12,546 matches
-
nosologice au înregistrat o interesantă și complicată evoluție, marcând - prin varietatea aspectelor care s-au disputat în sfera acestui domeniu - însăși dezvoltarea gândirii clinice în psihiatrie. Discuția are ca punct de plecare, deosebit de important pentru igiena mintală, delimitarea normalului de patologic în domeniul vieții psihice (G. Canguilhem, P. Berner, J. Suter, A. Morel, V. Magnan, K. Schneider, K. Jaspers), deși nu se poate stabili o graniță precisă între normal și patologic în sfera vieții psihice. În general, se vorbește de două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de plecare, deosebit de important pentru igiena mintală, delimitarea normalului de patologic în domeniul vieții psihice (G. Canguilhem, P. Berner, J. Suter, A. Morel, V. Magnan, K. Schneider, K. Jaspers), deși nu se poate stabili o graniță precisă între normal și patologic în sfera vieții psihice. În general, se vorbește de două tipuri: - tipul normal/echilibrat, care este o abstracție pură; el este, din punct de vedere practic, tipul în cazul căreia gradul de anomalie este cel mai mic; - tipul anormal/dezechilibrat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
subiectul o recunoaște, dar pe care nu le poate suprima. Ea este un tip de constituție autonomă, a scrupulelor, obsesiilor, fobiilor și chiar a unor deliruri sistematizate, în special de tip melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința patologică de a minți fără nici un interes vizibil, de a găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de apărare biologică sau emoțional-afectivă ale individului. k) Psihoigiena afecțiunilor iatrogenice Psihoprofilaxia stărilor iatrogenice este deosebit de importantă și pune probleme speciale, legate în primul rând de „terenul psihologic” al bolnavului, caracterizat printr-o mare sensibilitate, tendința la autoanaliză și interpretare patologică a stărilor sale fiziologice, toate dezvoltate pe un fond de sugestibilitate crescută. Acestea favorizează dezvoltarea unor forme de „patologie indusă sugestiv”, cu caracter trenant, atipic și adesea cu consecințe grave pentru starea de sănătate mintală a persoanei respective. Cauza se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caz; j) reintegrarea socială complexă printr-un proces de resocializare. Capitolul 32 Psihoigiena bolilor somatice 1. Boala somatică privită ca suferință psihică Boala somatică, indiferent de cauza, natura sau intensitatea și durata acesteia, reprezintă o stare deosebită, care, pe lângă procesul patologic în sine, exercită o influență și asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală. A. Păunescu-Podeanu remarcă faptul că „boala rezultă din îmbinarea variată de suferințe de ordin subiectiv, de manifestări funcționale, de alterări structurale, exprimate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică, depresia, insomniile, ideile de suicid de multe ori traduse în acte suicidare etc. Toate acestea au atras în mod deosebit atenția specialiștilor, care au de înfruntat dificultăți sporite în cazul îngrijirii și tratării unor bolnavi cu reacții secundare de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale somato-psihice. Funcționalitatea este acea aptitudine a sferei normalului reprezentând capacitatea sau aptitudinea acestuia de a fi sau de a funcționa deplin, în conformitate cu starea sa de integritate psihobiologică. Orice afectare adusă integrității sau funcționalității unui individ, care nu declanșează suferințe patologice, este o stare defectuală, o deficiență. Se poate vedea că între integritate și funcționalitate, ca principii, există o interdependență absolută și că cel care primează este principiul integrității, acesta atrăgând după sine o deficiență secundară de tip funcțional. De exemplu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituțional și nu prezentau tulburări de funcționalitate. Este cazul stărilor de invaliditate: amputați, paraplegici, afazici etc. Se poate desprinde din cele de mai sus ideea că stările de deficiență reprezintă un grup important de anomalii, care - deși nu sunt afecțiuni patologice, boli în sensul strict al termenului - intră tot în sfera de interes a igienei mintale, beneficiind de un mare și important aport al acesteia. 