7,636 matches
-
vezi privind de sus, Molecule-mprăștiate? Dar iubirea Lui Isus Ce le-a adunat in palmă. Le-a-nchegat cu a Sa rană. Sunt un nume fără moarte. Doamne, cum voi fi cînd sus în cer, Inimă,cuvînt și nume, Molecule ce nu pier, Tu la pieptu-Ți le vei strînge, Și-mi vei spune-atunci pe nume, Fiica Mea , nu vei mai plînge, Bine ai venit din lume. , Referință Bibliografică: CE SUNT EU? Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1376, Anul IV
CE SUNT EU? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362395_a_363724]
-
ARMONIE Să nu întindem coarda foarte mult, Că s-ar putea degrabă să se rupă, Nici înainte n-o să știm, nici după, Tu, ce-ai cântat și eu, ce-o să ascult. O să dispară armonia-n trupă Și sunetul va fi pierit demult, Iar cântecul s-o pierde în tumult, Când zgomotul urechea o astupă. De va plesni și firul din arcuș, Vor răguși toți îngerii și sfinții, Cum balamaua scârție în uși Și în sertare se coclesc arginții, Iar fructele prea
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
Poeme > Dragoste > TĂCEREA DIN ADÂNCURI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Între noi doi e-o mare de tăcere Și-un pod de jurăminte, dărâmat. O barcă-n zare freamătă și piere: E-un suflet pustiit și sfărâmat. Cobor genuni de crudă-nsingurare Înspre adâncuri fără de final. Iubirea noastră spumegă și moare, Lăsându-și trupul pe al vieții val. M-agăț înverșunat de poezie, Ca de-un refugiu magic, nesperat, Dorind să-mi
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
și-oferindu-mi puțină zăbavă — stropi de rouă-n al vieții pocal. Parcă am meteori în privire, sunt puternic și plin de avânt când pornesc spre o nouă-mplinire ca pe strunele sale să cânt. N-am să las nicio clipă să piară fără-ai pune pe frunte-un sărut și s-o rog ca un strop de povară să îl ia și să-l ducă-n trecut. Ce mai contează? Dacă da sau dacă nu, nu-mi pasă și nici poate nu
ÎN ZORI CE MAI CONTEAZÃ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361025_a_362354]
-
Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din mausoleu O cheamă, o strigă, o cere; Cu aripe de ceruleu, Spre negura zării ea piere. În urmă, sub limba de foc, Se-aprinde, cu aripa grea, Un phoenix turbat, ce din cioc Își cheamă o rază din Ra. Osiris e ultimul zeu Ce moare de sabie vie, Dar ea se intoarce pe-un leu Călare
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
cresc Și scuturați temerile, golind conștiința. Pe sub poarta dintre ani să trecem Cu speranță și cu recunoștință Bucurie și iubire să culegem Fericirea să abunde-n orice ființă! Sănătatea să ne fie casă-n viitor... Amarul, ura și invidia să piară Din razele de soare, din cerul fără nori Buchețele de zâmbete să ne răsară! Bătrâne An te du și du cu tine Ploile din noaptea vieții noastre Iar tu, Noule An, adu-ne bine Sănătate și nopți senine-albastre! Referință Bibliografică
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
cei ce au distrus, și cei ce au furat,... Să-i mustre conștiința, să-ntoarcă ce-au luat, Ca să ajungă banul, în contul sărăcia, Să îndrepte cei greșiți, pe veci, nemernicia. Să-nvie azi credința și sufletul din om, Să piară dușmania, din milenarul pom! Să fie milă și multă dăruire! Să fie pace și sinceră iubire! Poate ca semn, poetul a ales, Să plece dintre noi, să dea de înțeles, Că fără conștiință nimic n-are valoare, Și fără suflet
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu fofează. În pragul scărilor ce duc spre cer Lumina curge la rădăcini de flori Fluturând evantaiuri egiptene și-apoi pier În metafora nevăzută de culori. Când pisica mă zgârâie și-mi dă fiori... Undeva s-aude zăngănitul porților de fier. În dureri de lumină Sunt atâtea pășiuni în inima mea încât pot veni noaptea toți cerbii să pască când se
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
venind din altă viață. S-a așezat comod într-o metaforă, Se pare că în istorie nu încape, Doar vântul ce suflă într-o anforă Sperie cerbul venit să se-adape. Drama lui e singura durere neînțeleasă de veacul care piere... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Îmi pare câmpia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
