3,194 matches
-
să strălucească proaspăt ca o floare pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis notează Jacques Élie Faure 34. Rembrandt își începe studiile de pictură în atelierul lui Jacob van Swanenburgh: timp de trei ani învață tehnica picturii după care se perfecționează în atelierul lui Pieterzoon Lastman care călătorise deseori în Italia unde a fost influențat de Michelangelo și Caravaggio. Deși a studiat aici doar șase luni, el preia de la Lastman stilul narativ și modul de reprezentare al stărilor sufletești ale figurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa pe sine însuși și lumea; ele se preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lucrăm mult, dacă nu suntem comozi, se poate face sculptură bună, se poate inova. Iar artiștii români care inovează cunosc foarte multă meserie. Pentru mine, de exemplu, desenul este o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
serale, încât unii colegi se și întrebau cum de nu am prea mulți corigenți la limba română. Cel mai bine rezultatele muncii mele se observau la admiterea la facultate a foștilor elevi, care au optat în număr mare să se perfecționeze în domeniul limbii și literaturii române, nu numai 77 ca profesori, ci și ca „producători” de literatură. E suficient să-i amintesc pe confrații de profesie și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lucrăm mult, dacă nu suntem comozi, se poate face sculptură bună, se poate inova. Iar artiștii români care inovează cunosc foarte multă meserie. Pentru mine, de exemplu, desenul este o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
serale, încât unii colegi se și întrebau cum de nu am prea mulți corigenți la limba română. Cel mai bine rezultatele muncii mele se observau la admiterea la facultate a foștilor elevi, care au optat în număr mare să se perfecționeze în domeniul limbii și literaturii române, nu numai 77 ca profesori, ci și ca „producători” de literatură. E suficient să-i amintesc pe confrații de profesie și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
perioada 9.11.2009 - 29.11.2009. 4. Managementul schimbării La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional sau material pentru a se perfecționa cât mai mult. 5. Managementul timpului Profesorul trebuie să conștientizeze importanța gestionării eficiente a timpului: alocarea cu eficiență a unor secvențe de timp, pentru fiecare activitate (planificarea); respectarea timpului acordat (organizarea); evaluarea constată a rezultatelor obținute (controlul). 6. Managementul stresului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe care le-am pregătit”); dezvoltarea abilităților și deprinderilor instrumentale („să-mi corectez poziția anterioară”). 6. Alla Petrichei, vioară: „În urma acestui plasament în Austria, am învățat foarte multe lucruri noi, absolut toate folositoare pentru formarea mea ca violonist. Mi-am perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart, reușind să înțeleg mult mai în profunzime concepția interpretativă. De asemenea, am aflat de importanța colosală a cunoașterii partiturii generale a fiecărei lucrări pe care o studiez.” Competențe: dezvoltarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cunoașterii partiturii generale a fiecărei lucrări pe care o studiez.” Competențe: dezvoltarea deprinderilor, tehnicilor instrumentale („am învățat foarte multe lucruri noi”); dezvoltarea capacității de conștientizare a informațiilor primite („toate folositoare”); aprofundarea elementelor de limbaj muzical specific unui stil („mi-am perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart”); aprofundarea elementelor de analiză și receptarea de noi informații („importanța colosală a cunoașterii partiturii generale”). 7. Daniel Ropotă, pian: „Mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală, am învățat cum să exersez
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
competența profesională. Succesul activității manageriale depinde de armonizarea relațiilor dintre: competența managerială; autoritatea managerială; responsabilitatea managerială; competența profesională. Competența managerială reprezintă modalitatea cu care sunt vehiculate cunoștințele, tehnicile și metodele manageriale în actul de conducere. Sistemul competențelor manageriale poate fi perfecționat prin diferite forme de pregătire și perfecționare, individuale sau colective. Astfel, anexa la „Certificatul de competențe profesionale ale personalului didactic” obținut în urma programului de formare continuă „Calitate și eficiență în managementul școlar” cuprinde următoarele competențe generale: Dezvoltarea capacităților de conducere
