24,603 matches
-
al abundenței, mallul. Babilonul. Construit pe pământ de mâini și creiere diabolice, pentru ca oamenii să-și satisfacă setea și foamea. Poftele carnale. Dorințele ascunse și nemărturisite. Plăcerea de a acumula, de a strânge, de a lua, de a ține la piept, cu evalvie prost înțeleasă. Bineînțeles, nimic nu este gratis în Babilon. Diavolul are stofă de afacerist, iar afacerile îi merg din plin. Am cumpărat câteva creioane foarte frumoase. Sunt galbene. Și da, sper că ați anticipat, deja, au gumă la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la palme, la șuturi și la pumni, știu că nu este bine să umbli cu arme albe pe stradă. Poți avea necazuri. Mari. Dar a purta un creion galben, cu gumă roz la un capăt, bine ascuțit, în buzunarul de la piept, nu este o infracțiune. Am și zâmbit în barbă, curva habar nu avea că ascuțisem creioanele pe gratis, fără să mă vadă nimeni. Sunt multe ascuțitori în Babilon, totul este să știi unde să le cauți și să joci un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Ce întrebare de curvă, nu? Nu, nu mă simțeam bine, am vrut să strig la ea fuuugi, curvo, poate că zilele tale nu s-au terminat aici, poate că Durerea din mine îmi va muta inima în partea dreaptă a pieptului, cu ajutorul unui clește înroșit în foc, înainte de a scoate creionul din buzunar. N-am strigat. Iar proasta, fiindcă nu putea să fie decât o proastă, puneți informațiile cap la cap și-mi veți da dreptate, așa o să spuneți, uite, domnule
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Când a ajuns aproape de mine, limba a început să urce, lăsându-mi bale pe pantaloni. Apoi mi a încolăcit picioarele, fără să strângă foarte tare, și am simțit cum mă trage, centimetru cu centimetru, către curvă. Inima îmi bubuia în piept, îmi pocneau urechile, iar cerul de deasupra mea s-a mutat dedesubt, era negru, presărat cu mii de stele, am avut rău de înălțime și am vomitat. Miau ieșit din gură numai creioane galbene, bine ascuțite, cu gumă la un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mult mai mici, bătrânul i-a răspuns încruntat: „L-am auzit pe profesorul meu spunând că oricine folosește mașini va face toată munca lui ca o mașină; iar aceluia ce-și face munca precum o mașină îi va crește în piept o inimă de mașină; iar cel ce poartă în piept o inimă de mașină își va pierde naturalețea (simplitatea). Acela ce și-a pierdut naturalețea devine nesigur pe năzuințele sale interioare. Nesiguranța năzuințelor interioare este ceva ce nu se împacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
auzit pe profesorul meu spunând că oricine folosește mașini va face toată munca lui ca o mașină; iar aceluia ce-și face munca precum o mașină îi va crește în piept o inimă de mașină; iar cel ce poartă în piept o inimă de mașină își va pierde naturalețea (simplitatea). Acela ce și-a pierdut naturalețea devine nesigur pe năzuințele sale interioare. Nesiguranța năzuințelor interioare este ceva ce nu se împacă cu simțul corectitudinii/onestității. Problema nu este că nu cunosc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se albise de tot, iar barba Îi crescuse până pe piept.Copii nu erau nicăieri.Își luă În spate sacul plin cu daruri și plecă la copii de departe li aproape, din răsărit și din apus, din marile orașe și din cel mai mic cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
supuși când Își Însurau feciorii ori Își măritau fetele, el dându-le câte o pungă cu bani de aur. Când Îi mureau ostenii În război, murdărind cu sângele lor iarba de prin văi, Îi Îngropa și Îngenunchind, lăsa capul În piept, strângea pumnii, scrâșnea din măsele, dar nu plângea. Iar de se Întâmpla ca vreun om din popor să vină să-și plângă sărăcia, el nu-l alunga, ci-l primea și cu luare aminte, asculta ce i se spunea. Fie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe aici? Își aminti că, la expoziția de la Bayreuth, Clody prezentase niște bijuterii cu modele vechi, inedite, de mare rafinament. Îl bătu gândul că ea s-a inspirat din inelele, colierele, medalioanele pictate de maeștrii europeni, la mâinile, gâturile și piepții impunătoarelor personaje regi, regine, duci, ducese... Așa era! Felicitări, Clody, pentru ideea genială! După atâta pioșenie și cultură, se gândi să se "oxigeneze" puțin, bătând câteva zile cheiurile Senei populate de buchiniști, în căutare de rarități. Avu noroc să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu Ana pe băncuța de sub nuc, apăru Toni purtând în gură o mogâldeață care scâncea. Toni se apropie de Ana și depuse mogâldeața la picioarele ei. Era un Toni mic și drăguț, de câteva săptămâni, leit taică-său, negru, cu pieptul alb, dar cu o ureche și vârful cozii albe. Când se văzu scăpat din colții părintești, cățelușul începu să dea din coadă, învârtindu-și ca o morișcă vârful alb și privind cu ochii albaștri, de lapte, la Ana. Ana îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
