1,827 matches
-
trudă și bătrânețe, mâine măiestre, mâini făcătoare de minuni. Am invitat-o la noi în familie, de Paște și i-am urat să-și petreacă Sfintele Sărbători în liniște și cu sănătate. M-am întors acasă după multe ore bune, petrecute însă cu mare folos. Câte informații prețioase am aflat de la această femeie modestă, dar plină de har! N-am putut s-o uit, deși decenii multe s-au scurs de când m-a încântat cu povestirile ei despre Sărbătoarea Învierii Domnului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știam altfel). Chiar dacă nu era potrivit, având în vedere încărcătura istorică și tragică a locului în care ne aflam, a ținut să-mi spună: " Am auzit că, din cauza că mai demult castelul a ajuns în proprietatea cui nu trebuia, faptele petrecute pângărind memoria domnitorului, ziarele vremii ar fi scris despre asta, numind localitatea noastră nu Ruginoasa ci Rușinoasa!.”. Acum, nu mai sunt sigur că într-adevăr, însuși paznicul spusese asta... După ce m-am revigorat mâncând ceva, dezamăgit oarecum (fiindcă nu fotografiasem
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
însăși esența comunicării, am repetat cu o intensitate sporită: A murit bapțea! De data aceasta, au înțeles perfect. S-au repezit amândoi pe scări în camera bunicii. Ea era acolo și parcă o aștepta pe mama să-i relateze cele petrecute. Așa credea mama, în disperarea ei. Dar bapțea era moartă. Plecase fără să-și ia rămas bun de la fata ei. Cele două bătrâne și lumânările aprinse vorbeau de la sine un limbaj al tăcerii. Mama stătea în genunchi al marginea patului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
când trecând prin multe peripeții, am reușit să ajung pe Dunărea Încărcată de sloiuri la Tulcea, pentru a-mi da În particular examenele de clasa a VII a de liceu. Și astfel a Început o nouă viață, În care anii petrecuți pe insula mare a Brăilei mi-au fost de un real folos. Și acum, după atâția ani, iată-mă În căutarea lui Richard Teichert. Spre mulțumirea mea, Veteranerstrasse era chiar la capătul de nord al străzii Invalizilor unde locuiam, dincolo de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
singură excepție (am numit aici volumul Tragedia Pitești al lui Costin Merișca), ele sunt relatări ale experiențelor personale, uneori îmbogățite cu informații obținute de la alte victime despre diverse episoade, însă nu își propun să realizeze o descriere generală a celor petrecute. Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că, între timp, au apărut unele documente (îndeosebi legate de procesul înscenat lotului Țurcanu), considerăm că volumul pe care îl propunem este prima abordare monografică a acțiunii de la Pitești. Cartea folosește și o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și psihologie a religiilor la Universitatea din Lund), Lund, 1949. 4. Leontin Jean Constantinescu, bun prieten cu Eliade, mai ales în perioada portugheză, când era director al Legației române din Lisabona. Legătura dintre ei a durat și în primii ani petrecuți împreună la Paris,perioada organizării comunității de români din exil. Vezi L.J. Constantinescu, Jurnal, Jurnalul literar, București, 1999, dar și Generalul Rădescu în corespondența secretă a exilului, Jurnalul literar, București, 1999 (cu documente din arhiva personală a lui Leontin Constantinescu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vine greu să păcătuiești, ți-e teribil de rușine" (N. Steinhardt). Scena Tatălui care îl trimite la închisoare, precum mama lui Ștefan cel Mare pe domnitor la bătălie, e remarcabilă. În 31 decembrie 1959, revenit de la Securitate, după nararea celor petrecute, Tatăl, bătrînul evreu de 82 de ani îi spune: "Ce-ai mai venit acasă, nenorocitule? Le-ai dat impresia că șovăi, că poate să încapă și posibilitatea să-ți trădezi prietenii. În afaceri, cînd spui lăsați-mă să mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
stupide decizii luate în acest nou secol“. Încercare de redresare. Am acceptat amândoi să colaborăm pentru un profil al revistei Talk (intitulat „Bădăran sau Belfăr?“) în care Jayne mă apăra, iar eu îmi recunoșteam păcatele. Articolul relata în detaliu anii petrecuți în aburii alcoolului și drogurilor, deși declarasem că eram vindecat. „Lucruri groaznic de neadevărate au fost spuse despre Bret,“ a intervenit Jayne. Impulsionat de Jayne, am adăugat „indignat“ că, „Da, m-au deranjat și pe mine aceste lucruri“. Jayne a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
