4,402 matches
-
arogant, blasfemiator, dat cerului, piramida la Eminescu pare a fi un răspuns dat scrisului din astre (" Atâtea stele îs, cât oameni. Tăt omul are o stea", precum zice omul din Țara Oașului) pe pământ, în praful său, omul scrie cu piramide. Omul a investit piramida hieroglifă să vorbească în locul său cerului, un raport: "Raportul finitului către infinit" (ms. 2267). 2. Cetatea (palat, arc, turn, portaluri, clopotniță) Zidul este pentru Eminescu imaginea securizantă a omului care a ridicat o barieră între el
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
piramida la Eminescu pare a fi un răspuns dat scrisului din astre (" Atâtea stele îs, cât oameni. Tăt omul are o stea", precum zice omul din Țara Oașului) pe pământ, în praful său, omul scrie cu piramide. Omul a investit piramida hieroglifă să vorbească în locul său cerului, un raport: "Raportul finitului către infinit" (ms. 2267). 2. Cetatea (palat, arc, turn, portaluri, clopotniță) Zidul este pentru Eminescu imaginea securizantă a omului care a ridicat o barieră între el și moarte: "împotriva cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un raport: "Raportul finitului către infinit" (ms. 2267). 2. Cetatea (palat, arc, turn, portaluri, clopotniță) Zidul este pentru Eminescu imaginea securizantă a omului care a ridicat o barieră între el și moarte: "împotriva cărora oamenii se îndiguiesc cu obeliscuri și piramide". Neascunsă, "rivalitatea demiurgică" este reluată, generație după generație, de popoarele cu "țeasta de furnică". O predilecție pentru "satanic", pentru "rebel", "demonic" ca forme ale revoltei este altoită pe principiul schopenhauerian al răului în lume, ca lege supremă a schimbării: "contra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
principiul schopenhauerian al răului în lume, ca lege supremă a schimbării: "contra lui Ormuz", "contra Lui": "O demon, demon! Abia acum pricep / De ce-ai urcat adâncurile tale / Contra înălțimilor cerești" (Demonism). În această "rivalitate" zidul devine o "armă" proteguitoare: "Piramide și temple, orașe și grădini suspendate puneți contra privirilor mele... râd de voi, regi ai pământului" (Avatarii faraonului Tla). De fapt, ultima sa redută sub stele, perisabilă, lutoasă, redată prin metafora "cojilor" de alună, după care se întemeiază/stă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
englez, trebuie să vedem la Eminescu o mutare de accent: nu readucerea "la viață" a celor morți ("căci morți sunt cei muriți" "nu-nvie morții, e-n zadar copile") este privilegiul celor vii, ci deslușirea "inscripțiilor", a semnelor hieroglifice din piramidele vremii. Poetul român vrea să facă să vorbească trecutul: "Să smulg un sunet din trecutul vieții..." (Trecut-au anii). Despre inutilitatea mormintelor "pentru cei morți, dar care folosesc la cei vii" scrie și un alt poet al cimitirelor Ugo Foscolo
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Pleava", formă a pulberii, redă cu fidelitate spațiul care corespunde acestei trepte a civilizațiilor: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade" (Mureșanu) Nu mai există "personaje" pe acest plan regi și popoare, falnicele piramide sau simplele pietre sunt măcinate: Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, Pulbere-s astăzi..." În van căta-veți) Pentru a sugera sfârșitul Eminescu folosește o formulă imposibilă: "înmormântații" își trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
