1,467 matches
-
luciditatea interogării lumii, în gustul contrastelor tragice născute de interacțiunea dintre epoci, de ruptura dintre ele. Alecsandri începe să publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale "Convorbirilor literare". Astfel de încercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. Pastelul este o specie a genului liric cunoscută - în această formă - numai în literatura română, creată și dusă la celebritate de Alecsandri însuși, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în revista Convorbiri literare, în cea
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. Pastelul este o specie a genului liric cunoscută - în această formă - numai în literatura română, creată și dusă la celebritate de Alecsandri însuși, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 și 1869. Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenței dintre sentiment și tabloul de natură, ci și pe aceea a privirii unui peisaj
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
în această formă - numai în literatura română, creată și dusă la celebritate de Alecsandri însuși, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 și 1869. Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenței dintre sentiment și tabloul de natură, ci și pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul mișcător al marilor cicluri naturale, al anotimpurilor, care îl luminează și-l însuflețesc
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
cicluri naturale, al anotimpurilor, care îl luminează și-l însuflețesc mereu de altă viață, în alte nuanțe; pe de altă parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând să o apropie de trăsăturile unei opere plastice. Pastelul este mai degrabă un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine pastelul însemna un desen în creion moale, ușor colorat). Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigențe specifice: compoziție, colorit, echilibru. Alecsandri a dat formă concretă unei tendințe
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
de altă viață, în alte nuanțe; pe de altă parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând să o apropie de trăsăturile unei opere plastice. Pastelul este mai degrabă un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine pastelul însemna un desen în creion moale, ușor colorat). Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigențe specifice: compoziție, colorit, echilibru. Alecsandri a dat formă concretă unei tendințe care preexista în poezia românească (găsim elemente de pastel la Asachi
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
la origine pastelul însemna un desen în creion moale, ușor colorat). Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigențe specifice: compoziție, colorit, echilibru. Alecsandri a dat formă concretă unei tendințe care preexista în poezia românească (găsim elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu). El va fi urmat de mai toți poeții sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. Pastelurile lui Alecsandri evocă natura așa zis domestică, adică tot
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
tendințe care preexista în poezia românească (găsim elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu). El va fi urmat de mai toți poeții sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. Pastelurile lui Alecsandri evocă natura așa zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obișnuit al unei vieți patriarhale, idilice. Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict de natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict de natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Natura nu mai este un refugiu, ca în marea poezie romantică, ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptivă. Pastelurile devin în acest sens imnul plin de încredere adresat adevăratei țări, satului și adevăratelor valori ale acestuia: munca, rodnicia, robustețea și sănătatea morală. Melancolia romantică este înlocuită aici cu încredere în armonia naturală, cu o adevărată credință naturistă (vezi poeziile
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