una dintre întrebările cele mai vechi, mai „simple”, dar și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi, spre pământul natal? Nașterea, strămoșii îngropați pe acel sol natal, tinerețea petrecută „acolo” (înțeleptul și legiuitorul Solon, întrebat de un potentat persan care e de fapt patria unui individ, a răspuns, uimitor, după părerea mea: „Locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”Ă, spaima de străinătate? Toate acestea, e adevărat, dar când foametea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tabără, după ploae: "Știi cum fugea artileria, azi pe ploae? Ca vântul; și zvârleau caii cu copitele, brazde-brazde... Unul venea după aceea și semăna numai..." 4 Septembrie ISTORIA UNEI PĂLĂRII* La Hârlău, la d. avocat Totoescu, aflu despre o întâmplare petrecută aici, o întâmplare ca foarte multe altele, ca prea multe din nefericire. La d. Strul Cuten, crâșmar, cămătar, comerciant de cereale (și supus rus ca să nu facă odraslele sale armată în țara în care toată familia se hrănește), vine un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Armeancă moartă, cu capul zdrobit c-un pietroiu. Ucigașul sau ucigașii întraseră prin gârliciul unei pivniți, care da într-un antret. Și din acel antret intraseră în odaie și făptuiseră asasinatul. Judecătorul de instrucție bagă de seamă la toate cele petrecute și la împrejurări și din prima zi bănuiește pe negustor. Îl ia în cercetare, îl arestează, ar fi mers înspre desvăluirea misterului, dacă un cumnat al său, bărbatul unei surori a soției, om influent și foarte răzbătător, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vine băiatul cel mare, licențiat în științi naturale și-și începe cariera de profesor în Târgoviște. Admirabil profesor imediat iubit de elevi, cu care făcea excursii, îi învață să alcătuiască ierbare etc. Băiatul, fire distinsă și sensibilă, știe de cele petrecute, a vizitat și el apartamentul pustiu unde fusese săvârșită crima, are și el o vagă bănuială, pe care imediat o respinge cu oroare, și trăiește așa în familie cu o umbră dușmană în el... Din când în când tatăl aduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu mare oaste de călăreți”. Aflând regele că oastea rămasă în urmă se află într-o situație dificilă, a trimis în ajutorul ei cavaleria regală. A aflat, deci, nu era în pădure, unde-ar fi fost el însuși martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea armelor strălucitoare, se aruncă cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și regele a rămas cu puțini oameni, iar, dacă marele cneaz Alexandru al Lituaniei nu i-ar fi trimis în ajutor lituanieni și ruși „Craiul însuși sigur nu ar fi ieșit din această [nenorocire]”. Johannes de Komorowo consemna: „După cele petrecute, regele și tot poporul au plâns cu lacrimi amare în Leopole”. Ludovicus Tubero menționa că polonii „s-au întors în patrie, câștigând ca răsplată a expediției, doar rușine și aceasta încă cu mari pierderi”. Maciej Strykowski, mergând în solie la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de rigoare științifică poate fi înlocuită de onestitatea care se degajă din însemnări ca și prestigioasa memorie de care dă dovadă dar și unele asemănări cu situații cunoscute din epocă, toate devenind garantele autenticității faptelor relatate. Gheorghe Rădășanu surprinde copilăria petrecută "pe coasta satului Bogata"(p.37) prin rememorarea unor întâmplări personale sau povestite de alți. Presimțind poate propriul sfârșit Gheorghe Rădășanu surprinde prin modul reverențios în care își amintește de cei dispăruți, cunoscuți în viață, întotdeauna folosind formulele: "Bunul Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
