6,187 matches
-
subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui terț. Purtarea ochelarilor exprimă o slăbiciune în perceperea lumii exterioare. Cel care visează are nevoie să fie ajutat sau asistat în înțelegerea realității sau în relația cu ceilalți. În schimb, afecțiunile ochilor, dacă perturbă legătura cu realitatea exterioară, îmbogățesc percepțiile interioare: în mituri și legende, clarvăzătorii sunt adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
care o lasă anumite evenimente trăite în prezent de către subiect. În acest sens, ele precizează că ceea ce se petrece în realitate este important. A auzi, a asculta Simbolistica ascultării a fost în mare parte tratată la Ureche (vezi Corp), organul perceperii auditive. Semnificația zgomotelor variază în funcție de natura lor. Poate fi vorba de cuvinte, de cântece sau de muzică (vezi aceste cuvinte) sau de bâzâieli, scârțâieli sau explozii. În orice caz, dacă nu sunt însoțite de o imagine (a uzi explozia unei
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ori a unei fapte. Aceasta înseamnă fie că cel ce visează nu are toate elementele pentru a judeca sau a acționa, fie că intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de organizație. Ipoteza 2: Este suportul perceput din partea departamentului de resurse umane un predictor al suportului organizațional perceput? Conform teoriei suportului social, SPS ar trebui să diminueze internția de a părăsi organizația crescând SOP. Suportul organizațional perceput ce rezultă din perceperea sprijinului din partea supervizorului este de așteptat să întărească sentimentul obligației angajaților de a ajuta organizația să-și îndeplinească obiectivele, inclusiv prin lipsa intenției de a o părăsi. Ipoteza 3: Suportul organizațional perceput mediază relația negativă dintre suportul perceput al supervizorului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cuvant înainte în care autorul evidențiază importantă și forță factorilor cognitivi și afectivi în a induce comportamente care trezesc în consumatori emoții pozitive și evaluări favorabile ale spațiilor comerciale sau ale personalului care lucrează acolo și chiar de a distorsiona perceperea informațiilor prezentate, subliniindu-se totodată utilitatea psihologiei prin conceptele, teoriile și metodele ei în comunicarea comercială și marketing. Se pune accent și pe capacitatea uriașă de a procesa informații specifică ființei umane și pe căutarea emoțiilor și a contactului social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
soluție a cercetării este în starea ei de rezultat materializat prin limbă. Posibilitatea elaborării unui atare dicționar se fundamentează pe existența unei legături, demonstrată de psihologie, dintre unitățile conștiinței în psihicul uman. Ca unități ale conștiinței pot figura imaginile reflectării, perceperii, reprezentării, noțiunilor, emoțiilor, sentimentelor, iar pentru elaborarea unui dicționar asociativ este suficient faptul că asocierile făcute în cadrul unui experiment pot fi desemnate prin cuvînt. Necesitatea acestui tip de dicționar este motivată prin: * rațiuni generale de cercetare, pentru că este o sursă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale unităților administrativ-teritoriale și ale altor instituții de drept public, denumite generic fonduri de resurse financiare publice; modalitățile de dimensionare și distribuire a cheltuielilor publice pe obiective, acțiuni și beneficiari; metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public; modalitățile de stabilire, percepere și urmărire a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a veniturilor nefiscale; procedura de angajare, lichidare, ordonanțare și efectuare a cheltuielilor publice din fonduri bugetare și extrabugetare; gestionarea datoriei publice, plasarea și rambursarea împrumuturilor de stat; întocmirea, aprobarea, executarea și încheierea bugetelor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
publică. Deși întreg procesul de constituire și distribuire a resurselor publice este generat de factori și nevoi obiective, trebuie remarcat că procesul ca atare are de multe ori un caracter subiectiv pronunțat, întrucât el este strâns legat de gradul de percepere a acestor nevoi obiective de factorii politici și guvernele aflate la putere, cât și de interesele nemărturisite ale grupurilor și mediilor de afaceri pe care le reprezintă. Frecvența și amploarea redistribuirilor de resurse prin intermediul finanțelor, sensurile și efectele asupra acestora
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
efectivă și ținând seama de conținutul economic; - să fie simplă și clară, pentru a fi percepută cu ușurință de contribuabili; legea bugetară stabilește impozitele, taxele, cotele acestora, dar și celelalte venituri ale statului care urmează să fie percepute (fiind interzisă perceperea contribuțiilor directe sau indirecte, cu excepția celor prevăzute de lege). Principiul realității bugetului: potrivit acestuia, trebuie stabilite pe baze reale veniturile și cheltuielile înscrise în buget, adică să fie în concordanță cu situația economico-financiară a anului bugetar; cheltuielile și veniturile sunt
