2,472 matches
-
Războaiele persane sau Războaiele medice au fost o serie de conflicte militare dintre lumea Greciei antice și Imperiul Persan. Aceste războaie s-au desfășurat între aproximativ 500 î.Hr. și 448 î.Hr.. La mijlocul secolului VI î.Hr., Imperiul Persan întemeiat atunci de Cirus II a intrat în contact cu grecii din Europa, după ce a subjugat Ionia. Darius I a extins imperiul
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
Războaiele persane sau Războaiele medice au fost o serie de conflicte militare dintre lumea Greciei antice și Imperiul Persan. Aceste războaie s-au desfășurat între aproximativ 500 î.Hr. și 448 î.Hr.. La mijlocul secolului VI î.Hr., Imperiul Persan întemeiat atunci de Cirus II a intrat în contact cu grecii din Europa, după ce a subjugat Ionia. Darius I a extins imperiul său asupra văii Indusului, apoi generalul său a supus Tracia și Macedonia, care au devenit tributare Marelui Regat
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
întemeiat atunci de Cirus II a intrat în contact cu grecii din Europa, după ce a subjugat Ionia. Darius I a extins imperiul său asupra văii Indusului, apoi generalul său a supus Tracia și Macedonia, care au devenit tributare Marelui Regat persan. În anul 501 î.Hr. ionienii se răscoală, sprijiniți de Atena. Darius hotărăște să pedepsească Atena, iar în 490 î.Hr. trimite o flotă puternică sub comanda lui Datis și a lui Artaferne. Atenienii tocmai restabiliseră democrația prin reformele lui Clistene, dar
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
să-l oprească pe invadator la intrarea în Tessalia. Ei au renunțat la acest plan și s-au retras în spatele Termopilelor, unde l-au lăsat pe regele Leonidas în fruntea unei trupe mici, care a rezistat eroic invadatorilor. Puternica flotă persană a înaintat în golful de la Salamina, în timp ce infanteria persană ocupa Atica și incendia Atena, părăsită cu totul de locuitorii săi. Flota a fost însă în cele din urmă distrusă, iar Xerxes a fugit la Sardes pentru a scăpa cu viață
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
î.e.n.), lăsând generalului său, Mardonius, sarcina de a continua războiul pe uscat cu o armată de 300000 de oameni. Mardonius a fost învins la Plateea de grecii uniți. În aceeași zi grecii au repurtat o importantă victorie navală asupra flotei persane lângă Micale, în Ionia. Conflictul dintre greci și perși n-a luat sfârșit decât prin victoria lui Alexandru cel Mare (336-323 î.Hr.) asupra lui Darius III Codommanos și cucerirea Imperiului Ahemenid de către eleni. Adânc stânjenite în procesul dezvoltării lor economice
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
336-323 î.Hr.) asupra lui Darius III Codommanos și cucerirea Imperiului Ahemenid de către eleni. Adânc stânjenite în procesul dezvoltării lor economice și politice, prin prezența tiranilor locali, susținuți de perși, suportând cu greu statutul de a fi integrate într-o satrapie persană cetățile ionice se aflau în pragul unor măsuri importante. Conștiința necesității unei organizări bazate pe apelul la unire și la cererea de ajutor din partea grecilor liberi se impunea tot mai pregnant. În ajunul cuceririi Ioniei de către perși, cetățile ionice mai
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
și la asediul Sardesului. Reorganizarea Ioniei ca satrapie a fost încrdințată lui Artaphernes, dar, în mod înțelept, Darius nu a reinstaurat regimurile tiranice din trecut care constituiseră una din cauzele revoltei; Mardonios, ginerele regelui, a fost trimis să restaureze puterea persană în Tracia și Macedonia, dar, în urma unui naufragiu în apele promontoriului de la Muntele Athos, Mardonis nu a putut să-și îndeplinească în totalitate misiunea. Cu toate acestea, insula Thasos se află acum sub stăpânire persană, iar tracii și macedonenii recunosc
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
fost trimis să restaureze puterea persană în Tracia și Macedonia, dar, în urma unui naufragiu în apele promontoriului de la Muntele Athos, Mardonis nu a putut să-și îndeplinească în totalitate misiunea. Cu toate acestea, insula Thasos se află acum sub stăpânire persană, iar tracii și macedonenii recunosc puterea lui Darius. Acesta, în persoană, pregătește o expediție de represalii împotriva Eretriei (în insula Euboia) și Atenei, îndemnat la acest act de răzbunare îndeosebi de Hippias, care încă se mai află la curtea sa
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