seară, erau în satul Hârtoape, de unde au auzit două bubuituri puternice care au însemnat aruncarea în aer a podurilor de peste Siret, de la Blăgești și Lespezi. Apoi plutonul condus de sublocotenentul M. Hreamătă a traversat Siretul prin apă cu sloiuri până la piept, iar pe la ora 22 urca dealul Pașcaniului (7 aprilie 1944). Regruparea ostașilor a avut loc a doua zi, în satul Ștefan cel Mare, lângă Tupilați. La 22 august 1944, în sectorul diviziei a 6-a infanterie, inamicul a trecut la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
maică-ta. De-ai umbla-n căruț cu cai Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mor tineri. Nemaiputând șterge cuvintele odată rostite, indiferent de ceea ce aș fi spus în continuare, am izbucnit în plâns. Pe când strângeam masa, am avut senzația insuportabilă că un șerpișor oribil, care va scurta viața mamei, mi s-a strecurat la piept. Eram pur și simplu disperată. Chiar în ziua aceea am văzut un șarpe în grădină. Era o vreme splendidă. După ce mi-am terminat treaba în bucătărie, m-am gândit să-mi scot un scaun de răchită pe gazon și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mă reped la mama s-o îmbrățișez. Atunci mi-am dat seama că fața ei aducea puțin cu a bietei reptile pe care tocmai o văzuserăm și am avut senzația că șarpele oribil ca o viperă ce-mi sălășluia în piept îl va devora, într-o bună zi, pe acest frumos șarpe-mamă, copleșit de durere. Am pus mâna pe umărul firav și catifelat al mamei. Am fost cuprinsă de o agitație pe care n-aș putea-o explica. (rând liberă După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este complet diferită de cea din Tokyo, nu-i așa? Parcă își filtrează razele printr-o fâșie de mătase, am zis eu, veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
răgaz acordat de zei mamei și mie, nu pot nicicum să scap de senzația ciudată că deasupra noastră planează o amenințare, o umbră neagră. Mama zice că e fericită, dar, pe zi ce trece, slăbește tot mai mult. Și la pieptul meu, oricât încerc eu s-o înăbuș, își face loc vipera care crește și tot crește, ruinând sănătatea mamei. De-ar fi doar o boală temporară, de sezon, și nimic altceva! N-ar fi trebuit să ard ouăle de șarpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-mi ispășesc astfel vina de a fi provocat un incendiu. De-a doua zi m-am apucat să muncesc serios la câmp. Mă mai ajuta fiica domnului Nakai din când în când. De la isprava cu focul, am senzația că la pieptul meu sălășluiește iar acea viperă oribilă, că sângele mi s-a mai închis la culoare, că mă abrutizez pe zi ce trece. Când stau cu mama pe verandă și tricotez, mă simt amorțită și sufocată, dar când ies pe câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să știu ce simțiți cu-adevărat. Ploaia s-a oprit, dar s-a pornit vântul. E ora trei după-amiază. Mă duc să cumpăr niște saké de bună calitate. Bag două sticle goale în sacoșă și scrisoarea aceasta în buzunarul de la piept. În zece minute voi fi în drum spre centrul satului. N-am să-l las pe fratele meu să pună mâna pe saké-ul acesta. Intenționez să-l beau singură... din pahar... în fiecare seară câte-un pic. Lumea ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ar fi atât de palid și de îndepărtat, n-aș mai suferi așa de mult și, pesemne, v-aș uita treptat. Curcubeul din sufletul meu este ca o punte de flăcări. E o senzație atât de puternică, încât îmi arde pieptul. Cred că nici nevoia morfinomanilor care rămân fără droguri nu este atât de dureroasă. Sunt sigură că nu mă înșel, că nu e ticăloșie din partea mea, însă chiar dacă sunt foarte convinsă, mă cutremur câteodată la gândul că-s pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]