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
valoare cu suma impozitului neachitat la termen); 6.3. Principiile fundamentale ale impunerii Principiile fundamentale ale impunerii stabilesc cerințele care trebuie îndeplinite de un sistem fiscal pentru ca el să poată fi considerat rațional. Aceste cerințe fac referire la așezarea și perceperea impozitelor și la obiectivele socialeconomice urmărite de sistemul fiscal respectiv. Adam Smith este primul gânditor de seamă care a stabilit, în lucrarea sa Avuția națiunilor din perioada de ascensiune a capitalismului, principiile impozitării și sistemele de venituri publice. Principiile acestea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
supușii unui stat trebuie să contribuie în raport cu posibilitățile lor economice la menținerea ordinii în stat; impozitele trebuie hotărâte prin lege, pentru ca arbitrajul, cu toate consecințele lui, să dispară; impozitele trebuie ridicate (încasate) la locul și timpul convenabil contribuabililor; cheltuielile cu perceperea impozitelor trebuie reduse 45. Aceste principii au avut un caracter progresist, fiind orientate împotriva arbitrariului care domina în materie de impozite în perioada de trecere de la Evul Mediu la epoca modernă și în primele faze de dezvoltare ale epocii moderne
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
așază sau cum se percep, altfel spus, este vorba despre partea lor formală - tehnica așezării și încasării lor; - principiile administrative se pot reduce astfel: - dispozițiile legale referitoare la impozite trebuie să fie clare și ușor de înțeles de contribuabili; - ușurința perceperii, optarea pentru cea mai bună variantă a locului, timpului și felului în care se realizează plata; - cheltuielile pentru așezarea, dimensionarea și încasarea impozitului să fie cât se poate de diminuate. Împrejurările concrete din viața fiecărui popor dictează care principiu trebuie
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
o performanță mai scăzută comparativ cu aceea a țărilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, și al celor pe avere sunt mai scăzute, iar dacă la acestea adăugăm și comoditatea și costul relativ redus al perceperii taxelor de consumație și al altor impozite indirecte, găsim explicația opțiunii pentru impozitele indirecte 64. Principalele motive pentru care se optează de regulă pentru impozitele indirecte, potrivit academicianului Iulian Văcărel, sunt următoarele: impozitele indirecte necesită o perioadă scurtă de timp
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
academicianului Iulian Văcărel, sunt următoarele: impozitele indirecte necesită o perioadă scurtă de timp, din momentul în care a fost luată decizia de instituire a impozitelor printr-un act normativ și până devin operaționale; impozitele indirecte pretind cheltuieli mici de așezare, percepere și urmărire; impozitele indirecte sunt mai voalate, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor, iar nemulțumirea cumpărătorilor este îndreptată împotriva agenților economici, care practică tarife majorate, și nu a statului, care a ordonat creșterea impozitelor, ceea ce a determinat scumpirea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
contribuții etc.). Acest lucru nu se regăsește însă și la impozitele indirecte, unde nu se cunoaște dinainte contribuabilul. Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală și faptul că asigură statului venituri relativ stabile. Impozitarea directă are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp, a impozitului. De asemenea, impozitarea directă este vizibilă și, mai ales, neplăcută pentru contribuabili și, nu independent de acestea, prezintă un randament destul de scăzut. Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece se impun
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
nu independent de acestea, prezintă un randament destul de scăzut. Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un profit, un venit, o avere, ci o circulație, o vânzare, o cumpărare, un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului și în același timp este și mai puțin costisitoare decât impozitarea directă. Marele inconvenient al impunerii indirecte îl reprezintă inechitatea fiscală, pe de o parte, ca urmare a proporționalității cotei de impunere, iar pe de altă parte, din cauza faptului
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Ungaria (45,5%) și Bulgaria (55,4%). În Danemarca și Franța taxarea indirectă avea o pondere de 35,3% în 2010, în vreme ce Germania avea un procent de 29,8%. Prin modul lor de determinare, dar mai ales prin ușurința în percepere (încasare), costul relativ redus, comoditatea și eficiența sporite în încasare, organele fiscale fiind scutite de o serie de demersuri privind identificarea subiecților impozabili, evidențierea acestora, calculul obligațiilor fiscale etc., impozitele indirecte sunt preferate de autoritățile fiscale 66. Potrivit specialiștilor din