contribuit mai mult decât oricare altul la transformarea Atenei într-o putere maritimă de prim rang, dându-și seama de imensul potențial uman și material ce putea fi folosit spre binele cetății. Încă de pe vremea arhonatului său, deci înainte de invazia persană, Temistocle a început vaste lucrări de fortificație în portul Pireu, construcții de șantiere navale și construcția de porturi. El a inițiat și construcția marilor ziduri care uneau Atena de Pireu, în pofida opoziției pe care a întâmpinat-o. Lucrările au fost
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
lucrări de fortificație în portul Pireu, construcții de șantiere navale și construcția de porturi. El a inițiat și construcția marilor ziduri care uneau Atena de Pireu, în pofida opoziției pe care a întâmpinat-o. Lucrările au fost temporar întrerupte în timpul invaziei persane, dar, un conflict cu Egina, în care a fost atrasă și Sparta a convins Adunarea cetățenească de utilitatea politicii duse de Temistocle. Adunarea a votat folosirea argintului extras din minele de la Laurion pentru construcția de nave, nu pentru distribuții publice
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
orice preț punerea în aplicare a acestui plan. El i-a cerut o întrevedere lui Eurybiades și l-a convins de avantajele unei apărări organizate în apele Salaminei. Propunera lui Temistocle a prevalat într-un alt consiliu și astfel flota persană a fost silită, printr-o stratagemă, să primească lupta. Desfășurarea bătăliei navale de la Salamina, 20 septembrie 480, ne este cunoscută din două izvoare: poemul dramatic "Perșii" a lui Eschil și relatarea lui Herodot din cartea a VIII-a a "Istoriilor
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
de mare valoare care au imortalizat înfruntarea între greci și "barbaroi" (vorbitorii unor limbi străine). La Sparta, eveniment memorabil, Temistocle a fost sărbătorit. În primăvara următoare (479), Mardonis a primit ajutoarele trimise de Xerxes, sub comanda lui Artabazos, în vreme ce flota persană, slăbită mult în structura și capacitatea ei de luptă, avea sarcina de a supraveghea insula Samos. Conștient că Sparta nu mai era dispusă să lupte pentru salvgardarea nordului Greciei, Mardonios a făcut o încercare de a dezbina unitatea închegată în
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
dispusă să lupte pentru salvgardarea nordului Greciei, Mardonios a făcut o încercare de a dezbina unitatea închegată în Consiliul de la Corint, și, în acest scop, l-a trimis pe regele Alexandros al Macedoniei la Atena, cu propuneri avantajoase. Ofertele comandantului persan au fost respinse cu demnitate, dar la Sparta nu apăreau semne că fruntașii politici laconieni înțeleg primejdia. Abia când Mardonios a reapărut în Atica, după dezbateri care au durat 10 zile, după insistenta cerere de ajutor a unei ambasade sosite
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
și perieci, ajutați de hiloți; la trecerea Istmului, lacedemonienii au fost ajunși de alte trupe sosite din Pelopones, din Eubeea și din nordul Greciei.Baza armatei lui Mardonios era stabilită la Teba. Aici, pe malul stâng al fluviului Asopos, generalul persan a construit o puternică fortificație în așteptarea atacului grec. Locul unde s-a produs ciocnirea (luna august 479), în apropiere de localitatea Plateea, era mărginit la nord de albia Asoposului, iar la sud de înălțimile masivului Cithairon. Comandantul tuturor trupelor
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
sărbătorită în anii următori prin sacrifici și organizarea unor festivaluri denumite "Eleutheria", "Sărbătorile eliberării". Mardonios și-a pierdut viața pe câmpul de luptă, conducătorii tebani care i-au sprijinit pe perși au fost executați fără a fi judecați, iar armata persană, descurajată, a pornit spre Hellespont. De aici înainte regatul persan nu va mai avea niciodată veleități de cucerire a Greciei europene. Ciocnire de interese care s-au mai ivit în cursul secolelor V și IV s-au desfășurat numai în
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
denumite "Eleutheria", "Sărbătorile eliberării". Mardonios și-a pierdut viața pe câmpul de luptă, conducătorii tebani care i-au sprijinit pe perși au fost executați fără a fi judecați, iar armata persană, descurajată, a pornit spre Hellespont. De aici înainte regatul persan nu va mai avea niciodată veleități de cucerire a Greciei europene. Ciocnire de interese care s-au mai ivit în cursul secolelor V și IV s-au desfășurat numai în regiunea asiatică. La Plateea rolul de frunte în câștigarea acestei
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
bătălii istorice l-au avut spartanii și tegeații. La puține zile însă după acest succes răsunător, flota greacă, care patrula în apele insulei Delos, înștiințată de victoria obținută împotriva lui Mardonios, a trecut la rândul ei la atac împotriva flotei persane, staționate la Samos, care număra în rândurile ei numeroase corăbii ionice. Bătălia navală care s-a dat în fața promontoriului Mycale, pe coasta asiatică care străjuiește Samosul, a fost crâncenă (luna august, 479). Apoi grecii au debarcat pentru a devasta taberele