direcție modernista a poeziei noi / decadente, direcție promovată - în „simbioza parnasianism-simbolism“ - îndeosebi de revistele «Literatorul» (București), «Vieața nouă» (București), «Versuri și proza» (Iași) etc. Primele semne ale parnasianismului și-au făcut apariția în literatura română, între 1866 și 1869, în «Pasteluri» de Vasile Alecsandri, aproape sincron cu cele din Franța, unde curentul și-a avut „prima școală“ între 1866 și 1880, căci bardul de la Mircești era la curent cu orice noutate / mișcare literară franceză; dar prima veritabilă „școală“ simbolista din literatura
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
anul 1406. Hârtia pentru pictură poate fi descrisă prin opt caracteristici: material, culoare, greutate, textură, capacitate de absorbție, rezistență, dimensiuni și forma în care se livrează. Hârtia este folosită în diverse tehnici de pictură, cele mai comune sunt acuarela, guașa, pastelul și cerneala neagră sau colorată. Există o varietate de texturi, culori și greutăți, și alegerea depinde de intenția artistului și stilul care crește. Există trei standarde: Hârtia se livrează în blocuri, coli sau role. În Europa se folosesc blocuri în
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
complexe, începand cu anul 1960, în zona Kalinigradului. Blana este de culoare galbenă-aurie, dată de jar și spic, care sunt de culoare galben-auriu până la portocaliu, iar puful este galben cu reflexe roz-aurii. - "Nutria havana" : cunoscută și sub denumirea de "nutria pastel" . Este rezultatul încrucișărilor dintre nutria neagră și cea de culoare galben-pai. Această varietate are o culoare brun-ciocolatie cu nuanțe de la foarte închis la foarte deschis, fiind în general uniformă pe întreaga suprafață a corpului. - "Nutria albă italiană" : se caracterizează printr-
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
apropieri de acvaforte. Desenul executat în peniță în anul 1898 (1) a fost realizat într-o manieră realist-tradiționalistă, în care se observă imediat modelarea în clarobscur a volumelor. Într-un mod similar a făcut "Portretul fratelui" său în cărbune și pastel, precum și un "Portret de bărbat" în care a folosit laviul de tuș. Influența pe care George Demetrescu Mirea a avut-o asupra lui Apcar Baltazar se poate observa în portretele pe care acesta din urmă le-a realizat. Înrâurirea a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lui Robert Burns și Beardsley apare la ilustrația povestirii lui Ion Dragoslav intitulată "Dumnezeu și Scaraoțchi". Aici artistul definește formele curbilinii și lungi, reprezentând aripile geniului luciferic și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate în "Convorbiri literare". Ea a fost transpusă într-un triptic care evocă vremurile din trecutul zbuciumat al românilor. Tripticele " Făt-Fumos din lacrimă, Cerbul de aur" și panoul "" aflate astăzi la Muzeul Național
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ediție ,Taches-Taches’’ St. Lo, Franța ● 2012 - Bienala Internațională de Grafică Mică, Arad ● 2012 , Vide atelier d'artist’’, Usine Utopik, Franța ● 2013 - CEC Bank Expo 4, Timișoara ● 2013 - ,Ars visibilis’’ Festival Internațional de Artă Contemporană, Muzeul de Artă Almeria, Spania ● 2013 - ,Pastel Urban’’, Muzeul de Artă Arad ● 2013 - 15. Art 20, SRK-Hall Renko(Hameelinna), Finland ● 2013 - Inside Thassos, Kalokerigo Gallery, Limenas, Grecia ● 2013 - a IV-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă , Meeting Point’’, Arad ● 2014 - Salonul de Plastică Mică, Brăila (RO
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
perioadă. Picturile sale cu dansatoare, muzicieni, spălătorese, femei făcând baie, apar la prima vedere neglijent elaborate, dar compoziția, de multe ori sugerând mișcarea prin asimetrie, este opera unui studiu profund. Degas se mai remarcă și prin modul de utilizare a pastelurilor, acea suprapunere de culori intense care conferă puternice efecte vizuale. Stilul impresionist a fost dezvoltat de și alți pictori, care au studiat efectele luminii asupra obiectelor, modul cum lumina coloreaza umbrele și dizolvă obiectele. Aparenta neglijare a formelor și utilizarea
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
și desenele sale prezintă de obicei secvențe din viața familiei pictorului care avea 8 copii. În operele sale apare frecvent locuința din Sundborn, soția sa Karin cu copiii. Pictorul împreună cu soția lui sunt considerați în Suedia, întemeietorii locuințelor în culori pastel, cu ferestre mari luminoase. Casa lor este azi un muzeu. În Germania Larsson devine cunoscut în 1909 prin cartea „Casa de sub soare". Carl Olof Larsson s-a născut într-o familie săracă (n. 28 mai 1853), care locuia în Stockholm