17, ca prezență grea a lumii": "Tu, stingere! Tu, chaos tu lipsă de viață!" Stare ultimă a lumii, praful stă sub leit-motivul Ecclesiastului ubi sunt. Tablourile cosmogonice nu sunt redate contemplativ, ci contrapunctic 18 cu lamentații, nu străine de scribii piramidelor. E, la tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între cele două planuri: cosmic și terestru, cu alte cuvinte de la "popoarele de stele" la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unui "topos" al cărții. Pe linia unei mai vechi tradiții a lui E. R. Curtius s-a remarcat deja valoarea ontologică a motivului (Cuvântul, scrierea, numele), cât și semantica text/scriere (vezi Ioana Em. Petrescu, Cartea, labirintul de nea și piramida, în Steaua nr. 2, 1989). Extinderea metodologiei de cercetare prin impactul cu textualismul conduce inevitabil la cercetarea simbolisticii cărții printr-o "paralelă": Eminescu J.L. Borges. O comparație fericită dintre un rând din Borges "O carte care nu închide în ea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
CA "RIVALITATE DEMIURGICĂ" • ZIDUL CARE N-A FOST "PE PLACUL ZEILOR" • UBI SUNT • "SUB SIGILIUL FORMEI") 5 II. UN "CER ÎNCĂRCAT DE MITE" 33 (MUNTELE MUȘCHIUL, STÂNCA • PERSONAJE: MAGUL, ZĂHASTRUL, CĂLUGĂRUL) 33 III. CRONICA FUNERARĂ A "ZIDIRILOR ANTICE" 59 (ZIDUL PIRAMIDA, CETATEA • RUINA NISIPUL, MUȘUROIUL CENUȘA PRAFUL • PERSONAJE: REGI, "POPULI" • GALBENUL ASFINȚITULUI • SARMISEGETUZA "UN VIS DE PIATRĂ...") 59 IV. "PUSTIU E ÎN DOME ȘI ZEII SUNT MORȚI" 99 (PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125 1. "STINSUL" UN PRETEXT
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pământul nu mai avusese curs pe piața gândirii filozofice". 44 M. Heidegger, Op.cit., p. 83. 45 G. Vattimo, Aventurile diferenței, Ed. Pontica, p. 214. 46 Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 68-69. De amintit: în Orient călătorește și D. Bolintineanu: La piramide, din ciclul Reverii, este un topos pre-eminescian, cu magistrale realizări pe tema ubi sunt: "Dar acolo pe hotarul deșertelor tăcute / Era odinioară acel vestit Memfis. / Luminile, știința și artele plăcute / Făcuseră acolo al lumii paradis. / Aici era cetatea cu magice
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și personalul care asigură serviciul turistic, respectiv personalul aflat la zona de contact cu acesta. Relațiile cu clientela se pot constitui într-un veritabil avantaj concurențial, dar numai în condițiile unei noi abordări a organizării întreprinderii, respectiv în formă de piramidă inversă (fig.2.7.). Această abordare are drept motivație faptul că pentru clientul unei întreprinderi de prestări servicii, persoana cea mai importantă, este de obicei, cea care se găsește în contact cu el. Toate celelalte sisteme și echipe funcționale trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
unitățile și formațiunile Ministerului de Interne să se introducă situația nr. 1, potrivit ordinului nr. 0230/1973 al ministrului de interne. 14.Direcția secretariat-juridică să difuzeze prevederile prezentului plan, conform ordinelor în vigoare. 15.Acțiunea să fie codificată cu indicativul „Piramida”. ȘEFUL DIRECȚIEI A V-A General-locotenent /ss/ Stan Nicolae RH/PM/2 ex. Rd. 25/04.03.1978 A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., nr. inv. 3.636, dosar nr. 7/1978, f. 103-105. 155. 1978 august 1
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc sau simt ele (ACȚIUNE INTERNĂ). ¶Brooks, Warren 1959. acțiune internă [internal action]. Ceea ce simt și gîndesc personajele, și nu ceea ce spun și fac ele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat, al unei piese; scena care duce la bun sfîrșit conflictul dramatic. Termenul desemnează de obicei DEZNODĂMÎNTUL nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică ceva prin opoziție cu "ce"-ul care este semnificat. Ca și planul CONȚINUTULUI, planul expresiei are o FORMĂ și o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plot/intrigue]. 1. Întîmplările principale dintr-o NARAȚIUNE; conturul situațiilor și evenimentelor (considerate a fi distincte de PERSONAJELE implicate în ele sau de TEMELE ilustrate de ele). Aceste întîmplări pot constitui o structură ale cărei părți principale sînt caracterizabile în raport cu PIRAMIDA LUI FREYTAG. 2. Aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; SUBIECT; situațiile și evenimentele, așa cum sînt prezentate destinatarului. ¶Formaliștii ruși au operat o distincție influentă între subiect (sjuzet) și FABULĂ (sau materialul de bază al POVESTIRII). 3. Organizarea globală dinamică (direcționată către un scop