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
sau filozofii și asculta cu atenție ce aveau de spus sacerdoții și filosofii respectivi. Către sfârșitul domniei sale, Ginghis han s-a lăsat consiliat în probleme de organizare politică și administrativă de "Kitan Yelü Huța" (din Manciuria) și de ministrul său persan și musulman Mahmud Ialavaci. Politică lui Ginghis han a fost continuată de moștenitorii săi, care au preluat un imperiu de pește 33 milioane km², cu o întindere cuprinsă între Oceanul Pacific și Marea Caspică. Ginghis Han a căpătat titlul de cel
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
pentru un acces ulterior. Înarmat cu textul în veche persană și cu o treime din silabarul oferit de germanul Georg Friedrich Grotefend, expert în cuneiformă, Rawlinson a descifrat textul. Din fericire, prima parte a textului redă o listă de regi persani identici cu cei din lista menționată de Herodot. Punând în corespondență numele și caracterele, Rawlinson a reușit, prin 1838, să descifreze caracterele cuneiforme utilizate pentru vechea persană. Mai târziu a venit rândul studiului celorlalte texte rămase. După o perioadă de
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
asiriologiei în epoca modernă. Se crede că Darius plasase în mod special inscripția în acest loc pentru a o face de nefalsificat - lizibilitatea trecând pe locul secund al imperativelor sale: textul este complet ilizibil de la nivelul solului. Din nefericire, regele persan nu avuse în vedere mlaștina care s-a format la baza falezei și nici drumul modern care s-a deschis în sector. Fanta prin care băiatul a escaladat faleza este astăzi ieșirea unui mic curs de apă subterană, inexistent în
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
care chiar dacă prin hieratismul lor sunt pline de viață, ele demonstrează cu prisosință legăturile vechilor zugravi cu realitatea. Ca urmare a legăturilor pe care le-a constatat între arta populară românească și artele altor popoare, el a aprofundat arta georgiană, persană și armeană. În anul 1909 a apărut cea de a doua ediție a cărții "L'art au Caucase" a lui Jean Joseph Charles Mourier. Baltazar a amendat ideile greșite pe care autorul le-a adus asupra factorului de originalitate a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
au ocupat o mare parte din Grecia, dar și Macedonia, Bulgaria, Serbia, Herțegovina. În același timp, o mare parte din Asia Mică a fost integrată în Imperiul Otoman. La începutul secolului al XVI-lea continuă expansiunea în regiunile arabe și persane. În timpul sultanului Soliman I (Magnificul), regatul Ungariei (1520) devine țelul cuceririlor otomane. Belgradul cade în anul 1521, iar în 1526 are loc dezastrul de la Mohács, care a pecetluit soarta Ungariei. În această luptă a căzut și regele Ungariei Ludovic II
Primul Asediu al Vienei () [Corola-website/Science/302754_a_304083]
-
’Abū Bišr ‘Amrū bin ‘Uṯmăn bin Qanbar al-Bișrī (în arabă: أبو بشر عمرو بن عثمان بن قنبر البصري) (cca. 760-796) este un lingvist de origine persană din secolul al VIII-lea de numele căruia se leagă prima gramatică a limbii arabe. Este mai cunoscut după porecla de Sībawayh sau Sībawayhi (سيبويه), pronunția originală în limba persană fiind Sēbōe sau Sībūya (سيبويه) ceea ce s-ar traduce prin
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
بن قنبر البصري) (cca. 760-796) este un lingvist de origine persană din secolul al VIII-lea de numele căruia se leagă prima gramatică a limbii arabe. Este mai cunoscut după porecla de Sībawayh sau Sībawayhi (سيبويه), pronunția originală în limba persană fiind Sēbōe sau Sībūya (سيبويه) ceea ce s-ar traduce prin “parfum de măr” sau “măr mic”. Sībawayhi s-a născut în localitatea Bayḍă’ din provincia Šīrăz aflată în nord-vestul Iranului. De aici, familia sa a migrat în Irak, la al-Bașra
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
părți din Imperiul Macedonean al lui Alexandru cel Mare . Chandragupta a încheiat o alianță cu seleucizi , prin care încheiau ostilitățile iar seleucizi renunțau la pretențiile de a conduce Nordul Indiei . Tot el a creat o administrație inspirată după modelul administrației persane a ahemenizilor . Chandragupta și-a stabilit capitala în orașul Pătaliputra . Sub conducerea lui agricultura și comerțul au înflorit . Fiul lui Chandragupta , Bindusara (293-265 î.Hr) a extins imperiul spre sudul Indiei , toată India fiind sub controlul său cu excepția coastei sudice
Dinastia Maurya () [Corola-website/Science/329027_a_330356]