de zi, în societatea materialista în care ne învârtim, se dovedește din ce in ce mai dificilă pentru mulți oameni. ... X. „ STELELE 'N CER”, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014. Stelele ’n cer Deasupra marilor Ard depărtărilor Până ce pier. După un semn Clătind catargele, Tremura largile Vase de lemn. Niște cetăți Veghind întinsele Și necuprinsele Singurătăți. Orice noroc Și ’ntinde-aripele Gonit de clipele Stării pe loc. Până ce mor, Pleacă-te îngere ... Citește mai mult Stelele ’n cerDeasupra mărilorArd depărtărilorPână
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
un semn Clătind catargele, Tremura largile Vase de lemn. Niște cetăți Veghind întinsele Și necuprinsele Singurătăți. Orice noroc Și ’ntinde-aripele Gonit de clipele Stării pe loc. Până ce mor, Pleacă-te îngere ... Citește mai mult Stelele ’n cerDeasupra mărilorArd depărtărilorPână ce pier.După un semnClătind catargele,Tremura largileVase de lemn.Niște cetățiVeghind întinseleși necuprinseleSingurătăți.Orice norocși ’ntinde-aripeleGonit de clipeleStării pe loc.Până ce mor,Pleacă-te îngere... XI. CLUB HAPPY, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014. Pentru că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
pe orizonturi parcă se scria un paragraf de sete și lumină iar stâncile uitaseră să vină pentru tribut se îmbrăcase-n voal de stepă vie pe note-ntregi ar fi dorit să fie o partitură scrisă-n zori când va pieri nectaru-n flori gustase parcă la o cină un gram din lacrima divină dar s-a topit și s-a trezit scânteie-n zbor cânta și el și ea cânta într-un décor amețitor și parcă iarăși se-nnopta pianul însă
PIANUL de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361165_a_362494]
-
cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire imbodobit cu o cunună împărăteasca, si ca pe o mireasă împodobita cu sculele ei.” (Isaia 61,10) Întrebarea ucenicilor din mijlocul furtunii mie mi se pare fără sens. ,,Învățătorule , nu-Ți pasă că pierim?” îi spuneau Lui care venise să îi salveze. Biblia ni-L prezintă pe Hristos că un învățător, un mare medic pentru trup și suflet, El este Mântuitorul ce slujește neobosit pentru binele și fericirea omului. Mâinile Sale s-au așezat
LINISTEA MANTUIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361183_a_362512]
-
El nu a mai crezut în ea; Și ea de el s-a lepădat; Dar s-a căit mai târziu ea- Că de lume a ascultat. Și amândoi au suferit Sub vraja lumii rele; El fusese mai smerit Iar ea pieri cu ele. (cu cele rele) O vizitase la spital Nu mai știu de câte ori! Viața fusese ca un recital, Fata se stinse până în zori. De necaz că a pierdut-o, S-a răzvrătit de mii de ori! El credința n-a
A FOST ODATĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361215_a_362544]
-
Cuvinte > PRETINSA MOARTE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Pretinsa moarte Doamne Te caut mereu Undeva acolo-n cer Și de n-am să te găsesc Doamne Sfinte simt că pier Căci nimic nu are rost În asta lume muritoare Dacă nu putem umblă Pe îngustă Ta cărare Ne desprindem tot mai greu De plăcerile deșarte Și ne temem tot mai mult De pretin să noastră moarte Titina Nica Tene Referință
PRETINSA MOARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361236_a_362565]
-
doare o frunză te mai doare un vis îți sunt rană deschisă mi-esti prin vise proscris. inutile cuvinte s-au pierdut printre noi și soldați fără vină ne-au murit în război. într-o toamnă în care amândoi am pierit. eu,o frunză stinghera tu,copac desfrunzit. Referință Bibliografica: Inutile cuvinte / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
INUTILE CUVINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360799_a_362128]
-
umblă Miorița pe un picior de plai? Mai înfloresc salcâmii cu floarea de parfum Și dorul se mai strânge la margine de drum? Mai stau în soare munții cu vârful pan' la cer Și stelele din noapte la umbra zilei pier? Mai cântă frunza-n codru pe poala de alun Și mai aleargă cerbul fugind ca un nebun? Mai vezi în câmp cum grâul se face auriu Și-l unduiește vântul în drumu-i spre pustiu? Legată de văzduh, mai cântă ciocârlia
