil. S-au examinat cu
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După criteriul aspectului clinic, conduitele de violență școlară se structurează astfel
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După criteriul aspectului clinic, conduitele de violență școlară se structurează astfel: violențe determinate de conflicte „normale" între colegi; violențe determinate de conflicte între bande/grupuri de elevi și violențe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După criteriul aspectului clinic, conduitele de violență școlară se structurează astfel: violențe determinate de conflicte „normale" între colegi; violențe determinate de conflicte între bande/grupuri de elevi și violențe determinate de conflictul adult-elev. Specificul toxicomaniei la elevi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitându-i intens gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare ș.a., ori de câte ori obiectivele și conținutul sunt formative; b) metode neparticipative (pasive), centrate pe activitatea cadrului didactic și care stimulează preponderent doar capacitatea de memorare a elevului, de “ascultare”. Cadrele didactice trebuie să aibă permanent În vedere următoarele direcții principale În domeniul perfecționării metodelor de Învățământ: a) Să cunoască temeinic fundamentele teoretice
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
ci sunt parcă în așteptare: la masa de lângă ușă un funcționar este adâncit în calcule, un țăran așteaptă sprijinit într-o bâtă și cu căciula în mână, iar altul stă ascuns după ușă. Predilecția pentru scena de acțiune în defavoarea celor pasive susține din nou ipoteza unei lecturi de identificare a personajului contemplator, descriptorul, cu un rol din scenariul redat pe pânză. Reta citește scena picturală, reținând cele două personaje în mișcare și decriptând acțiunea lor în logica rolurilor de opresor și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nuclear, pe cale de liza (cromatolizăă și în final carioliza. Reacție locală În general absența, dar uneoriși exacerbata. Reacție inflamatorie mai mult sau mai putin accentuată. Proces biologic Activ fiziologic = moarte celulară programată, dar și de apărare în infecțiile virale. P. pasiv *Compilație după: 1. Martinou J.A. 1995; 2. Alien, Fr. și colab., 1997; 3. Helts S.W. 1998, 4. Dănăilă N. și colab. 1999, 5. Savill J. și colab. 2002, 6. Slauson D.D., Cooper B.J. 2002. IOAN PAUL20 TANATOLOGIA TISULARA
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Dispozițiile relevante ale acestui regulament sunt cele de la art. 6: (1) Un partid politic la nivel european, precum și o fundație politică la nivel european: (a) publică anual un raport privind veniturile și cheltuielile lor și un raport privind activele și pasivele pe care le dețin; (b) își declară sursele de finanțare prin prezentarea unei liste cu donatorii și donațiile primite de la fiecare donator, cu excepția donațiilor care nu depășesc 500 EUR pe an și pe donator. (2) Un partid politic la nivel
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
nu-i întrebau pe acei care le citeau dările noastre de seamă și proiectele noastre... Știți la ce i-a dus o astfel de nepăsare, la ce dezordine financiară au ajuns, în ciuda activității admirabile a popoarelor lor. Sumar: Împrumuturile interne. Pasivul și impozitele. Conversiile. Casele de Economii și renta. Suprimarea bursei fondurilor publice. Taxarea valorilor industriale. Voi adăuga, la ceea ce v-am spus în adunarea precedentă, o explicație amănunțită a împrumuturilor interne. Despre împrumuturile externe nu voi mai spune nimic, pentru că
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]