3. Statutul psihosocial al deficienților Statutul psihosocial al deficienților este deosebit de important și decurge din atitudinea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ei de istorie sunt nu numai traducerea eforturilor de a învinge boala, ci și expresia unor modele de gândire specifică (Th. Gomperz, M. Sendrail, E. Rist, P. Le Gendre). Astăzi, datorită extraordinarelor sale progrese în domeniul investigațiilor funcțiilor normale și patologice ale organismului uman, cât și în domeniul terapeuticii, medicina a devenit o știință complexă și ultraspecializată, tehnologiile medicale înlocuind în mare măsură practica clinică clasică. Vom asista oare, sub presiune tehnologiilor, la sfârșitul erei umaniste în medicină? Dacă da, atunci
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Biserică, școală și familie. Acțiunea de igienă mintală implică o mare mobilitate și putere de adaptare în raport cu cerințele sociale, rezultatele studiilor epidemiologice, cunoașterea factorilor de risc morbigenetic pentru sănătatea mintală, adaptarea sau inadaptarea familială, școlară, profesională sau socială, devianțele, antecedentele patologice psihiatrice etc. Specialiștii antrenați în activitatea de igienă mintală trebuie să stăpânească perfect metodele și tehnicile de lucru, să prelucreze rezultatele și să elaboreze pe baza lor strategii practice de psihoprofilaxie. 5. Medicul, educator al sănătății mintale Orice medic, indiferent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al treilea, reprezentat prin „eupathie”, care desemnează starea de ameliorare a suferinței sau a evoluției clinice a bolii prin mijloace terapeutice și în cursul căreia bolnavul se mai poate încă bucura de o stare de bine relativ, în cadrul stării sale patologice evolutive. Prelungirea artificială a vieții are o cu totul altă semnificație atunci când nu se mai bazează pe mijloacele eficiente de tratament, ci este condusă de eforturile artificiale ale unui tratament iluzoriu sau paleativ. Acestea sunt cazurile lui Franco, Tito, Bumediene
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social, ale cărui acte criminale sunt în contradicție cu prescripțiile modelului cultural; criminalul individual, care comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a comportamentului criminal, distingând nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o ilustrează cu tipurile intermediare, care nu sunt decât forme gradate ale aceleiași devianțe sociopatice, evoluând de la criminalii nepatologici către criminalii patologici. Tipurile descrise de M.B. Clinard sunt următoarele: criminalii profesionali: hoții de buzunare, spărgătorii de bănci, falsificatorii, escrocii; criminalii organizați: „killer”-ii, rețele de prostituție, traficanții de droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
remarcat câteva aspecte particulare, din punct de vedere psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să înceapă cu evaluarea psihologică și psihiatrică a deficientului psihic, în vederea acceptării acestuia pentru recuperare și stabilirea programului de recuperare, ce are în vedere următoarele aspecte: - motivarea sau dorința deficientului de a fi recuperat; - antecedentele acestuia, de ordin fiziologic și patologic; - starea intelectuală, modul de a comunica-coopera, atenția, interesele, gândirea; - starea emoțional-afectivă, tipul de reacție; - personalitatea subiecților: sociabilitate, activitate, aspirații, comunicare. Procesul de recuperare se desfășoară în două etape principale: 1) etapa preliminară, reprezentată de recuperarea medicală și fizică a deficienților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu psihologul; se face studiul „cazului”, profilul personalității și al nevoilor acestuia, după care se elaborează planul de recuperare; c) se face examenul medical al „cazului”, stabilindu-se cauza și gradul de invaliditate, sunt evaluate aptitudinile latente, neafectate de procesul patologic, și posibilitatea de înlăturare/compensare a acestora, stabilindu-se necesarul acordat deficientului în cursul procesului de recuperare; d) aplicarea unor măsuri speciale (tratament medical, psihoterapie individuală sau de grup, educație profesională, recuperare fizică etc.) de la „caz” la „caz”; e) asistentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]