AŞ VREA SĂ-NTREB... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360817_a_362146]
-
sat. Jean Jacques Rousseau spune că „oamenii nu sunt făcuți să trăiască ca într-un furnicar. Slăbiciunile trupului, ca și ale sufletului, sunt în strânsă legătură cu aceste îngrămădiri. Orașele sunt prăpăstiile neamului omenesc. În ele, după câteva generații, rasele pier sau se pipernicesc”. În valea verde a Tudoranului, Lăncioiului, omul pierde negrele gânduri. Oricât de mari ar fi supărările, oricât de chinuitoare ar fi gândurile sau de grele poverile sufletului, când părăsim orașul și intrăm în sânul larg și măreț
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ies la plimbare pe ulițele satului, în straie de sărbătoare. Conform tradiției, în Duminica Paștelui nu se joacă. Se spune că, în urmă cu veacuri, s-a scufundat un han sub tropăiturile sârbelor și brâurilor jucate de domnișani și au pierit atunci zeci de suflete. Așa că, începând de atunci, nu se mai joacă în prima zi a Sărbătorilor de Paște. În schimb, lumea joacă a doua și a treia zi. Copiii ciocnesc ouăle roșii „pe luate”, tinerii se plimbă pe ulița
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
argintul... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult și-l cam luase, fiecare-n parte; Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care, nemiloasă, venea înspre ei. Nădejdea pierduse, căci atâția zei... Nu se arătau - părăsiți erau... Apa dispăruse, de sete piereau. Cumpăna se mișcă, trage ceru-n jos, Găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n găleata ei; Lumânarea trage apa ce-ai s-o bei. Le mai zice...-nțeleptul celor însetați: „Cumpăna v-ajută, iar sunteți scăpați.” Cumpăna
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
preoții simpli ignorând adesea semnalele oficiale date de ierarhie. Sub acest aspect al ierarhiei se poate constata cea mai spectaculoasă diferență între cultul ortodox și cultele romano și greco-catolic. Dacă în cazul ultimilor aproape toată ierarhia a fost arestată, mulți pierind în închisoare, în cazul ortodox acest lucru nu a existat. Acest lucru creează un serios handicap, când se discută meritele diferitelor culte în rezistența anticomunistă. Fără a minimaliza câtuși de puțin meritele ierarhilor martiri ai celorlalte culte, încercăm să oferim
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu 11 silabe, aparent obligatorii, cum s-a manifestat de la începuturile născocirii acestei forme lirice de către trubadurii italieni Pier delle Vigne și Iacopo da Lentini, care au contribuit la lărgirea dificultății de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
mai însetate... Îmi place, adeseori, să ascult cernerea nisipului în ceasornice. Doar atunci aurul se va separa de cenușiul materiei și va da naștere poeziei: această furtunoasă, febrilă, solară, blândă, incitantă și înălțătoare stare. Îmi place jurământul tău, iubite... Voi pieri cu el pe buze... când timpul mă va bate pe umăr și va râde în hohote. Și totuși, de ce e nevoie de atâta suferință pentru a discuta serios despre fericire, iubire, prietenie? De ce? Sufletul tânjește mereu după armonie, după împăcarea
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
oamenii înfașă amintiri și-n zeci de nopți își poartă supărarea cu pași grăbiți, înfipți în umedul nisip, scriind înșiruite basme. Și marea pași șterge și sentimente încleștate cere, când umedă ține cărarea de du-te vino a valurilor care pier în nepăsarea-i. Și-n fiecare pas e o poveste prea tristă să-i fie mării alint. Și-n fiecare val e o mireasă ce își oferă buchetul de spumă înadins. Și piere pas, iubire și mireasă și casa crabului
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
de du-te vino a valurilor care pier în nepăsarea-i. Și-n fiecare pas e o poveste prea tristă să-i fie mării alint. Și-n fiecare val e o mireasă ce își oferă buchetul de spumă înadins. Și piere pas, iubire și mireasă și casa crabului cu muncă de Sisif rămâne jarul din apusuri să-înalțe tot ce menestrelii au scris și versul să îi fie mării caier când toarce caldul vis din gândul lui Isus. SĂ FIU Găsesc pădurea
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]