1,600 matches
-
și a peșterilor, protectorul dinastiei regale și intermediar între Pământ și Cer. Coreenii considerau protectoare obiectele casnice ornate cu desene, țesături și gravuri care reprezintă tigrul. Mascota Jocurilor Olimpice din 1998 organizate în Seul a fost tigruțul Hodori. Printre primele reprezentări picturale ale tigrului se numără desenele descoperite în unele cavouri coreene care aparțin, probabil, de regatul Goguryeo. Se credea că imaginea tigrului protejează cavourile. În afară de desene pe pereți, în cavouri au fost găsite și obiecte de uz casnic din epoca bronzului
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Londra tripticul "Trei studii pentru figurile la piciorul unei răstigniri" ("Three Studies for Figures at the Base of a Crucifixion"), în prezent la "Tate Gallery", Londra, operă care bruschează publicul prin deformările duse la extrem, înscriindu-se pe linia expresionismului pictural. Urmează o serie de expuneri, care polarizează publicul și pe criticii de artă. În 1946, Francis Bacon se stabilește la Monte Carlo, posedat de patima jocurilor de noroc. Până în anul 1950 pendulează între Monte Carlo și Londra, înainte de a rămâne
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
Intrarea în biserică se realizează pe partea de vest printr-un pridvor de dimensiune mică la care se accede printr-o scară direct din stradă, iar mai apoi prin încăperea situată la baza turnului. Deasupra intrării e poziționată o reprezentare picturală a hramului bisericii : Tatăl , Fiul și Duhul Sfânt, Sfânta Treime, temă regăsită și în pictura interioară.
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
superioare. Tot o linie subțire albă dublează și conturul veșmintelor, element ce va deveni dominant în pictura de la Ieud. Faptul că biserica era de dimensiuni reduse a impus împărțirea spațiului de pictat în scene mici și o simplificare a redării picturale. Suprafețele sunt mai puțin vibrate, iar motivele decorative cu greu își pot face loc. Din această cauză stilul pare sec, personajele fiind reduse aproape numai la conturarea siluetelor și a faldurilor prin desen. Totuși, acest stil aproape schematic în detalii
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
chilii, în partea nordică a mănăstirii. Cutremurele de pământ din anii 1940 și 1977 au adus vizibile prejudicii atât zidăriei cât și picturii, care nu-și mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
de ilustrații de carte, desene - unele ușor acuarelate pot părea de o mai mare forță expresivă, prin aceasta Traian Brădean dovedește fără sforțare că este un înzestrat desenator.Cele câteva portrete și peisajul uman al priveliștilor țării noastre confirmă înzestrarea picturală a autorului lor. N. Argintescu- Amza Cu vreo două luni înainte să mă apuc de scrierea acestui articol am realizat un interviu cu maestrul Traian Brădean. Conform obiceiului meu, dar și înțelegerii pe care am avut-o cu domnia sa, i-
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
și Noroi” care are loc la „Galeria 26” artistul se folosește de efectele cromatice ale celor trei componente pentru a realiza serii de peisaje urbane ale Bucureștiului contemporan. Dezvoltând un plan compozițional ce debordeză spațiul pânzei, N.C. construiește un discurs pictural folosind materiale deja consumate (moarte) extrase din acțiuni ale cotidianului bucureștean, încercând astfel să redea într-o manieră hilara și tristă imaginea Bucureștiului. Noroiul, muștarul și cenușă reprezintă contingenta urbană, 3 în 1 de București. Compoziție solidara, ironică și frustra
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
imediat carieră. În 1960, Jean-Jacques Lebel prezintă la Veneția ""L'enterrement de la Chose"", primul happening european. El publică un esseu critic asupra mișcării și produce cca. șaptezeci de happenings, performanțe și acțiuni, în mai multe continente, paralel cu activitățile lui picturale, poetice și politice. În Germania, (Nam June Paik, Bazon Brock, Wolf Vostell, Dick Higgins) Joseph Beuys aderă la mișcare și, împreună cu Kaprow, realizează la Düsseldorf și în alte centre europene o serie de "happenings". Exopziția ""Documenta"" din Kassel (1972) dedică
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]
-
realizat în Germania sec. al XIII-lea, păstrat la Hanovra (și bombardat în timpul celui de-al doilea război mondial). O altă hartă de acest gen, mai puțin minuțioasă, se regăsește în catedrala Hereford (1290). Aceste hărți aveau în comun caracterul pictural (fiind hărți-imagini) care nu se pretau măsurătorilor cartometrice și navigației. Printre ultimele produse cartografice creștine de tip TO este considerat Mapamondul venețian a lui Fra Mauro (a doua jumătate a secolului al XV-lea). Este una din cele mai precise
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției prin icoanele împărătești cu inscripții slave și stil pictural mai vechi.