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1985; Prince 1982; Propp 1968 [1970]; Ricoeur 1984, 1985; Rimmon-Kenan 1983; Sacks 1972; Scholes, Kellogg 1966; Segre 1979 [1986]; Smith 1981; Stanzel 1984; Stein 1982; Todorov 1966 [1972a], 1978 [1980], 1981; White 1973. Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
îndeobște, de fata împăratului. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. perspectivă [perspective]. FOCALIZARE; PUNCT DE VEDERE. Împreună cu DISTANȚA, perspectiva este unul din cei doi factori principali care regularizează informația narativă. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. piramida lui Freytag [Freytag's pyramid]. Reprezentarea diagramatică concepută de Gustav Freytag pentru structura unei tragedii. Piramida lui Freytag s-a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
perspective]. FOCALIZARE; PUNCT DE VEDERE. Împreună cu DISTANȚA, perspectiva este unul din cei doi factori principali care regularizează informația narativă. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. piramida lui Freytag [Freytag's pyramid]. Reprezentarea diagramatică concepută de Gustav Freytag pentru structura unei tragedii. Piramida lui Freytag s-a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Punctul celei mai înalte tensiuni; momentul maxim într-o intensificare progresivă. În structura tradițională a INTRIGII, punctul culminant constituie punctul cel mai înalt al unei ACȚIUNI ASCENDENTE. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și BATOS, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, PIRAMIDA LUI FREYTAG. punct de vedere [point of view]. Poziția perceptivă sau conceptuală în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și plecarea. 4. În termeni aristotelici, situația de dinaintea ÎNCEPUTULUI unei acțiuni; desis. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Propp 1968 [1970]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. situație finală. Vezi SECVENȚĂ DE SOSIRE. situație narativă [narrative situation]. Procesul de mediere prin care se prezintă NARATUL. Stanzel a caracterizat felurile și gradele de "mediere" dintr-o narațiune folosind categoriile de PERSOANĂ, MOD și PERSPECTIVĂ. (Există un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aduce contribuția la rezolvarea temei propuse. După finalizarea răspunsului sau rezolvarea exercițiului, rezultatul este prezentat de un elev desemnat aleator. Răspunsul poate deveni subiectul unei dezbateri în care profesorul sau un elev are rol de coordonator. 3.3.10. Metoda piramidei Metoda piramidei, cunoscută și sub numele de metoda bulgărelui de zăpadă, este o îmbinare armonioasă între activitatea individuală și cea a grupurilor de elevi. Are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
la rezolvarea temei propuse. După finalizarea răspunsului sau rezolvarea exercițiului, rezultatul este prezentat de un elev desemnat aleator. Răspunsul poate deveni subiectul unei dezbateri în care profesorul sau un elev are rol de coordonator. 3.3.10. Metoda piramidei Metoda piramidei, cunoscută și sub numele de metoda bulgărelui de zăpadă, este o îmbinare armonioasă între activitatea individuală și cea a grupurilor de elevi. Are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și sub numele de metoda bulgărelui de zăpadă, este o îmbinare armonioasă între activitatea individuală și cea a grupurilor de elevi. Are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă. Metoda piramidei presupune organizarea unei activități structurată în următoarele etape: 1. Individuală - elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de timp, de obicei cinci minute. Se pot formula întrebări legate de subiectul tratat; 2. Perechi - se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]