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
înceapă și să se sfârșească cu dascălul, cu omul de la catedră.” Cadrul didactic nu mai este un simplu executant al unor prescripții, ci devine factor activ al procesului de învățământ care învață cu cei pe care îi învață și se perfecționează permanent. Pentru sistemul de învățământ românesc procesul formării cadrelor didactice este o prioritate aflată în strânsă corelație cu celelalte componente ale reformei. Transformarea educației clasice în educație permanentă constituie o deplasare de accent în procesul de dezvoltare profesională. Formarea este
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
lider al furnizorilor de produse și servicii informative. Întrebarea corectă ar fi dacă bibliotecile sunt cu adevarat într-o situație de criză; în ce măsură înțeleg noul context informațional și își redefinesc rolul lor ? În evoluția lor, bibliotecile au acumulat, dezvoltat și perfecționat metode și tehnici de organizare a documentelor, de exprimare a conținutului lor informativ ; au realizat documente de sinteză cu valoare adaugată pentru a preîntâmpina nevoile utilizatorilor ; s-au implicat în activitățile educative și de cercetare. La ora actuală, când se
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
întărită formarea tinerilor specialiști în infodocumentare sau biblioteconomie în România, în Moldova cu siguranță și în alte țări aflate în aceleași condiții economice și politice. Mi se pare o misiune relevantă și esențială pentru aceste țări care vor să-și perfecționeze competențele și să le fie recunoscute la nivel european și internațional. Rămâne ca prim obiectiv, stabilirea unui pod între cei care se implică în profesie, performant, în exterior, pe ici pe colo, și pe altă parte cunoașterea nevoilor concrete, reale
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
astronom arab, avea observatorul la Mecca(?). Meritele lui sunt pe măsură: a rectificat sistemul lui Ptolemeu în mai multe puncte; a redus excentricitatea orbitei solare, constatîndu-i deplasarea perigeului; a determinat oblicitatea eclipticii pe ecuator; a măsurat durata anului tropic; a perfecționat teoria lunii și a planetelor; a îndreptat efemeridele lui Ptolemeu, publicând el însuși altele noi care îi poartă numele. Cînd Egiptul a trecut sub domnia califilor Fatimiți, astrologia a făcut primul pas în cel de-al doilea marș triumfal pentru
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
JOCURI DEPRINDERILE MOTRICE sunt componente obișnuite ale activității umane. Ele se formează pe baza activității conștiente și contribuie la diversificarea formelor de manifestare fizică umană, la creșterea randamentului acesteia (utilizarea rațională a energiei fizice și intelectuale). Se formează, consolidează și perfecționează prin repetare, cu participarea efectivă, afectivă și motivațională. Deprinderile motrice se află în strânsă dependență cu aptitudinile fizice și calitățile motrice ale individului. Deprinderile motrice sunt lanțuri de reflexe condiționate complexe bazate pe relații multiple între zonele corticale aferente analizatorilor
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
timpurie a stațiunilor balneo-climaterice și a celor de pe litoral a depins în mare măsură de dezvoltarea căilor ferate. În perioada postbelică, creșterea rapidă a numărului posesorului de automobile a determinat dezvoltarea importantă a turismului intern din societățile occidentale, iar tehnologia perfecționată din domeniul aviației a dus la creșterea explozivă a numărului de călătorii internaționale. Totuși, în afară de creșterea volumului traficului turistic, aceste progrese din domeniul transporturilor au modificat și modelele de flux turistic și, în consecință, modelele de dezvoltare a stațiunilor. Sistemul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fi bănuit, într-un cimitir din Maramureș. În localitatea Săpânța, sat din județul Maramureș, un meșter popular pe nume Ion Stan Pătraș, este pasionat de mic de meșteșugul cioplitului. Atras de fibra lemnului, lucrând cu pasiune și dăruire sufletească se perfecționează pe parcusul timpului în confecționarea crucilor de lemn pentru cimitirul satului. Încă din perioada interbelică, a sculptat basoreliefuri pe cruci, ce reprezentau diferite scene din viața răposatului. Din anul 1946 a modificat și partea ornamentală, introducând culoarea, oferind astfel o