valorile române nu va fi atins; această garanție a fost dată și cheile Tezaurului remise comisarului Afacerilor Străine. S-au ridicat cu această ocazie cele opt lăzi, față cu un delegat al consulului francez și s-a încheiat despre cele petrecute un proces-verbal, prin care se recunoștea - pentru prima oară - oficial, de către Guvernul Sovietelor, dreptul Statului român asupra tuturor depozitelor de acolo. Cele opt lăzi ridicate nu aparțineau însă Sovietului: ele conțineau bilete de câte doi lei, definitiv imprimate, în valoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care În scurt timp s-a căsătorit cu Ileana Ilioasa, colega noastră. Milly și Ileana s-au Împrietenit destul de repede și sfera de prieteni apropiați ai familiei a crescut, Horea și Ileana Îndrăgostindu-se de Corneluș. Au urmat zile frumoase petrecute Împreună atât În București cât și În Axente Sever și Agârbici, sau pe litoral. Prietenia noastră s-a continuat și după transferul meu În Iași, Horea și Ileana devenind nașii de cununie a lui Corneluș cu Liviu și În continuare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ierarhizarea partinică" impusă de prof. G. Vrejoiu și colegii Wexler, Boiciu, Șuțeanu, Macarie, Roșca I., etc. La Îmbarcare am primit un ajutor inestimabil din partea lui Viorel Bâscă și Paulina Stoenescu, cărora le păstrez cele mai plăcute amintiri pentru clipele frumoase petrecute Împreună și ajutorul oferit cu această ocazie. Călătoria romantică din București până la gara Socola Iași n-a fost lipsită de peripeții. Deși mi se promisese că vagonul va fi atașat unui tren personal, a fost atașat unui tren de marfă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat fapta pe care o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-a povățuit și i-a dat cele trei surcele spunându-i: Mergi acasă, sădește-le În pământ și să le uzi!” Era canonul pentru Îndreptarea lui. Așa a făcut. Căra apa din Iordan cu un măgăruș de la distanța
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
în chip fericit, cu povestirile foștilor angajați. Relatarea inedită a unor crâmpeie de viață, amintiri ale unor oameni, martori ai istoriei. Am găsit pretutindeni personaje. Oameni prietenoși, gata oricând să-și depene amintirile despre perioada mai lungă sau mai scurtă, petrecută ca angajați ai Nicolinei. Toți au fost cu adevărat încântați să ofere informații, atunci când au auzit că „se scrie despre Nicolina”. Singurele dificultăți întâmpinate au fost legate de multitudinea activităților impuse de rutina zilnică a exigențelor profesionale, inconvenient datorat aglomerării
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a numărului membrilor de partid. Reiese că sunt acceptați până și analfabeți sau semianalfabeți, cu promisiunea absolvirii școlilor de partid. O altă ședință, ținută la 25 iulie, pregătea aniversarea unui an de la evenimentele din 23 august 1944. Deși cultul evenimentelor petrecute atunci stă încă departe, momentul este omagiat: manifestații, care alegorice, marșuri muncitorești întregesc spectacolul acestei zile. Totuși, dincolo de aniversări, rămâneau declarativ pe ordinea de zi chestiunile stringente: ajutorarea țăranilor, reconstrucția țării și, mai ales, creșterea numărului de cadre active de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
național, care n-are vulturi în echipă), care îi ciugulea "la comandă politică" ficatul. E remarcabilă motivația în acest caz, conform poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la dispoziția noastră și se duse într-alt vagon. Mă instalai aici cu mama. Dar aflând că în același tren, venind din Lon dra prin Berlin, era Take Ionescu care nu mai găsise pat, alergai la el ca să aflu cele petrecute. „Vom asista la dărâmarea civilizațiunii moderne, îmi zise. Precum romanii au distrus Grecia, tot astfel Germania va distruge Franța.“ „Dar Anglia, ce face Anglia?“ „Anglia nu se mișcă, vin de la Londra. Sunt deciși să nu se amestece.“ „Dar noi? Ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pornit din nou la Mitropolie, trecând pe la Lupu Costache, care a negat orice participare la acest fapt. Mitropolitul, aflând ce întorsătură au luat lucrurile, și-a regăsit curajul și a doua zi de dimineață, când eroul zilei, inconscient de cele petrecute, a sosit să și ia funcțiunea în primire, a fost dat afară cu violență de preoți. Nu am aflat dacă printre ei se aflau și complicii lui din ajun. [Mai târziu, pentru a lucra mai bine asupra po pilor, a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mâncă din ea cu mare poftă, mai ales că era o căldură strașnică. Binecuvântările maicelor au atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce repede trecură cele două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una, mai ales, ne îndureră: moartea lui Dumitru, fiul doctorului Brătianu și al Anei, născută Pherekyde. Băiatul se prăpădise la Moscova de o pneumonie, pe un ger de [minus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]