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
încasare, organele fiscale fiind scutite de o serie de demersuri privind identificarea subiecților impozabili, evidențierea acestora, calculul obligațiilor fiscale etc., impozitele indirecte sunt preferate de autoritățile fiscale 66. Potrivit specialiștilor din domeniul economico-financiar, acest sistem de impozitare este nedrept, deoarece perceperea lui nu ține deloc seama de puterea contributivă a consumatorului, a celor cu venituri mici și foarte mici, aceștia fiind obligați să opteze fie pentru a-și irosi ultimele resurse pentru întreținerea lor și a familiei, fie a renunța, în
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
71 Ibidem, p. 416. Finanțe publice 102 102 - taxa de producție, comparativ cu impozitul pe circulație, are avantajul că se percepe la un număr mai mic de plătitori, ceea ce permite statului să efectueze în condiții propice controlul asupra așezării și perceperii impozitului. Din punctul de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate îmbrăca: forma impozitului pe cifra de afaceri brută: - acest tip de impozit se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra întregii valori a mărfurilor vândute
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
prețul de cumpărare, adică asupra valorii adăugate, de fiecare participant la procesul de producție și circulație a mărfii respective; - acest impozit poate să acopere lacunele prezentate la impozitul pe cifra de afaceri brută, mai exact, prin modul de așezare și percepere a impozitului pe cifra de afaceri netă, suma datorată statului ajunge să fie aceeași, independent de numărul verigilor prin care trece marfa; - de asemenea, în cazul acestui impozit, compensația de export poate fi calculată cu ușurință. Avându-se în vedere
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
la valoarea în vamă. 8.4. Monopolurile fiscale Monopolul reprezintă dreptul pe care și-l rezervă statul de a produce sau/și de a vinde anumite bunuri de consum. Monopolul fiscal nu este un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect și este egal cu diferența dintre prețul de vânzare stabilit de stat și costul de producție, inclusiv profitul întreprinzătorului. Monopoluri fiscale au fost instituite, de stat, asupra producției și/sau vânzării unor mărfuri precum: tutunul, sarea, alcoolul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
capacitatea de a percepe contactul cu suprafața cutanată a unor stimuli de o cât mai mică intensitate. Discriminarea tactilă apreciază cea mai mică distanță ce poate fi percepută între doi stimuli aplicați simultan pe suprafața cutanată. Stereognozia exprimă capacitatea de percepere a formei și naturii obiectelor pe care nu le vede, dar le poate recunoaște prin pipăit, apreciind mărimea, forma șiconsistența lor. Nerecunoașterea acestor obiecte poartă denumirea de asimbolie tactilă. Somatognozia desemnează capacitatea individului de a-și recunoaște schema corporală. Lipsa
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ale propriului corp sau ale KT; • recunoașterea și denumirea unor obiecte; • modul în care sunt plasate obiectele în raport de poziția pacientului (înainte, înapoi, dreapta, stânga); • verificarea modului în care pacientul execută mișcările în sensul: - inițierii mișcărilor executate de KT; - perceperii comenzilor enunțate de KT; - recunoașterii, înțelegerii și executării unor scheme de mișcare prezentate de KT. În toate cazurile, mișcările trebuie localizate pornind de la degete, mâini, antebrațe, brațe, apoi localizarea la nivelul picioarelor și a trunchiului. Se are în vedere orientarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
activităților organizației. Principalele probleme ale evaluării performanței sunt: • conceperea/realizarea documentelor de evaluare (criterii formulate cât mai obiectiv, limitate ca număr, ușor de înțeles, măsurabile și aplicabile, standarde de performanță bine definite prin indicatori); • felul în care este înțeleasă evaluarea (perceperea corectă a scopului evaluării de către toate părțile implicate, credibilitatea evaluatorilor în fața persoanelor evaluate); • cultura organizațională (sistemul de valori la care aderă membrii organizației, care trebuie să fie în concordanță cu întreaga strategie a evaluării). Evaluarea performanțelor poate fi realizată prin
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
aplică în calitate de șef. Cauze ale „evaluării de mijloc/de centru” sau ale „erorii de mediocrizare”: - neînțelegerea importanței obiectivității și a finalității evaluării; - superficialitatea abordării procesului de evaluare; - lipsa de interes față de subordonați ca indivizi cu personalități și potențialuri unice și perceperea globală a subordonaților ca o masă amorfă; - acceptarea unui rezultat general mediu, care provoacă unele nemulțumiri, dar nu suficient de mari pentru a genera conflicte. • subiectivismul evaluatorului - este generat mai ales de prejudecățile evaluatorului legate de aspecte sau elemente arbitrare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]