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
ei au jucat un rol esențial în descoperirea faptului că , denumite la acea vreme „pietre bezoar”, erau de fapt fecale fosilizate. Ea a descoperit și că fosilele de conțineau similari cu cei de la moderne. Când geologul a pictat ", prima reprezentare picturală de largă circulație a unei scene din viața preistorică, pornind de la reconstrucțiile de fosile, el s-a folosit în principal de fosilele găsite de Anning, și a vândut copii ale ilustrației în folosul ei. Genul, convingerile religioase și originea socială
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
Vladuta este una gravă. Semnalul era dat încă de la prima sa expoziție personală, dar popasul român aduce o definire a acestei viziuni atît de personale. Dacă în expoziția deschisă la Galeria Catacomba în 1999 el eludează în mod conștient materia picturala, preferind sugestia, dematerializarea, expoziția de la Muzeul Național Cotroceni ne oferă o cu totul altă imagine, chiar dacă artistul rămîne credincios acelorași idealuri spirituale. Un pictor al tenebrelor, al unei perspective atemporale. El are curajul confruntării, construiește viziunea propriului destin, încearcă să
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
din naos- Șarpanta a fost pictată în întregime. Zugravul a împărțit spațiul gri-albăstrui al cerimii în doua registre longitudinale și alte patru registre transversale, delimitate prin brâie sugerând motivul funiei și ornamente florale, pictate cu roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
câte două registre cu reprezentări din viața lui Hristos și a Mariei (printre care Adormirea Maicii Domnului), încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
din perioada 1886-1890, în care culoarea ca mijloc de comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trăsăturile expresionismului de mai târziu. Georges Seurat accentuează deasemenea elementul cromatic, totuși fără exuberanța lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform cărora întrepătrunderea culorilor realizează un efect optic de o deosebită intensitate, el creează tablouri dintr-un mozaic de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism). Bazându-se pe concepții diferite, uneori divergente, pictorii postimpresioniști au deschis calea artei moderne. Trăsătura lor
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
trei planuri, unul îndepărtat, în care vedem palatul, altul intermediar, unde îi regăsim pe bărbații participanți la revoluție, și unul principal în care se află eroina scenei, lucrarea accentuează prin mijloace compoziționale rolul central jucat de Ana Ipătescu. Organizarea spațiului pictural, care presupune situarea personajului principal ”în fața” sau ”în fruntea” grupului (pentru a fi coerent cu narațiunea istorico-legendară conform căreia Ana Ipătescu a condus mulțimea), într-o scenă construită pe verticală, în înălțime, face imposibilă, pe de o parte, sustragerea privitorului
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
aduce personajul central într-un primplan foarte strâns, abia lăsând loc ochiului să fugă în planul secund, unde se zăresc, printre perdele de fum, scene din bătălia de la Dealul Spirii din 13 septembrie 1848. Acest tip de organizare a spațiului pictural, pe care îl va utiliza și Ciucurencu, un secol mai tarziu, creează simultan monumentalitate și proximitate. Iar taranca română pentru care a servit drept model scoțiana Mary Grant (Maria Rosetti) este o reprezentare alegorica a ”ideii naționale”, inspirată de lucrarea
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
care schimbă semnificativ dinamica privirilor din tablou: unul dintre personajele din planul secund se uită pieziș la eroină. Această privire poate avea semnificații diverse și poate incita la nenumărate speculații. Cert este că într-un context precum cel al tradiției picturale europene, un personaj masculin care privește un personaj feminin se situează în directă complicitate cu privitorul ”real” și susține o dinamică erotică indirectă 6. Utilizând această tehnică, Ciucurencu își plasează și mai semnificativ opera în tradiția picturii occidentale, anulând în
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
preocupare pentru satisfacerea unor exigențe specifice: compoziție, colorit, echilibru. Alecsandri a dat formă concretă unei tendințe care preexista în poezia românească (găsim elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu). El va fi urmat de mai toți poeții sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. Pastelurile lui Alecsandri evocă natura așa zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obișnuit al unei vieți patriarhale, idilice. Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
artificiale, umanizate, al grădinilor și procedeul sinesteziilor. Este un contemplativ, un visător, care aduce în poezie tema călătoriilor, a evaziunii, motivul boemei și imagini ale peisajului marin. Simbolismul se îmbină în poezia lui cu notele romantice. Proza sa vădește înzestrare picturală, eleganță a stilului și vervă polemică. "„Fantezismul poetului este în bună parte o închinare către feerie, moștenită de la Eminescu, comună epocii și întărită prin anume urmări ale romantismului și parnasianismului din Occident. Puțină, impopulară, proza lui D. Anghel este excepțională
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
secolul al XVII-lea se introduseseră în China picturi provenite din Europa; acest tip de artă fiind numit „pictură occidentală” spre deosebire de arta națională care era numită „pictură tradițională chineză”. În Extremul Orient, pictarea peisajelor țării este curentul principal al artei picturale. Cinematografia a ajuns în China în 1896, dar prima producție din China s-a realizat în 1905, „Bătălia de la Dingjunshan”, o înregistrare a unei reprezentații a Operei Beijing. De-a lungul secolului XX, filmul chinez a trecut prin decenii de
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
4 x 5 m), pictorul a ales soarta regelui asirian Sardanapal. Punctul de inspirație al acestui tablou îl reprezintă operele lordului Byron (1788-1824), pe care Delacroix l-a admirat întotdeauna. Artistul a creat un Sardanapal propriu și original, o compoziție picturală de mare amploare. În tablou figurează 15 personaje. Figura centrală este a regelui asirian care privește cum sunt distruse din propriul ordin toate bunurile și toți supușii lui. Locul central al compoziției -marginea patului regal- este gol. De jur împrejur
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
elementelor definitorii ale stilului baroc în pictură. În anul 1598, anul realizării picturii, acestea erau deja clar cristalizate și "standardizate," cel puțin în Italia. Peter Paul Rubens, considerat de mulți specialiști cel mai mare pictor european, maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compoziții complexe cu personaje multiple, pictate din unghiuri diferite, efectuând sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. Spre exemplu, în Vânătoarea de lei, artistul flamand a folosit la refuz spațiul existent, grupând șapte vânători, dintre care trei pe
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]