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Muzeul de Etnografie al Moldovei, Iași „De ce o fi fost denumit „naiv”? Pentru că este autentic, așa cum numai artiștii cu personalitate definită sunt și pentru că este un copil. Rareori atâta prospețime; rareori atât umor ca la Boancă. Mă întreb dacă Boancă, perfecționându-se prin „școli” ar câștiga ceva. Nu are nevoie. Sunt sigur însă, că alții, deja învățați, nu reușesc să picteze atât de proaspăt, de autentic, așa cum o face Boancă. Boancă personaj unic, prietenul care emoționează pe cine îl ghicește.” (Prof.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de medicină, Timișoara. Debut artistic 2003 „Anita Hausner din Gărâna, elevă în clasa a XII-a, despre care vom mai scrie, probabil, deoarece am descoperit la ea sensibilitatea tipic feminină în alegerea paletei coloristice, dar și dorința de a se perfecționa la compoziție și desen.” (Viorel Rău, Buletin informativ, C.N.C.V.T.C.P, București, nr. 8 august 2002, pag. 23) Hăbășescu Elena 1952 Pictor, scriitor Născută la 23 noiembrie 1952 în comuna Stanița, jud. Neamț. Studii: Școlii Populare de Artă din Reșița, promoția
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
etalon omul, este adesea contestată în literatura de specialitate, lumea animală o confirmă. Animalele sunt mai rezistente la agresiunile mediului extern și dispun de posibilități mai mari de adaptare. Animalele sunt mai „naturale" decât omul, care prin civilizație s-a perfecționat dar în același timp s-a și artificializat. Viața omului este mult mai scurtă decât a animalelor (Mihăilescu M., 1942Ă. Durata vieții variază de la specie la specie și ca atare și vârstă la care intervine moartea naturală diferă foarte mult
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
relații, la început intuitive apoi cantitative. În această perspectivă, însușirea noțiunii de cantitate și noțiunile numerice, apar în mod normal printre obiectivele care trebuie atinse. Aceste noțiuni trebuie să se desprindă din experiența copilului, să se închege și să se perfecționeze chiar în funcție de integrarea lui în mediul înconjurător. De altfel, toate cunoștințele pe care copilul le poate discuta, sunt legate direct de viața lui. Fără îndoială, primele noțiuni matematice pe care copilul și le însușește la grădiniță și în clasa
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ciobănesc german, primul câine Înregistrat În documentele Clubului de Ciobănesc german, ale cărui baze au fost puse de ilustrul Max von Stephanitz, fost ofițer de cavalerie. Această rasă, cu un areal de răspândire nelimitat În lume, a continuat să fie perfecționată prin aplicarea de noi metode științifice de selecție genetică și ameliorare, a căror calități sunt puse tot mai mult În slujba omului, care a format-o. Folosirea genitorului „Horand” și a altora la formarea rasei de câini „Ciobănesc german” a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de mediu, dar cu calități utile mai reduse, fiindcă omul nu a acționat cu nimic asupra lor. Câinele-lup poartă, În general, diferite denumiri legate de zona de formare (câinele lup Alsacian, creat În regiunea Alsacieiă, țara În care a fost perfecționat și omologat ca rasă (câinele-lupă sau după utilitatea lui de bază etc. Linia. La câinele-lup se consideră ca linie de sânge toți cățeii proveniți din Încrucișarea cu același mascul, timp de mai multe generații, care au dobândit anumite trăsături comune
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru ca un câine să-și formeze și să-și fixeze deprinderile (reflexele condiționate) pe care le dorim, cum sunt: progresivitatea exercițiilor, succesivitatea deprinderilor, repetiția exercițiilor etc. În același timp, este necesar ca metodele ce se folosesc În dresaj să fie perfecționate și, ceea ce este și mai important În obținerea unor rezultate, se impune ca aceste metode să fie aplicate diferențiat, În funcție de particularitățile sistemului nervos al fiecărui câine. Un singur exemplu În acest sens este suficient: La Început exercițiul de Învățare a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
2003). Variabilitatea caracterelor morfologice la vița de vie și existența unui număr mare de soiuri, fac dificilă descrierea și recunoașterea lor. Ca urmare, ampelografii au încercat mai multe metode de identificare, mai ușoare, bazate pe principii științifice, care s-au perfecționat începând cu perioada prefiloxerică, până în zilele noastre. La începuturile cercetărilor din acest domeniu, clasificarea soiurilor avea la bază criterii morfologice singulare cum ar fi forma boabelor (Cristian A. Frege, 1804), pubescența frunzelor (Simon Roxas de Rubio Y Clemente, 1807) sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]