Carl Larsson () [Corola-website/Science/321634_a_322963]
-
venită din partea salonului "Fine Art Gallery", înseamnă pentru el o adevărată salvare. În septembrie 1879, artistul pleacă în Italia, unde va rămâne la Veneția timp de peste un an. După reîntoarcerea la Londra, în noiembrie 1880, Whistler își expune gravurile și pastelurile, obținând un mare succes. Valoarea operei sale este recunoscută și în Franța. Tabloul intitulat ""Aranjament în gri și nergru nr. 1 - mama artistului"", expus la Salonul din 1883, este cumpărat de statul francez pentru colecțiile oficiale. În 1885, Whistler ține
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
imagini simbolice (diverse întruchipări ale Căutătorului de lumină). Spațiul existenței poate fi traversat de aedul singuratic, un „observator” pătrunzător al spectacolului vieții. Expoziția de la Calpe Gallery din Timișoara cuprinde o selecție din lucrările de sculptură și, totodată, o selecție din pastelurile lui Ion Iancuț. Dincolo de aspectele tehnice (din acest punct de vedere, virtuozitatea lui Ion Iancuț este impresionantă), avem de-a face cu o un univers artistic omogen.” Antropomorfii Constantin Prut Mai, 2012 „Există în arte plastice o tendință, activă de
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
Iancuț, artist cu un ascuțit instinct al civității, dublat de o profundă fervoare religioasă (dar nu mistica!), care îi conferă o anume statura morală în susținerea discurslului sau plastic. Artistul își surprinde publicul cu o bogată serie de compoziții în pastel, susținute și de câteva dintre cunoscutele sale creații sculpturale. O expoziție de o coerentă a viziunii plastice și a mizei tematice cum nu se întâlnește la tot pasul. Acesta, deoarece artistul însuși manifestă o constantă puțin comună în urmărirea temelor
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
mai în vârstă. Dar, deocamdată, nu văd nici o rezolvare. Noi tot așteptăm să se mai întâmple câte ceva - manifestări, expoziții internaționale, care au darul de a te mai încuraja cât de cât. Oricum, sculptură se vinde greu. Mai lucrez desene și pasteluri. Mă bate chiar gândul să mă apuc de pictură. Cred că ne-am obișnuit să trăim cu foarte puțin, ceea ce nu e bine, mai ales că pentru un sculptor, care vrea să facă lucrări de calitate, materialele - bronzul, lemnul - , regia
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
a bijuteriilor, a dantelelor și a vestimentației, denotă un talent de miniaturist de invidiat. În peisajele pe care Mișu Popp le-a creat se poate observa un anumit patos romantic. Ele au fost făcute în ulei, dar și în tehnica pastelului. Adeseori se constată o atmosferă romantică de o deosebită intensitate, cu toate că în compoziție pot fi observate amănunte realiste de sorginte romantic-germană, cum ar fi arbori și stânci în prim plan, sau casa pictorului de la Brașov. Lucrările de peisaj ale lui
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"; Vasile Alecsandri - volumele "Doine și lăcrămioare", "Legende", "Pasteluri"; Andrei Mureșanu - "Deșteaptă-te române";
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
În 1932 s-a perfecționat la Paris, unde și-a rafinat gustul estetic și și-a lărgit orizontul culturii generale. Nicolae Popa a cultivat multiple genuri și tehnici—desen, ilustrație de carte, pictură de șevalet, pictură murală—realizate în creion, pastel, guașa, ulei etc. În practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul rustic, mici compoziții de gen, mai ales din viața țărăneasca, naturi statice și flori. Fiind în primul rând desenator, a fost remarcat întotdeauna
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
de-a doua înfășurată peste piept. Femeile au parul ras și se împodobesc cu numeroase coliere si brățări. În ultimul deceniu, stilurile tradiționale de îmbrăcăminte s-au schimbat. Moranii (războinicii) poartă o pânză care poate fi cu modele florale sau pastel. Unele femei poartă încă două bucăți de pânză albastră sau roșie, dar a devenit o modă să poarte și haine cu modele florale sau animale în culori puternice. Îmbrăcămintea occidentală a fost inițial evitată de către samburu. Purtarea pantalonilor este considerată
Samburu () [Corola-website/Science/325237_a_326566]